viernes, 28 de mayo de 2010

Dialoguri

Te întrebi pâna unde trebuie sa mearga sacrificiul personal !?
- Am înteles ca te deranjeaza relatiile mele. Te ranesc. Te-ar încânta mai mult tristetea mea si mai mult de atât o depresie sau caderea în viciul alcoolului? Ce stii tu despre viata mea interioara?
- Te vorbesc cei de acasa.
- Cei de acasa vin sa spele rahatul si pisatul? Îsi musca buzele ca sa surâda chiar când se enerveaza? Stau singuri, închisi în casa, seara de seara, facând un dus când simt ca le vina sa urce pe pereti? Nu... cei de acasa stiu doar sa traga concluzii.
- Eu stiu una si buna. Când doi oameni nu se mai iubesc ... trebuie sa rupa. Eu unul nu as putea trai asa.
- Tu gândesti ca la 25 de ani.

... Apoi am urcat sa facem gimnastica. Nu am ajuns la 300 de abdominale. Undeva pe 250 începusem alte exercitii. Apoi... m-a sunat dusmanul... si am plecat. Sa stau în compania unui barbat destept. Care sa ma mai si mângâie în timp ce povestim despre viata reala. Despre singuratate. Chiar si cei bogati sunt singuri.
- Mâine seara probabil am sa ies cu una. Îmi place de ea, dar ar vrea sa se mute cu mine si eu nu vreau asta. Nu mai vreau, desi seara ar fi placut sa stau sa cinez cu cineva si apoi sa stam la televizor sau sa se ne iubim, daca asa vrem.
... Apoi mi-a aratat rosiile lui. Trei plantute... amàrâte.
- Trebuia sa le vezi pe ale mele. Am circa 80 de plante, în total. Fiul meu si cu nora mea mi-au pus astazi parii si le-au legat.
- E aici Adrian? Cum îi merge?
- Deocamdata ... asteapta sa-l cheme la munca. Dar ar trebui sa dea o raita si pe la barurile din Peñiscola. Poate ar gasi ceva.
- Unde i-ai spus ca pleci?
- La tine. Nu am secrete fata de fiul meu.
- Acasa mai vorbesti?
- Nu... faptele si actiunile mele ranesc. Si invariabil se ajunge la reprosuri. Iar eu trebuie sa ma gândesc si la sanatatea mea mintala. Despre cea corporala... niciodata mai bine. Azi am facut 4.7 km. Si am facut de câteva ori sprint puternic de 100 m... când simteam ca ma lasa puterile. E bine ca Enma are mai multa ambitie decât mine. Asa reusim sa alergam... râzând. Si apoi nu am auzit când m-ai sunat ... pentru ca faceam gimnastica. Ciudat... telefonul era la doi metri, pe pat.
... Si am povestit mult. Despre timpurile când creierul meu functiona la maxim. Despre alergia mea la telefoane.
- Suna telefonul... mi se cereau statistici, date. De multe ori le visam si noaptea. Din somn daca ma trezeai stiam la 4 zecimale datele din bilanturi. Am muncit mult la viata mea. Acum... mi-e bine. Sunt DOAMNA... dar sunt singura.
- Acum nici eu nu mai sunt bogat cum eram. Merge pe zi ce trece mai rau.
- Ha... ha. Dar tot te vâneaza... tinerele. Fatada... deh.
- Pa, pa. Am sa te sun...
- Stiu...

0 comentarii:



:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-}
:)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Publicar un comentario