domingo, 6 de junio de 2010

INXS beautiful girl



Esti îngerul meu de pazitor? De unde stiai... ca aveam nevoie disperata de unul, chiar în acest moment?

Si nu pot sa ma opresc sa nu plâng în hohote... si chiar îmi face bine.

UPDATE: 18:15... si mi-am facut o cafea si dupa ce am udat umerii tai... mi-am tras niste ostii si mi-am revenit. Nu ma doboara pe mine nimic. Nici macar... oare ce? Sa ma gândesc bine... ce ar putea sa fie? Singuratea... pai nu, pentru ca-mi place! Atunci ce mama màsii ?... Duminica asta sordida! Asta e! Si acum pentru ca am gasit raspunsul... mi s-au uscat pâna si lacrimile. Odata cu visele... Dar stiu ca nu pentru mult timp. Aseara ma uitam la comesenii zgomotosi... si acelasi gând l-am avut: daca as adormi în acest moment... nu as regreta decât ca adorm prea târziu!
Si nu are nimic de a face cu depresia. Ce depresie... niste ostii si mai departe, pâna va veni ziua mea... de eliberare.
Publicat de giulia la 17:44
Etichete:

8 comentarios:

  1. emahategan6 de junio de 2010, 18:27

    Amu cine te-o suparat?Si poti sa plangi.Pana si cei puternici plang,uneori!

    ResponderEliminar
  2. giulia6 de junio de 2010, 18:29

    @ Ema - pâna si cei tari plâng. Si tu esti un înger...

    ResponderEliminar
  3. Anónimo6 de junio de 2010, 19:59

    Aaaa, nu... Deloc... Doar ca inteleg ce citesc...

    ResponderEliminar
  4. giulia6 de junio de 2010, 20:59

    Eu stiu ca tu întelegi si vezi dincolo de aparente. Doar ca ... apari din senin... când am nevoie... de un umar fara cuvinte si fara explicatii.

    ResponderEliminar
  5. giulia6 de junio de 2010, 21:02

    Este comentario ha sido eliminado por el autor.

    ResponderEliminar
  6. giulia6 de junio de 2010, 21:04

    vroiam sa scriu ca exista prietenii fara cuvinte inutile. Sincere... fara ipocrizii inutile. Poate simti... ceea ce eu înca nu deslusesc...

    ResponderEliminar
  7. CARMEN7 de junio de 2010, 10:42

    Giulia draga,
    am fost ieri plecata si ce gasesc astazi?! O Giulia frumoasa, cu ochii plânsi! mi se rupe inima!

    ResponderEliminar
  8. giulia7 de junio de 2010, 10:46

    @ Carmen- ieri am avut un moment de slabiciune... dar voi, dragii mei prieteni... imediat mi-ati sarit în ajutor. Astazi... este alta Giulia... cea care trebuie sa fie... pentru ca sa mearga mai departe.
    Ti-am spus ca am nevoie sa plâng... pentru ca sa descarc toata tensiunea acumulata. Si ma simt ca noua dupa fiecare eliberare a lacrimilor.

    ResponderEliminar

Suscribirse a: Enviar comentarios (Atom)