Bassa de les olles

Desteapta nu sunt dar pot gasi solutia la unele probleme.Uneori am convingerea ca le-am trait si vazut pe toate si cum am prea putina autostima cad usor prada micilor depresii. Le depasesc nu o data cu ajutorul prietenilor sau din contra, datorita tradarii celor în care am investit sentimente, timp, emotii. Tot ce nu te doboara te întareste. Ceea ce te dezamageste îti va folosi drept învatatura de minte. Texte. Prostul nu schimba de cip. Prost de bun. Tont, toanta... Asa scrie si pe fruntea mea, de o viata. Pe naiba am sa reusesc sa ma schimb. .. De toti sa-ti pese si de nimeni prea, spunea dragul de Kipling. Ma complac în rutina, mici mizerii ale celor din jur, superficialitatea mea. Trebuia sa-mi dau niste palme usoare peste ceafa. Nu esti tu niciodata disponibil sa o faci!!!
Vânt, vânt destul de rece astazi. Nu am mai ajuns pe plaja desi aveam prosopul pe umeri si o carte buna în tolba. M-am oprit la un pahar de vorba cu o prietena. Ne-am lamentat la un cola si la o cafea. M-am descarcat eu, s-a descarcat si ea. Sufla un vant rece dinspre mare. Cafeneaua, desi departe de tarm nu oferea nici o protectie împotriva rafalelor de vânt. Nu ma întreaba nimeni cum ma simt si eu iar ma mint. Spun ca îmi este bine singura pentru ca-mi aduc aminte ca nu mi-a fost bine în doi. Adica mi-am adus aminte ieri seara la un moment dat când am cerut un favor celui lasat acasa. Ma emotionasem eu când cu nunta si cu doua trei dansuri pe muzica romantica anume pusa sa ma faca sa ma simt tradatoare a juramintelor facute cu zeci de ani în urma. Deh... mi-am adus aminte de ce luasem eu calea singuratatii cu ceva timp în urma. Unul din motive a fost egoismul, lipsa de spontaneitate. da. Nici un barbat nu mi-a raspuns niciodata cu un DA spontan la o cât de mica cerere a mea. Scrie IMBECILA si FRAIERA pe fruntea mea. Igual. Viata merge înainte. O cafa buna, tigari càt încape, o mare doza de NU STIU, NU POT, NU CRED si poate am sa reusesc sa ma imunizez la tot ce este lume exterioara. Am sa ma refugiez în lumea mea imaginara. Singura între cei multi. Chiar, nu am înjurat de multa vreme. Trebuie sa urc la volanul unei masini pentru ca sa ma descarc?!
Ma chema marea astazi. Sau aveam eu nevoie sa simt nisipul sub talpi? Aveam nevoie de acel element natural, nealterat de trecerea timpului, de mici ipocrizii sau nelinistea mea ar fi fost pe loc spulberata de natura neîmblânzita a acelui loc înadins lasat aproape neatins de mâna omului?! Da... sa caut undeva o fotografie cu plaja mea... bassa de les olles(http://www.pueblos-espana.org/cataluna/tarragona/l%27ampolla/485898/)

Da. Superba salbaticie. Scurta analiza:- bicicleta , numai am. Masina ...de unde sau mai bine zis, pentru ce?!

Companie... doar o vaga si nemarturista speranta. Copiii? Ce stiu ei despre ce merita de vazut înafara telenovelelor sau a filmelor SF. Schimbam subiectul.

Spus eu si promis ca nu am sa mai misc un deget pentru nimeni. Hm... conversatie mama- fiu:

. Trebuie sa-mi fac un abonament la telefon. Am nevoie de un telefon ca sa pot face fotografii la instalatiile de gaz pe care le montez pe masini.

- Foloseste telefonul meu LG. Chiar daca nu pot sa-l utilizez pentru convorbiri, face fotografii si cred ca s-ar putea chiar si repara hardware-ul sau firmware cum i s-o fi spunànd daca ma enervez si caut solutia pe internet.

- Du-te tu mami.  e defect si numai un specialist îl poate repara.

Pus mami sa citeasca pe forumuri. Pustii sunt destepti al naibii. Dupa o ora de ametit în cele site-uri gaseste mami proasta o groaza de informatii smechere. Adica ... tastezi 1809#*900# - ti se deschide un meniu si reusesti sa-l faci pe musiu telefon sa nu se mai stinga pe când te suna cineva. Reparat fiind... copilul si l-a însusit. Ca doar smecher e  si stie prea multe pentru mama lui care l-ar folosi numai pentru convorbiri si niscaiva fotografii. 

Da-mi una pe dupa ceafa , dar fara sa mai si spui înjuraturile de rigoare.

Senza parole

Iesisem ieri si pe dupa amiaza la plaja acea ascunsa ìntre roci.Aveam nevoie sa regasesc senzatiile care nu aveau nevoie de cuvinte.Le-am cautat ìn zadar.Am sa revin ìn septembrie când vor pleca turistii.Pâna atunci am sa merg pe plaja mea ìn salbaticie.Mai aproape de casa si totusi atât de departe de multime.Poate este doar o parere.Oricum doar acolo ma regasesc.Pot sa uit de toate si de toti. Sau poate de acum ìncolo doar acolo nu ma voi simti atàt de singura.Avea dreptate Nichita Stanescu.Pe caldura asta nu-mi aud gàndurile desi sunt acolo.Fraze ìntregi care asteapta sa fie scoase din anonimat.Poate la noapte.

Am scos ìn schimb culori, sevalet, coli, creioane si radiere. Am fost dadaca unei cotofane nerabdatoare sa vada opere de arta facute la minut. Doar un portret ìn creion , care nu prea semàna cu micuta pe care o fotografiasem ìnainte si acum stateam amàndoua cu colile ìn brate privind la ecranul laptopului. Nu m-a lasat sa-l termin de drag sa si-l duca càt mai repede acasa, la mami a ei. Mi-a dijmuit mapa de acuarele si desene si a luat càteva cu ea. Dus a fost cu ea si cheful meu. Am sa merg acum pe malul marii. Astazi este mult vànt pe la noi si marea parca vrea sa-ti spuna povesti cu corabii naufragiate.

"Canción del Pirata"
por José de Espronceda

Con diez cañones por banda,
viento en popa, a toda vela,
no corta el mar, sino vuela
un velero bergantín.
Bajel pirata que llaman,
por su bravura, el Temido,
en todo mar conocido
del uno al otro confín.La luna en el mar rïela,
en la lona gime el viento,
y alza en blando movimiento
olas de plata y azul;
y va el capitán pirata,
cantando alegre en la popa,
Asia a un lado, al otro Europa,
y allá a su frente Stambul:
Navega, velero mío,
sin temor,
que ni enemigo navío
ni tormenta, ni bonanza
tu rumbo a torcer alcanza,
ni a sujetar tu valor.
Veinte presas
hemos hecho
a despecho
del inglés,
y han rendido
sus pendones
cien naciones
a mis pies.
Que es mi barco mi tesoro,
que es mi dios la libertad,
mi ley, la fuerza y el viento,
mi única patria, la mar.
Allá muevan feroz guerra
ciegos reyes
por un palmo más de tierra;
que yo aquí tengo por mío
cuanto abarca el mar bravío,
a quien nadie impuso leyes.
Y no hay playa,
sea cualquiera,
ni bandera
de esplendor,
que no sienta
mi derecho
y dé pecho
a mi valor.
Que es mi barco mi tesoro,
que es mi dios la libertad,
mi ley, la fuerza y el viento,
mi única patria, la mar.
A la voz de «¡barco viene!»
es de ver
cómo vira y se previene
a todo trapo a escapar;
que yo soy el rey del mar,
y mi furia es de temer.
En las presas
yo divido
lo cogido
por igual;
sólo quiero
por riqueza
la belleza
sin rival.
Que es mi barco mi tesoro,
que es mi dios la libertad,
mi ley, la fuerza y el viento,
mi única patria, la mar.
¡Sentenciado estoy a muerte!
Yo me río;
no me abandone la suerte,
y al mismo que me condena,
colgaré de alguna entena,
quizá en su propio navío.
Y si caigo,
¿qué es la vida?
Por perdida
ya la di,
cuando el yugo
del esclavo,
como un bravo,
sacudí.
Que es mi barco mi tesoro,
que es mi dios la libertad,
mi ley, la fuerza y el viento,
mi única patria, la mar.
Son mi música mejor
aquilones,
el estrépito y temblor
de los cables sacudidos,
del negro mar los bramidos
y el rugir de mis cañones.
Y del trueno
al son violento,
y del viento
al rebramar,
yo me duermo
sosegado,
arrullado
por el mar.
Que es mi barco mi tesoro,
que es mi dios la libertad,
mi ley, la fuerza y el viento,
mi única patria, la mar.