Sai, la gente è sola, come può lei si consola

În principiu , ziua a început bine. M-am trezit o singura data noaptea trecuta, pentru a da o ocheada la señor, pe la 6.40. Apoi am dormit... pâna la zece. Am trezit-o si pe Marta, ca sa faca dus si eu mi-am facut o cafea ... instant, normala. Rau am facut, pentru ca am ametit!

Apoi s-a trezit señor si ascultam Bach în bucatarie. La un moment dat, ascultând o bucata interpretata la violoncel, señor începe sa povesteasca...

- Stii, Giulia... pe vremea când studiam la Valencia ( a facut 2 ani la odontologie- dar s-a plictisit, ca s-au prelungit anii de studii, si nu vroia sa-si piarda 6 ani din viata... la facultate)... deci, pe vremea aceea, aveam o iubita, care studia violoncel, la Conservator. O asteptam sa iasa de la cursuri si o conduceam acasa... Nu am urcat niciodata la ea... Dar, odata, ajunsi în scara edificiului unde locuia, am auzit strigând din capul scarilor... ROMUALDA!!!! Eu , nu o întrebasem cum o cheama, dar când mi-a confirmat ca acesta este numele EI, am facut stânga împrejur si dus am fost!

Eu... am sarit ca arsa:
-Ai vazut ce de prejudecati ai avut la viata ta. Ca doar numele îti spunea ca este tiganca... si voi, pe tigani nu-i suportati. Desi fata studia la Conservator! Prejudecati... Toata viata asa ai fost!

A tacut, si nici eu nu am mai continuat discutia. Prea des am dezbatut problema prejudecatilor si a stigmatizarii datorita culorii pielii, sau a provenientei!

Mai târziu, stateam în comedor. Señor dormea, Marta s-a dus sa bea apa. La un moment dat aud, cu tot cu castile puse pe urechi... strigàtele Martei. Fug!!! Sus... nu e, în baie... nu e... Am gasit-o în bucatarie, cazuta în genunchi, sprijinita cu capul de scaun...
-Giulia, estoy mal!
Am carat-o, mai mult am târât-o în camera lui señor si am culcat-o în patul lui. Era transpirata! I-am luat tensiunea si m-am speriat! 175-138. Apoi înca de doua ori! Mai scazuse ceva, dar cea mica era tot peste 110... Señor dormea. Era 14.45.
Sefa, Enma, plecase la Barcelona. Doctorita din curte... nu era acasa, Medico avea mobilul închis! L-am sunat repede pe Alfredo, fiul lui señor, care este seful peste toate ambulantele din oras. Acesta a venit în doua minute si i-am mai luat tensiunea de câteva ori. A vorbit cu medicii de la SAMU si acestia au vrut sa vina de îndata, dar spuneau ca trebuie sa fie doar un ¨Golpe de calor¨... din cauza digestiei si a caldurii din casa. Asa ca am ramas întelesi sa-i iau tensiunea din zece în zece minute, si apoi la ora 16.00 vedem ce este de facut. Alfredo, lucrând atâtia ani pe ambulante, i-a mai facut câteva examinari si apoi a plecat!

Marta s-a facut bine, dar señor, aflând ca ¨fetita¨ e bolnava, s-a pus pe plâns. Asa ca , am avut o zi ... de cuidado intensivo. Apoi, le-am dat prânzul... pe la 16.30 si , pentru ca lui Marta i se închideau ochii, am trimis-o la culcare. Si a dormit 4 ore, ca un bebe... La fel si señor!

Eu ? Ce sa fac? Vroiam sa dau o raita pe malul marii. Facusem dimineata 100 de abdominale plus alte cele si acum nu stiam ce sa fac. Am mai facut 50 si càteva programe pe platforma plus masaje anticelulitice...

Apoi, m-am pus sa caut un subiect de desenat... si dupa vreo o ora... am ales... rau!!! Mi s-a acrit de frunze si crengi... desenate cu pix ceramic. Cu pensula e usor... pui pete, dar cu pixul?! Asa ca... m-am gândit eu... :
- Ai pacatuit saptamâna asta, de asta ai tras astazi!

Medico, m-a sunat pe la cinci dupa amiaza, sa ma întrebe ce s-a întâmplat. I-am explicat si a spus acelasi lucru si el. Dar m-a sunat!!! Stiam ca fiind sus la fiinca, probabil si-a lasat telefonul mobil acasa. Si eu am ratacit numarul de la casa de la Cervera, desi mi-l daduse anul trecut, pentru ca sa mai povestesc cu mama lui, când au plecat ei în Ucraina. Trebuie sa fiu mai ordonata...

Enma a venit pe noua seara si m-a sunat daca trebuie sa treaca pe la noi. I-am povestit tarasenia si a ramas ca va vorbi cu Alfredo, care ma sunase si la 8 seara. Sunt obosita!!! Deci, cum pisici sa ies din casa, pentru ca aproape de fiecare data ma asteapta o surpriza neplacuta.

Si mâine am de facut curatenie la Enma, apoi mergem sa luam bicicleta statica, si as vrea sa ma apuc si de plante... saci de pamânt... vreo zece, din acelea mari, plus rasaduri... vreo 1oo si flori pentru toate ghivecele. Ba mai trebuie sa strâmtez si costumul din dantela, pe care-l fac doamnei care va fi soacra pe data de 1 Mai... si alte doua bluze noi de ale lui Enma... butoniere... pentru ca sa nu i se vada nimic din decolteu... dar am sa le fac la doi cm de celelalte... ca si cum nu ar fi. Nu o las eu sa se închida de tot, ce pisici... are un decolteu de invidiat! Si apoi mai am ceva la mama lui Juan de cusut!

Deci... de mâine , la munca, ca si cum zilele acestea ar fi fost vreo sarbatoare pentru mine!!!
Paste sau ce o fi fost... fericit!

Asa si era! Eram frumoasa! Abia facusem baie, îmi aranjasem parul, ma fardasem... pentru mine! Pentru ca era ziua mea, si nu avusesem timp în cursul diminetii, având musafiri pâna pe la 16.30.
(Si apoi daca faceam dimineata dus, nu ajungea apa calda si la Marta, si la Karina)