viernes, 4 de junio de 2010

Draga Leo... mai am nevoie de informatii... sunt în ceata!

Draga Leo...

daca meditezi... cum poti sa lupti, sa dai totul într-o lupta, pe care zice OSHO ca ti-o aduce momentul... nu crezul?! Daca meditezi... cum mai poti IUBI, cu aceea pasiune care te poate face sa lupti împotriva unei lumi întregi?! Daca eu sunt în pace cu mine si cu existenta mea... cum mai pot plânge?! Si eu am nevoie si sa ... plâng! Daca nu ar exista momentele de tristete, de nemultumire, cum am evolua ca persoane?! Trebuie sa avem parte de toata paleta de senzatii, emotii, sentimente tocmai pentru ca suntem umani. Mi se pare ca daca toti am fi atât de împacati cu noi însine... lumea ar fi ... uniforma, plictisitoare chiar.

Si apoi ... e lipsit de modestie a spune ca daca noi nu am exista... lumea, cei care fac parte din lumea noastra ne-ar simti lipsa. Pai, nestiind ca am fi putut fi, cum ar simti ca lipsim? E ca si cum as spune ca simt lipsa acelei persoane, unice, la care am visat întotdeauna si care, dintr-un motiv sau altul ... nu s-a nascut sau nu mi-a iesit în cale.

Acum zece ani... am încercat sa citesc carti despre Yoga, Zen... nu se potriveau nevoii mele, momentane. Cum am mai spus... nu întelepciunea acestor metode de respiratie, de purificare, de relaxare îmi taia aripile... ci tocmai linistea interioara pe care ti-o dau.

Eu am nevoie de aceea stare de neliniste, de stress, de criza de timp, de frica... ca sa pot zbura, pentru ca sa pot gândi si actiona, pentru a lua deciziile cele mai potrivite. Nu pot sa stau sa rumeg problema si apoi sa actionez. Are ceva cu faptul ca sunt BERBEC?

Chiar... nu m-am informat... yoga si astrele... se contrazic sau nu au nici o legatura?

Update: 10:05
http://www.yogakai.com/yogastrologia.htm


Uite Leo... un link interesant... stiu ca poti sa-l citesti în spaniola... ti-am spus eu ca am simtit ca este vorba despre o secta... interesante afirmatiile lui... dar tot dogma este:
http://personal.redestb.es/ais.old/oshoib.htm
ramânem la ale noastre filosofii... mai terestre. Va fi doar o picatura de întelepciune... fara extasii.
Chiar... nu m-am drogat în viata mea, asta daca nu consider... tigara si foarte rar somniferele un drog. De Martini sau Vermouth... m-am lasat de vreo doua saptamâni... deja îmi placea seara un 50 ml cu gheata. Am zis ca-mi ajung viciile deja înradacinate...


Cred ca în seara aceasta ar trebui sa ma uit la un film bun.... La vitta e Bella... sa mai uit de întelepciune... si sa ma bucur de VIATA reala. Pup la tine... draga mea draga. Si pup pe toate dragutele mele prietene. Si pe GreenEyes... de care am uitat sa pomenesc, pentru ca si pe la ea trec si pe Gio... care sper eu ca este fericita... Oare astazi mai pecetluieste cu documente iubirea?
Hm... te-am pus absenta. Pup si pe tine Ema si sper ca v-ati distrat bine ... în ziua libera... Cred ca vom vorbi mai mult peste o luna... când vei fi în România!!!

14 comentarios:

  1. Eu, in timpul asta cat am trait pe aceasta planeta, mi-am dat seama de un lucru : exista cate o picatura de adevar in toate. Aici intervine capacitatea noastra de intelegere, inteligenta. Trebuie sa discernem, sa culegem acele picaturi de adevar care se afla ascunsa printre o mie de minciuni si inventii, si sa le punem cap la cap, atat cat ne tin puterile.
    Inteleg, tie liniste interioara prea multa nu-ti face tocmai bine. Perfect. E foarte bine ca ai realizat asta, ca ai constientizat. Suntem datori fata de noi insine sa aflam ce e mai bine pentru noi, ce ne face bine, pentru ca o viata avem. Pana nu ma voi convinge ori ca exista reincarnare (Doamne fereste, n-as mai suporta s-o mai iau o data de la capat !) ori viata dincolo de moarte, sunt de parere ca trebuie sa traim cat putem de bine. Cine altcineva poate sa ne ofere asta decat noi insine ?
    Mie... imi trebuie liniste interioara. Multa si deasa. De multe ori simt ca explodez, din motive marunte, si ma gandesc ca o sa mor de nervi. Haha ! Si cred ca mai toata viata mea e indreptata in directia asta : sa incerc sa am o existenta linistita. Pentru asta, incerc sa mi-o pastrez simpla, atat cat pot. Incerc sa ma detasez cat mai mult de nevoile materiale, dar, in tot acest timp, descoper ca am muuuulte alte nevoi, in general sufletesti, care se acumuleaza ca niste straturi groase de frustrari.
    E complicat sa fii om. Dar si interesant. Ia uite ce discutie frumoasa avem noi... Ca sa fac o gluma misogina, se pare ca noi doua, desi femei, mai si gandim un pic. Cel putin ne dam silinta.
    Am zis.
    Nu mai recitesc... scuze in avans pentru eventualele aberatii sau greseli gramaticale. Sa stii ca scrisesem ceva si mai complex initial, insa mi-a dat o eroare cand am incercat sa postez comentariul... Tehnologia-mi pune bete-n roate.
    Mi-a facut mare placere ! Si as vrea sa-ti vad reactia cand o sa vezi ce mult am scris ! :))
    Un fuerte abrazo, querida ! Molipsitoare spaniola... :P

    ResponderEliminar
  2. (Impart comentariul meu in bucatele, vad ca nu pot sa-l pun altfel...)
    Ah, ce surpriza ! O conversatie in toata regula...
    Eu cred asa... desi sunt departe de a fi informata si nici ajunsa la un nivel superior de intelepciune.
    Cum am spus si in articolul meu de astazi, am simtit ca am libertatea, cand l-am ascultat pe inteleptul indian, sa fiu si sa nu fiu de acord cu el. Asta-i minunatia la a-ti pastra mintea deschisa. Il asculti pe unul, pe altul, treci totul prin sita si cerni. Ramane ce vrei, sau, mai bine zis, ceea ce pentru tine are o nsemnatate si ceea ce te face sa vibrezi. O idee care-ti ciupeste o coarda sensibila.
    Nici chiar invatatii ca Osho nu au pretentia sa le urmezi indemnurile ca pe niste porunci. Asa ca avem libertatea sa culegem farama cu farama piesele care ne lipsesc, pentru a ne completa fiinta.
    Eu, una, nici nu cred ca as putea sa meditez. Sau as incerca, dar nu m-as putea concentra indeajuns. Mi-ar zbura mintea. Nici un regim alimentar vegetarian n-as putea sa am. Si nici sa fiu total detasata. Sunt total de acord cu tine in aceasta privinta. Totusi, am citit in ce constau meditatiile de care vorbeste Osho, si am avut o surpriza. Unele metode de meditatie te indeamna sa tipi, sa urli, sa te manifesti liber, sa-ti misti corpul cum iti vine, sa dansezi, sa asculti muzica. Nu toate sunt numai control de respiratie, ochi inchisi, pozitie imobila. Sau au etape active si etape pasive. E interesant de citit. Ma tem insa ca structura si educatia noastra nu ne permit sa atingem acele stari inalte, desi nu ne impiedica nimeni sa incercam.
    Eu, sincer sa-ti spun, adun informatii asa cum vin. Nu imi impun sa citesc nimic. Si ma feresc de indobitocire, habotnicie si alte porcarii de-astea ca de dracu. N-am sa-mi fac niciodata o icoana din ceea ce spune Osho. Dar am cules cateva cuvinte din lectiile lui care m-au linistit. Azi mi-au facut bine. In alte zile, o sa gasesc altceva, sunt sigura.
    Nici astrele nu prea stiu ce zic. Cred, de fapt, ca nu astrele sunt cele care zic, ci oamenii cu imaginatie bogata si care vor sa manance o paine muncind putin. Cam asta inseamna majoritatea astrologilor. Acestia, vorba lui Osho cand discuta cu un nene despre Nostradamus, emit adevaruri generale, interpretabile, special pentru ca fiecare om sa se regaseasca in ele.
    Pfuu... ce m-ai starnit ! As mai zice multe...

    ResponderEliminar
  3. Ah Giulia!
    cine-si doreste tristeti sau necazuri, în afara de tine?!
    Ele vin, nu ocolesc pe nimeni, nu cauta momentul "propice" (exista?!), ele navalesc peste noi, în viata noasta, lasând amprente mai adânci sau doar zgârieturi! Dar de dorit, NUUUU, nu-mi doresc, nu am nevoie!
    Daca în "dragoste" esti fericit, atunci apare o nemultumire în "finante", "sanatate" sau "profesional". Nici copiii nu sunt doar sursa de bucurii.
    Sa plâng n-am avut nevoie niciodata! O Giulia...

    ResponderEliminar
  4. @ Leo- Uite ce bine ne conversam. Sincer, singura persoana din anturajul meu cu care pot purta astfel de conversatii este medicul. Si am marea placere sa-i fiu prietena.
    Osho ca si toti ceilalti învatati nu-mi spune nimic nou. Poate doar le spune într-o anumita forma la care eu nu am ajuns. Bineînteles ca si eu caut linistea interioara. Poate chiar am ajuns la ea privind marea, pictând sau desenând, sau ascultând poezii si muzica de calitate. Nu ascult eu numai disco, rock si flamenco. Dar mi s-a parut ca uneori se contrazice. Îmi pare ca este un lux nepermis într-o lume în care oamenii mor de foame sa-ti permiti sa meditezi. El vine din India... tara în care ar fi atâtea de facut. Este o ipocrizie din partea mea sa spun ca ar fi atâtea de facut, când eu nu misc un deget pentru binele omenirii. Eu sunt egoista si materialista... si consider ca am atâtea de facut fata de familia mea. Nu m-am tras în laturi nici sa ajut pe altii... pâna la un punct, când au considerat ca este obligatia mea sa fac si mai mult...
    Nu am fost în stare sa citesc nici Biblia, pentru ca nu ma convingea. Dar... am nevoie sa cred ca cineva ma vegheaza, am nevoie sa am frica de pedeapsa... Celui de Sus... asta pentru ca sa nu ma simt asa de singura si vulnerabila pe pamânt. Nu am nevoie de credinta în Rai, Infern sau doamne fereste, vorba ta în reîncarnare. O viata deja mi-a fost de ajuns. A doua chiar ar fi o pedeapsa.

    ResponderEliminar
  5. @ Leo - ca si tine si eu filtrez totul prin propria mea viziune despre viata. Nu as putea sa fac parte din nici o secta... e cert. Si nici nu-i înteleg pe cei, care spun eu au o anumita doza de bun simt si o oarecare inteligenta... peste medie, ca pot sa fie ferventi activisti în numele oricarei religii... Poate sunt eu prea egoista. Poate nu am avut modele potrivite în jurul meu. Poate de asta nici nu sunt virtuasa, pentru ca nu am fundamentul construit.
    Când am plecat în Italia... chiar am sperat ca voi deveni o practicanta catolica. Unde mai bine decât în tara Papei... surprise... sunt mai necredinciosi decât noi!!!
    Si apoi... te pierzi... în lumea asta consumista.
    Poate, uneori lungile mele conversatii cu medico , lasa urme mai adânci Pin constiinta mea... decât Osho sau o predica.
    Acum... sunt entuziasta pentru pustiul care va veni dintr-un stat african... sa petreaca doua luni în casa medicului. Deja îmi fac planuri sa port conversatii cu el... prin google translate... si dau si eu o mâna de ajutor ...
    Uite cum m-am pierdut... în comentariu!

    ResponderEliminar
  6. @ Leo - terapii ... zgomotoase... râs, urlete, dans isteric... cred ca m-ar face sa râd. Si daca pot sa râd... deja nu mai am nevoie de ele. îmi place dansul... ca mod de exprimare a unor stari emotionale. Flamenco, dansul popular chiar, desi nu l-am practicat, baletul, dansul modern... Doar privind balerinii si simtând vibratia corpurilor lor... sunt si eu transpusa...

    Càt priveste picatura de adevar din afirmatiile fiecarui întelept... cred în asta. Cred ca e mai bine sa dorm 24 de ore, sa rumeg si apoi... cu capul ¨racit¨sa trag o concluzie, filtrata.
    Dar am învatat sa fac enunturi irevocabile. Putinul ce am citit despre asertivitate... îmi confirma ca am dreptul... chiar si sa gresesc, chiar si sa-mi schimb parerea. Si Osho... vorbeste despre asa ceva. Religia... traseaza o linie... prea rigida.

    Uite cum am trecut la ... filosofii de om marunt... dar cred ca fericit, tocmai pentru ca poate sa filozofeze chiar si cu matura în mâna!
    Hai... ca începe o noua zi. Aseara am reascultat Osho, am citit si bancurile, BUNE, si tocmai pentru ca m-au inmuiat... nu am facut nici gimnastica, nici nu am iesit sa fac jogging... era prea târziu... dar macar as fi fost în armonie cu marea. Stiti ca ma opresc de câteva ori în fata marii, inspir si va trimit toata dragostea mea... într-o îmbratisare a apelor si a brizei...
    Va PUP prietenele mele dragi!!!

    ResponderEliminar
  7. @ Carmen - draga mea, nimeni nus-i doreste tristeti si necazuri. Doar ca fac parte din viata noastra si ne deschid sufletul... ating corzi pe care fericirea nu poate sa le atinga. Niciodata nu gust pe deplin din momentele de fericire, tocmai pentru ca stiu, din experienta, ca urmeaza o dubla nefericire.
    Mai stiu ca atunci când esti prea ocupat sa supravietuiesti nu ai timp sa gândesti, sa suferi sau sa te bucuri. Si parca este o stare mai potrivita... Lupta... nu lasa timp la filozofari. Chiar spunea Osho... ca trebuie sa dai totul în lupta...

    Eu am avut nevoie sa plâng... de multe ori în viata. Am simtit nevoia imperioasa sa ma descarc plângând si doar de câteva ori am putut sa ma exteriorizez plângând în hohote.
    Copiii?! Nu-ti aduc numai bucurii... asa e. Nici eu nu sunt pentru fiul meu o sursa de bucurii... poate doar de venituri. Nu va ajunge niciodata la nivelul meu intelectual dar poate nu va ajunge nici la nivelul meu de imoralitate. Este o fiinta simpla... poate tocmai de asta va putea sa fie mai fericit!
    Vezi tu... în scris pot ¨vorbi¨ despre ceea ce cu voce tare nu îndraznesc, pentru ca sa nu provoc dezbateri inutile...
    Ti-am spus de multe ori nu-i asa ... ca mi-esti draga.
    Ma consider o persoana extrem de bogata... mai presus de bijuterii sau bani... am PRIETENI si stiu ca niciodata nu-mi vor lipsi.

    ResponderEliminar
  8. @ Leo- as avea atâtea de spus. Hm... chiar si femeile gândesc, nu-i asa?! Osho... dupa ce am mai citit câteceva... toate filmuletele le vad în alta lumina. Citind acel document... în care sunt mentionate institutii din câteva tari... pare tot un sectant care a adunat adepti dispusi sa se abandoneze total... tocmai unei dogme. Pai... pe mine nu ma va îndobitoci nimeni... nici pe tine.
    Deci... mintea noastra deschisa informatiei... poate prelua unele idei... care probabil deja exista în subconstient... dar stiu sigur ca nu poate fi manipulata.

    Si.... am vrut sa spun mai sub REVOCABILE...

    ResponderEliminar
  9. Distractie in ziua libera?Am fost atat de obositi dupa doua saptamani de 24 din 24....afara e deja 107 grade de-ale lor!.Am cumparat geamantane pentru intoarcere.Am avut,ca doar cu bagaje am calatorit,dar eu,buna la inima am dat doua "IMPRUMUT" SI...date au fost!
    Si mosu a inebunit de tot....casa e tot mai grea....eu ce fac?Cant si dansez cu daipare murdare,cu proteze puse la curatat...si nu ma plang...ca nu am cui.

    ResponderEliminar
  10. @ Ema - ce greu trebuie sa-ti fie! Mai putin de o luna... rezista!!! Poate si faptul ca stii ca mai ai putin te face sa ai mai putina rabdare. Sau caldura? Dar, uite, la noi azi ploua si ... nici asta nu ajuta. Si am cusut ieri toata ziua si am bucatarit seara..., sperând ca azi ma voi lafai câteva minute la soare.
    Nu-ti face planuri... Giulia.
    Pup la tine draga mea. Hung on!!!

    ResponderEliminar
  11. N-am avut timp sa-ti citesc raspunsurile, draga Giulia. Iata ca recuperez acum…
    Asa-i ! Singura noastra libertate poate sa existe numai la nivel mental. Adica doar in capul nostru suntem liberi. Si - vorba ta - avem voie sa si gresim, sa ne si razgandim... Avem voie sa fim ce suntem, vorba Gloriei Gaynor.
    Eu ma bucur ca nenea Osho ne-a ajutat macar sa mai schimbam doua vorbe despre subiecte destul de serioase. Si, cum nimic nu e batut in cuie, noi o sa ne tot schimbam cat om mai avea de trait, tot o sa mai acumulam experienta si asimilam informatii... Mintea deschisa e tot ce ne trebuie. Si eu ma bucur sa descoper la tine aceasta minte deschisa. Drept sa-ti spun, intalnesc din ce in ce mai rar asa oameni.
    Saru' mana frumos de tot pentru aceste vorbe...!
    Ma duc sa recuperez si celelalte articole ale tale, scrise intre timp.
    Te pup si-ti multumesc pentru gandurile tale bune inaintea marii ! O saptamana usoara !

    ResponderEliminar
  12. Inca ceva... Legat de linkurile pe care le-ai pus pentru mine (saru' mana) : oamenii astia, dom'le ! Cum cauta ei cu orice pret sa-si fabrice dumnezei ! De ce nu pot, oare, doar sa-l asculte pe om si sa-i dea dreptate cand are, sa nu-i dea dreptate cund nu are ? Nu, ei trebuie sa fie habotnici, sa pupe talpi, sa se prosterneze in fata oricui pare mai luminat. De aia omenirea nu va evolua cu adevarat niciodata.

    ResponderEliminar
  13. @ Leo- cred ca tocmai frica de singuratate îi face pe oameni sa fabrice Dumnezei. Poate ca acest întelept a spus lucruri bune... poate ca puterea si seductia pe care a exercitat-o asupra maselor l-au facut sa construiasca acel imperiu, aceea secta. Nu am mai citit nimic de el ... dupa citirea acelui articol... tocmai pentru ca am ajuns la concluzia ca filozofia mea simpla... este mai sanatoasa. Nu mi-a displacut nimic din ce a scris... doar m-a deziluzionat directia în care au luat-o evenimentele din viata lui.
    Am simtit doar ca este ... o persoana care-si studiaza atent miscarile, tonurile vocii... ceea ce este tipic unui politician... si mi s-a facut mila de toti adeptii care-i ciuguleau din palma.
    Probabil ca am sa mai citesc... cândva. Desi poate ca voi prefera o doza de bancuri bune si de comedie ... ca sa ma pot bucura de viata asta... Sunt prea saraca sa ader la sectele astea... banoase. tocmai am terminat o conversatie cu fratele meu, fara loc de munca, despre fiul meu... între locuri de munca... despre parintii mei... bolnavi si betivi... asa ca sigur nu ma poate ajuta meditatia lui OSHO... sa înfrunt ziua de mâine cu seninatate si resemnare.
    Am terminat de schimbat scutecele pisate ale lui señor si ma pregatesc de smotrul... atât de drag mie... în casa lui sefa. Pe muzica... forte, singura care ma poate stimula.
    Vroiam sa spun doar, ca fiecare îsi gaseste echilibrul doar în propria persoana. Ajutorul extern este foarte bine venit ... si un umar care sa te sustina... la fel. Cred ca este mai de folos decât meditatiile lui OSHO.
    Deci... la zbenguiala!!!

    ResponderEliminar
  14. Inca un link si-o lasam balta cu Osho :
    http://www.youtube.com/watch?v=6D7rWLzloOI

    Sa-mi spui ce parere ai... :P

    ResponderEliminar