Ce ti-e si cu primavara asta... scoate la iveala tot ce este mai urât în noi

De dimineata mi-am propus sa scriu astazi. Nu am ajuns! Prea multe vizite. Aveam 70, 7 kg astazi dimineata. Înainte de a-mi lua tabletele de furosemid.

De dimineata am avut o stare de ... tristete. Am vazut chipul unei copilite, pe un blog, si mi-am adus aminte de o alta copilita, draga sufletului meu. Apoi o conversatie cu medico si sotia lui, Irina. Poate ca nu ar fi trebuit sa le pomenesc de chiriasii din vila... dar ei erau revoltati ca acestia au cumparat un catelus... care face ravagii în gradina, atât de îngrijita a Irinei. Trebuia sa tac si sa nu le spun ca Enma si Juan au fost toata ziua de ieri nervosi din cauza latratului. Chiriasii aveau prieteni în vizita si au legat catelusul. Dar si gradinarul s-a plâns ca nu poate tunde iarba din cauza excrementelor... Ma rog, daca taceam... filozof eram! Poate am pus doar paie pe foc. Dar medico era furios pe catel, pentru ca i-a ros vita de vie... încât a trebuit sa fie taiata... desi avea o tulpina de 8-10 cm... si-i tinea de umbra pe terasa... vara.

Apoi... dupa ce au plecat ei, am baut o cafea cu o prietena si am ramas perplexa când mi-a spus ca este rasista. Ca nu-i suporta pe negri, marocani si pe tigani. Nu ma asteptam la atâta franchete, desi ne cunoastem de destul timp. Dar, la spanioli, nu ma mai surprinde nimic. Pe tigani stiu ca nu-i suporta. De fapt nu trebuie sa generalizez. Nu toti opineaza asa. Si apoi, ma gândeam eu în sinea mea: asta nu schimba cu nimic simpatia mea pentru aceasta persoana. Nu ne alegem prietenii dupa anumite sabloane . Nu facem o selectie în functie de preferinte, cultura, conceptii despre viata.

Si apoi, de fapt nu prea avem prieteni adevarati. Amici, cunostinte... persoane cu care schimbam câteva cuvinte, poate chiar confesiuni intime... dar putini sunt cei cu care poti vorbi despre orice, fara sa ai impresia ca nu te va întelege. Deci, aceasta conversatie... nu va schimba cu nimic afectiunea mea fata de aceasta persoana. Poate voi evita doar anumite subiecte...delicate.

Pe la 11, tocmai când ma pusesem sa scriu... a venit Enma si am urcat sa facem gimnastica împreuna. Asa am ajuns sa fac si astazi cele 200 de abdominale si bicicleta si ceva pe platforma. Acum stiu... am febra musculara la picioare din cauza platformei. Ca sa nu pierd timpul inutil, fac vreo doua sesiuni de vibratii la 45 de Hz... timp de 90 de secunde... stând pe vârfurile picioarelor. Acest exercitiu îmi forteaza muschii încordati. Dar nu ma las de gimnastica... si nici de slabit. Desi si medicul si Irina mi-au spus ca ar fi cazul sa ma opresc. Irina mi-a spus ca voi parea o bolnava de cancer... daca mai dau jos. Schimbarea este într-adevar socanta... dar eu sunt bine, sanatoasa. Si apoi si azi am mâncat deja destul.... o cana mare de cafea... cu lapte si o portocala.

Pe señor l-am servit si cu prânzul si acum am sa merg sa fac cumparaturi împreuna cu Enma. Deci merg sa ma pregatesc. Sa ma fardez ca sa dau ceva culoare acestei zile... ploioase!