În tara unde soarele te învaluie în razele sale se poate întâmpla orice ...
A trebuit sa cobor ieri pe la orele 18:00 în oras, la ambulatoriu, dupa rezultatele de la analiza de sintrom a lui señor si... dupa tigari. Am trecut înainte pe la Enma, ca sa ma vada:
- Spune-mi te rog, rochita mea este decenta sau nu? E prea scurta sau nu?
- E perfecta si-ti sta bine. Nu e prea scurta!
- Asta este rochita cu care data trecuta m-a facut acel anonim de pe blog în toate felurile.
- Si nu i-ai spus sa mearga în má-sa?
- Nu, pentru ca má-sa nu are nici o vina ca e las si un bou.
...
Deci, cobor eu, cu gentuta mea... cam roasa, trecuta în diagonala... dar pentru ca se asorteaza... nu o pot schimba... deocamdata. Fac ceva metri... si dau de o masina... parcata în fata unui intrând la o casa... Un tânar... copil... se ofera sa ma coboare în oras. Privit eu peste ochelarii mei de vedere si întreb:
- Mergi catre ambulatoriu?
- Si mai departe daca vrei...
Uitat eu perplexa la tânar... si spus:
- Nu multumesc, prefer sa merg pe jos.
Si plecat. Peste alti 200 de metri, vad ,masina trecând , luând virajul înaintea podului... si tânarul... venind direct catre mine.
- Eu mor daca nu am numarul tau de telefon. Când ti-am vazut picioarele, mersul si parul acela blond pe umerii bronzati... am crezut ca ma sui pe masina.
Eu... privit... luat tânarul de umeri ,pentru ca eu eram ceva mai înalta cu tocuri si spus:
- Am un fiu de vârsta ta. Împlineste 25... cred ca glumesti! Ce-ti venii?
- Alea tinere, încurcaturi. Împlinesc 38, nu sunt chiar un copil. Columbian.
- Aha... latino... De asta esti asa focos. Eu ... Est... rece!
Seara... povestit cu Enma, la gimnastica:
- Niciodata Juan nu m-a privit cu ochi langurosi. Nici nu mi-a spus ca sunt frumoasa. A plâns doar o data, când ma duceau în sala de operatii, pentru cezariana. Mi-a spus soacra mea.
- Amiralul nu ti-ar mai placea, daca ar fi altfel. Este batos, plin de sine si foarte stapân pe situatie. De asta îti si place, pentru ca te domina. Asculta la mine... adora-l asa cum este! Ca e bine.
Povestit eu patania si ne-am pus pe râs.
- Sper ca nu i-ai dat numarul de telefon!
- Ba da. M-a facut sa râd. Nu mi-am dat numarul la aproape nimeni... la viata mea. Si apoi ... era charmant... Si apoi... eu nu am în veci telefonul la mine... poate suna... cât o vrea! Eram sub efectul lui OSHO...( pe care l-am vizionat si cu sefa... si ne-am prapadit de râs). Si mi-a spus:
- Tú eres mi hembra. En mi vida no he besado unas piernas tan bonitas. E tienes una piel muy linda!
... Concluzii. Pai... trebuie sa ies în pantaloni lungi, largi... si sa-mi vopsesc parul. Sau... sa nu mai ies din casa. Sau... cum i-am spus lui sefa... sa pun 20 de kg pe mine, desi sefa a zis ca-mi trage doua palmi... asta ca sa-mi revin.
Astazi voi ajunge sub 60 de kg... desi duminica nu am vrut sa ma cântaresc... am mâncat ca o sparta, salate cei drept... dar 5... cu oua fierte... si am baut de toate... coca cola... cafele si sidra...
Dar vad ca azi cântarul a început sa coboare si... voi mai coborî în greutate. Nu am facut sport cât ar fi trebuit zilele acestea... dar am niste muschi la pulpe... încordate, de zici ca sunt din beton. Chiar e fain sa slabesti ... frumos. De înotat... de zile nimic... sau lipsa de timp, sau ploaie...
Dar din dar
-
Oameni dragi, stim cu totii ca exista multi oameni cu probleme, fara
posibilitati materiale, cu copii bolnavi. Toti stim cel putin cateva
cazuri. Unii poat...
Hace 10 años
Giulia, sa nu-mi spui ca nu te-au onorat complimentele "pustiului" de 38 de ani...! :))
ResponderEliminarGrozava faza ! Stiu ca una zici si alta faci, nu trebuie nicidecum sa-ti pui pantaloni lungi, nici sa-ti vopsesti parul. Asa cum esti, esti pe drumul cel bun.
@ Leo - ha ha ha...
ResponderEliminarCe faza faina!!!Da recunoaste,morosanco:Nu ti-a crescut inima ca pita?
ResponderEliminar@ dRAGA EMA--- SI ÎNCA CUM!!!
ResponderEliminar