miércoles, 12 de mayo de 2010

Dimineata... soare, în rest, ba ploua, ba nu ploua

Ar trebui sa dorm la ora asta. Dar uite ca nu pot. Si atunci... scriu. Tigari... 3 pentru ca le-am fumat cu Andres în comedor si afara în curte. A venit sa-mi repare o teava ce am fost eu harnica si am spart cu o lovitura puternica de sapaliga. Apoi... dupa ce am crezut noi ca a rezolvat problema, ne-am pus la povestit pe yahoo cu Lizzie sotia lui. Noi ... gagile, la bascalie cu El... masculul feroce, dar mester bun la toate. Asta e ... anumite lucruri nu le poate rezolva o femeie. Înainte de chat am facut o sedinta de masaje... el pe platforma ... în variate pozitii... pentru ca venea rupt de sale si de spate de la serviciu... eu, pentru ca nu am avut prea mare chef astazi când si-a facut sefa sesiunea de sport si ca sa nu-l las singur, sus în mansarda. Ma rog, eu consider ca fiind mai elastica... fac exercitiile rapid si în forta. Enma este mai ambitioasa si face mai multe minute.
Cert este ca si în timp ce Andres a facut ale lui exercitii... eu am facut ale mele abdominale care lipseau din cota zilnica. Am râs de faza cu pustiul colorat, am vorbit prostii pe chat cu Lizzie si am hotarât sa-i punem si lui ¨o porecla¨... adica clovn... Nu ne-a scos din nebune, vagaboande, smechere... dar l-am sfatuit sa ne pupe ... undeva. Ploua... asa ca l-am mai retinut câteva minute, apoi... acasa... la nevasta. Mi-a fumat tigarile!!!! Ce ma fac eu dimineata? De bere nu ma plâng, pentru ca numai pentru el le-am cumparat. Altfel ma cearta señor Tomas.

... Sper sa pot iesi cu ei vineri sau sâmbata la discoteca. Acum am bluzite si destui pantaloni la alegere. Dar numai daca vine Andres dupa mine... ca eu , noaptea, nu ies pe strada, singura. Vara... altceva... grupuri mari de turisti. Dar acum, daca dau de belea?

Apoi am citit si recitit cele scrise si comentate astazi. Dupa masa... am povestit sus la mansarda cu Enma. Faza de astazi.
- Sefa nu mai ies din casa. Cumintica, la cumparaturi cu tine, si cu leggings... niciodata. Si eu care ma iluzionasem ca am sa umblu în pantaloni scurti!!!
- Ti-am spus Giulia ca esti batatoare la ochi cu pantalonii astia!
- Sefa... trec prin fata portii o multime de femei singure, facând jogging. Si prin oras. Acum traseele s-au schimbat din cauza santierelor de pe paseo. Si eu... abia daca am intrat în oras. Cu ochelari de fata cuminte pe nas. Sa ma bata cucul daca mai schimb doua cuvinte cu sexul opus.
...
Îmi vine sa râd si acum de fata pe care au pus-o niste pusti de vreo... 13-14 ani zilele trecute, când eu plantam rasaduri lânga gard. Casa pe colt. Trotuar si pe o parte si pe alta. Autobuzul scolar... opreste în fata farmaciei... deci pe aici trec pustii. Eu aplecata, nu ma vedeau, nici eu pe ei. Se laudau de ... cât au fost ei de priceputi într-o anumita faza...delicata.
Când m-am ridicat, nici nu am avut curajul sa ma uit la ei... dar si ei au ras putina când si-au dat seama ca i-am auzit... Doamne... la vârsta asta deja... Cred ca noi trebuie sa iesim la pensie.
...
Deci, am sa revad mesajele lui Juan, de la ambulante, care îmi trimite câte doua pe zi... cu întelepciune, prim ajutor , sfaturi... cred biblice. Si am sa fiu CUMINTE... CUMINTE!
...
Ah, sa nu uit. Astazi, pe primul traseu de jogging m-am întâlnit cu vecina aceea de cartier care seamana atât de mult cu verisoara mea decedata... Eva. Si cum am vazut-o stânjenita în ultimele ocazii de revederea cu mine, care-i cerusem o fotografie spunându-i ca vreau sa-i fac un portret în creion... i-am explicat motivul.
- Semeni mult cu o verisoara de a mea, decedata acum 7 ani, într-un accident de masina. Vreau sa fac acest portret pentru ca nu am nici o fotografie de a ei , destul de mare, pentru ca eu sa o pot desena. Nu vreau nici bani de la tine, nici nu sunt lesbiana, nici alte interese nu am. M-am prezentat si i-am explicat ca am început sa fac portrete cu putin timp în urma, pentru ca asa îmi diversific preocuparile. Asta ca sa nu înnebunesc stând în casa. Am mai vorbit noi si i-am pomenit si de croitorie... asa ca am ramas ca-mi va trimite o fotografie... pe email.

... Deci... promit sa nu mai fac jogging decât aici, pe faleza noastra. Plaja noastra este destul de mica... deci va trebui sa cobor si la plajele din oras. Dar... în compania lui Marta. Ca sa ma apere de copii!

Leo sunt o vorbareata!!!! Si uneori vorbesc cu voce mai tare decât suporta urechile prea fine ale lui señor, care asculta radio în surdina... Cred ca am sa înnebunesc de atâta liniste în casa. Usi, geamuri închise. Zgomot... nexam. Bine ca pot sa-mi pun castile pe urechi!
A trecut de miezul noptii... merg sa dorm. Mâine... o noua zi! Fara peripetii!

4 comentarios:

  1. Frumos dar ai să povesteşti. Mie uneori mi se goleşte capul şi nu ştiu ce să mai spun. Cu atât mai puţin născocesc poveşti cărora să le dau tentă de autentice. În rest, mă simt bine când merg pe la Mureş că acolo, neavând însoţitoti, Ioana fiind la grădiniţă, vorbesc doar cu mine şi nu mă contrazice nimeni.

    ResponderEliminar
  2. @ Abbibal - scorpionule. Capul meu, gândurile mele... nu-mi dau pace. Eu ies pe malul màrii... tu pe malul Muresului... acelasi lucru. Se aode clipocitul apei. Stiu ca scorpionii considera ca au întotdeauna dreptate, sunt perfecti. Am avut parte toata viata de perfectiunea asta.
    Eu sunt Berbec... cad, nu gândesc, ma ridic, merg mau departe si recunosc... am gresit, poate data viitoare am mai mult noroc!

    ResponderEliminar
  3. portretul pe care i l-ai facut lui Geocer m-a adus pe mine pe strada ta :)
    frumos dar, frumoase darURI, de fapt...

    ResponderEliminar
  4. @ Giovanna - Geocer a ales una dintre variante. Mie, personal îmi place mai mult ultima varianta. Dar gestul lui, de-al pune într-un loc special este foarte dragut.
    Eu desenez pe moment. Si pe Geocer îl consider unul din cei mai buni si mai statornici prieteni din blogosfera.
    Despre celelalta daruri... sunt prea de pret. Ca si iubirile neîmplinite...

    ResponderEliminar