Puii mi-au dat ieri liber... trei ore

Am sa-mi mai pun un volanas... ca sa fie ceva mai lunga rochita...prea e scurta...

De dimineata cochetez cu ecranul alb. Nu stiu daca are rost sa dau glas gândurilor. Ma simt rau. Mi-e greata si nici macar nu stiu de ce. Or fi tigarile astea care nu-mi plac sau poate faptul ca m-am trezit azi noapte si am mers direct la frigider. Nu am mâncat nimic ieri...pâna pe seara. Si atunci am crezut ca scap cu o salata si doua pastile de dormit. Dar m-am trezit... dupa nici doua ore. Am schimbat patul si nu dorm bine. Mi-am pierdut televizorul si serialele mele. Da... poate noaptea asta am sa trag canapeaua... ca sa ma pot lafai cum îmi place mie...

Puii mi-au dat liber ieri... trei ore. La fix a venit sâmbata, propunerea lui X de a-l însoti duminica dupa amiaza la un meci de fotbal. M-a rugat doar sa-mi pun rochita albastra, cu care-mi facusem pozele. ( trebuia sa para el machote... am înteles eu) M-am prezentat la Enma... întrebând-o daca nu e prea scurta. Nu aveam nici poseta si nici o jacheta asortata. (m-am mai ales cu câteva comenzi de costume de carnaval... pentru ca lucrez ieftin... Enma avea musafiri si se lauda cu îndemânarea mea. Deci... vom avea de lucru împreuna cu nora mea... Numai daca voi avea ajutor din partea ei pot sa iau foarte multe comenzi... si implicit sa câstig un ban pentru ei).

... Ma fâtâiam prin camera lor, cu rochita albastra. Fiul meu povestea cu fostii colegi de apartament. A întors camera spre mine si a spus:

- Uitati-va ce mama frumoasa am.
Mi-au dat lacrimile. Toata viata am fost grasa si buhaita. Prost împracata... din lipsa de bani sau de gusturi. Nu a putut sa se mândreasca cu mine. A trebuit sa ajung la vârsta asta ca sa aud aceste cuvinte. Stiu... m-a iubit asa cum eram. L-am tinut în brate toata viata... la propiu si la figurat...

... Povestesti si ti se povesteste. Te înspaimânti de cele aflate. Detalii care te cutremura. Apoi... întelegi, filtrezi si dai dreptate tuturor. Filtrezi si prin persoana ta si nu sti cum ai face TU în situatia celuilalt. Si atunci nu judeci. Fiecare traieste cum doreste. Sti doar ca tu nu poti face nimic sa schimbi lucrurile. Nici nu-ti sta în putere si nu ai nici un drept sa te amesteci. Tu doar trebuie sa taci. E greu ... mai ales daca vezi fata ei trista...

... Alergam. Eu aveam mai multa putere ieri. Enma... undeva în urma mea. Transpirate amândoua. Soarele apunea mare, rosu auriu printre blocurile din zare. Muzica din casti acoperea gândurile mele. Amestec de fraze auzite si nerostite. Pasii mei... lungi. Am facut iarasi cei 2,5 km în 25 de minute. La întoarcere nu am avut timp sa fac imediat un dus. Señor de dus la bucatarie, întârziat la o tigara...si abia apoi sub apa fierbinte am putut sa-mi continui sirul gândurilor. Doamne... biata de ea ar muri daca ar afla. Nu ar putea suporta adevarul adevarat. Pot doar sa o protejez cât pot eu mai bine. Da... eu as accepta cu zâmbetul pe buze viata de lux oferita, dar eu sunt altfel plamadita... Eu înteleg.

Si m-am gândit la mine... în egoismul meu cât rau fac... cu adevarul gol golut spus sau scris... pe fata. Dar lasa Giulia. A venit toamna. O vom lasa sa se astearna si în sufletul tau. Ieri... am avut un moment în care am simtit ca mor. Cristina, nora mea, ... ma pensa, îmi vopsea unghiile, ma rasfata. Am ametit... am crezut ca fac un infarct... mi-am studiat simptomele... ma calmam... fara sa ma misc. Nu erau obisnuitele mele palpitatii... fara diagnostic. Nici tensiune nu aveam. Eu stiu ca am sa mor... E doar chestie de ani sau zile. Nu mi-e frica decât ca nu voi apuca sa fac suficient pentru puiul meu... care mi-a adus un trandafir rosu...sâmbata noaptea, pe când se întorcea din oras.

Povesteam ieri cu X... care nu întelegea cum pot sa ma gândesc numai la ceilalti. Zgârciti si egoisti ma gândeam eu ( mi-am adus aminte ca nici plinul la masina nu l-ar fi facut pentru fiica lui). Chiar am avut un lung schimb de fraze pe aceasta tema. Poate ca am facut destul rau... cu vara aceasta pe care mi-am permis sa mi-o ofer. Dar nici o clipa nu mi-am uitat datoria fata de fiul meu. În fond si la urma urmei, singurul care ma iubeste din tot sufletul. Ma judeca si nu mi-o ascunde... dar ma lasa în pace, sa-mi vad de viata mea... Un alt salariu care se va duce pe peregrinarile lui prin Spania. Dar nu conteaza decât sa-l vad fericit si mai odihnit. Si apoi si lui îi place marea... si ma strânge în brate si ma cuibaresc lânga ei în pat si-l iau în brate cum era pe vremuri... când era abia un pui iesit din gaoace. Ma rog... a mai crescut ceva... a juns la 1.90...dar tot Copilul ramâne pentru mine...

... Acum doar cochetez cu gândul de a-l însoti pe X sâmbata la Barcelona... el cu ale lui treburi sufletesti... eu...singura pe bulevardele pe care-mi doresc de multa vreme sa le strabat singura sau poate chiar în compania ta Anto... daca nu esti ocupata. Poate m-as întoarce chiar cu el... dupa ce-si va fi terminat cu întâlnirile, sau poate cu trenul...conteaza prea putin. Puii... mi-ar da liber si eu as zburda pe acolo... nestingherita.

... Se uita la mine... de la vreo douazeci de metri departare:

- Doamne ce picioare superbe ai! Ar trebui sa te îmbraci mai des asa si sa-ti pui tocuri, ca si astazi. Sa-ti cumperi haine de marca... asta imediat se vede.
- Ti-am spus ca m-am linistit. Nu vreau pe NIMENI. Am iesit doar ca prieteni foarte buni. Si asa vom si ramâne. Putem sa ne uitam chiar si la un film împreuna... de pe canapele separate... sa ne povestim iubirile chiar... Si apoi banii mei au destule locuri unde sa umple gauri... pe haine de marca dau banii... foarte rar. Eticheta asta doar pe voi va atrage. Da ... port ochelari DG si sandale Tomi Hilfinger... primite. Nu schimba cu nimic ceea ce sunt... o femeie de serviciu ajunsa pe meleagurile voastre. Chiar daca te-ai laudat la prietenii tai... cu desteptaciunea mea. Contul meu este gol în comparatie cu al vostru si chiar si asa... am puterea sa mai ajut pe cei care mi-o cer. Voi... nici pe copiii vostri.

Nu stiu de ce m-a întrebat daca sunt în stare sa conduc o masina. Sigur nu vrea sa-mi dea una cu împrumut... i-am spus ca nu am nevoie. As fi vrut sa ma duca pâna la dune... acolo unde spunea ca este cea mai superba plaja din delta. Data viitoare. M-a dus însa pâna la Ampolla... sa vad oraselul unde se va muta fiul meu. Si am baut o cafea la o terasa pe plaja. Ne-am întors în graba... Pe marginea soselei... fete care-si faceau meseria. Asezate pe scaune incomode. Mai încolo...politia. Nu se deranjau... chiar daca abia acum o saptamâna arestasera câtiva capi locali ai mafiei...pentru exploatare sexuala. Le-au schimbat probabil cu altele... care o fac din proprie initiativa, cica. Cine stie ce se întâmpla în sufletul acelor biete amârate. Pentru ca si ele au un suflet...