miércoles, 30 de junio de 2010

Ceea ce ni se întâmpla este singurul lucru care putea sa ni se întâmple... nu exista alta cale

Dragele mele stiu ca ati venit la cafea si gazda nu era acasa. Gazda astazi si-a cam facut de cap. S-a fâtâit cu si fara rost prin oras. De încasat cecul... de trimis acasa, stat mult, mult la banci...pentru ca parca a fost facatura... functiona numai un ghiseu la amândoua, vizitat aproape toate magazinele de pantofi din oras... fara rost, loteria de la Tia Pilar, cumparaturi la supermarket, nu uitat tigarile... mentolate si vizitat Lizzie... oferit umarul si poate sfaturi utile. Poate! Stat mult la ea... pentru ca a fost prima oprire, asa ca celelalte magazine... abia m-au vazut câteva secunde. Ajuns eu în casa dupa patru ore. Simt când îmi fac de cap. Dar îmi asum si suportarea consecintelelor. Asa ca... dupa ce m-am schimbat si l-am servit si pe señor cu apa... ca de prânz înca nu se punea problema, am trecut strada la Enma... care bineînteles ca facea plaja. Ultima zi de serviciu... o ora de la 10 la 11. Hm... doua luni de vacanta. Mi-am achitat datoriile la ea, am primit alte ostii si vete a la mierda din partea ei... dar si o pereche de slapi de piele, superbi... cumparati anul trecut în Cuba, nefolositi si o pereche de sandale scumpe, imposibil de purtat decât la petreceri sau cine simandicoase. Când si cu cine? Asta... pentru ca nu am facut curatenie la ea de joi,... si se pare ca nici mâine nu va avea mare noroc de smotru profesional, pentru ca mergem sa ne fâtaim prin piata, în cautare de ... nu stim nici noi ce. Si da, i-am returnat aparatul de fotografiat Canon, furat cu o seara înainte, fara stirea ei, pentru ca sa imortalizez un zâmbet. Dat eu explicatiile de rigoare, dat ea la mine alte palmi. Sunt maltratata de catre sefa mea. Va trebui sa iau masuri. Sa ma cumintesc si sa fiu cea dinainte sau sa-mi fac mai rau de cap. Oricum pupat eu umerii ei, ca sa aiba motive sa ma maltrateze în continuare. Cred ca are zâmbetul cel mai inocent pe care l-am vazut vreodata si cine sunt eu sa i-l sterg de pe fata? Dar avalansa odata pornita nu se opreste decât când se loveste de o alta panta. O întreb de fiecare data când crede ca-mi voi plati cele multe pacate? ... Ea nu crede, asa ca nici nu-mi poate raspunde. Dar eu ... cred si stiu ca mai devreme sau mai târziu... voi plati într-o forma sau alta. Nu exista cale de scapare...
...
Ieri dupa masa jogging... plimbare lunga. Mai mult de o ora. Enma... râdea cu nonsalanta de nebuniile mele. Asta când adidasii ei se opreau. Ai mei... pentru ca aveau muzica ritmata... rezistau efortului. Capoasa... ca doar berbec e si ea, dar moderat, de tipul celuia care se daruieste neconditionat partenerului de viata... si numai lui... îsi facea cruci la cele ce-i povesteam. Dar asculta si râdea de mine. Ha, ha... tot eu sunt cea câstigata, îi spuneam. Tu mergi la restaurant iar eu vad stelele sub clar de luna. Nu conteaza cât timp... le vad iar tu nu le-ai vazut niciodata. Deci pot sa ma tot bati tu pe strada, ca eu si asa dansez. Cel mai bine pe ... Bicho raro. Asa ca mi-am pus iar castile si am facut un sprint bun... asta ca sa-i treaca surâsul de pe fata. Apoi... mi s-a facut mila... si am oprit muzica din creierii mei si ne-am pus pe bârfit. Ca la partea asta suntem pricepute, amândoua. Cumparat ea la mine rochita neagra... sexi... dar imposibil de purtat asa pe strada... e prea transparenta si scurta. Vom gasi solutii. Spus într-o doara ca va merge sa-mi cumpere un nou aparat de fotografiat... asa ca suport cu stoicism palmele, înjuraturile. I-am spus ca din moment ce ma rasfata atâta... eu îmi fac de cap si asa nu mai merge. Ea sa-si ia în serios rolul de sefa. Mi-a raspuns cu alta palma peste spate. Am vânatai deja...

Deci... sa revenim la oile noastre de astazi. M-am plimabat euforica pe strazi. Soare puternic, cald si placut. Pentru prima oara simteam ca sunt în pace cu mine însami. Nu mai aveam dorinte, nu mai cautam nimic. Poate m-am vindecat. Toate se trateaza, mai devreme sau mai târziu. Am fost docila si cuminte aseara. Am primit si dat în aceiasi masura si astazi aveam senzatia ca ar putea trece ani de liniste sufleteasca. Am avut aceasta senzatie de cu buna dimineata. Mi-am dat seama ca singura pe care pot conta sunt eu. Singura care conteaza sunt eu. Singura care merita sa fie fericita sunt eu... Suna egoist... dar astazi, ma simteam bine plimbându-ma pe strazi... si mi-am promis multe alte plimbari. Zi de zi mai lungi, cu castile în urechi. Cu muzica foarte vesela. Asta ca sa nu am timp sa gândesc.

... Bineìnteles ca acum scriu pe muzica italiana... singura în stare sa ma faca sa dau drumul sentimentelor. Care sentimente.? Azi nu simt nimic. Azi nu ma doare nimic, azi nu am noduri în stomac. Poate din cauza lui Lizzie... pentru ca ea avea prea multe si eu le-am uitat pe ale mele, undeva în liftul care ma cobora de la etajul sapte. Azi simt ca numai singuratatea este starea cea mai potrivita pentru fiecare fiinta umana. Celelalte convietuiri sunt ipocrizii, minciuni, amagiri. Si... unii , mai ales umila mea persoana, nu se poate amagi o viata întreaga. Am spus : basta... si ma simt libera....

... Ajnanina... un moment de fericire... Grupuri de oameni, cinând pe plaja din apropierea casei noastre. Zgomote, copii alergând, adulti în pantaloni scurti, mâncare,bautura, valuri înspumate, adiere de vânt. Dar nu ei erau cei care m-au facut sa simt magia momentului... ci... pescarusii. Paseau pe plaja, fara sa fie deranjati de prezenta umanilor. Pur si simplu paseau nestingheriti, la doar câtiva pasi de multimea galagioasa, care nici macar nu-i baga de seama. Nici sefa nu i-a observat. Doar eu... pentru ca ochii mei mi-au fost dati sa VAD . Ochii mei vad dincolo de banalitate si vulgaritate. Dar ce este vulgar? Ce întelegem prin vulgar si promiscuu?... Ochii mei citesc gândurile cele mai ascunse ale interlocutorilor mei si cuvintele mele nu reflecta adevarul, pentru ca nimeni nu are nevoie sa-l afle. Toti vor minciuni voalate... si am învatat sa le spun. Si nu am sa spun niciodata adevarurile mele... pot doar sa spun ca exista, sunt prea profunde si sunt în contradictie cu normele obisnuite ale societatii. Care sunt limitele noastre? Exista limite pe care sa nu le depasim? Si dupa ce depasim aceste limite ... ne lipsesc altele pe care sa le depasim? De asta am nevoie de un pahar de Malaga, dulce amarui? Ca sa pot spune ce gândesc? Dar tot e bine ca-mi pun numai seara acest pahar, când poate nu ma asculta nimeni. Si apoi ieri a fost prima oara când am savurat aceasta licoare, ca sa-mi dea curaj sau ca sa-mi ia curajul de a ma împotrivi destinului .
Ceea ce ni se întâmpla este singurul lucru care putea sa ni se întâmple... nu exista alta cale...

martes, 29 de junio de 2010

Noaptea - Laura Stoica

Gio...poate-ti place
Am incercat mereu, chiar din prima zi
Sa-ti arat cum sunt, sa ma poti iubi
Imi place glasul tau, imi place sa te privesc
Tac si te ascult, desi vreau sa vorbesc,... desi vreau sa vorbesc, ... desi vreau sa vorbesc...

Refren:
In noaptea aceasta ploua si e frig
Dar nu simt nimic, decat ca sunt a ta.
Se stinge lumina in camera mea
Afara e frig si ploua, iar eu , eu sunt doar a ta.

Viata se poate schimba, e cel mai bine asa
Niciodata nu stii care din doi va pleca
Imi place glasul tau, imi place sa te privesc
Tac si te ascult, desi vreau sa vorbesc, desi vreau sa vorbesc, desi vreau sa vorbesc...

Refren:
In noaptea aceasta ploua si e frig
Dar nu simt nimic, decat ca sunt a ta.
Se stinge lumina in camera mea
Afara e frig si ploua, iar eu , eu sunt...

Refren:
In noaptea aceasta ploua si e frig
Dar nu simt nimic, decat ca sunt a ta.
Se stinge lumina in camera mea
Afara e frig si ploua, ïar eu , eu sunt doar a ta.

I-am promis Enmei ca am sa o spun... pentru ca m-a facut - ¨Imbecil¨

Nu am mai avut timp sa va scriu aseara, dragele mele. Serile mi-s ocupate cu lungi conversatii. Si apoi cum îmi iau pastilele de dormit... acestea îsi fac uneori efectul mai repede decât as dori.
Deci... cum mi-am pierdut motivarea pentru exercitiile de gimnastica...poate datorita caldurii...poate datorita lipsei de interes manifestata chiar si de Enma, care înca este motivata suficient pentru ca nu se vad la ea rezultate sau poate pentru ca nu mai vreau sa dau jos deja kilograme... pentru ca sunt uscata si efectiv ma doare sezutul când ma pun chiar si pe scaune tapitate...din cauza osului de la începutul coloanei vertebrale, care nu mai are acel pat de carnita necesar...abia ce am facut câteva minute... mai mult am povestit cu ea si am râs. Nu stiu ce giumbusluc am mai facut... dar iar mi-a dat un picior si m-a facut, râzând: IMBECIL... în spaniola nu are gen... deci nu spui ¨imbecila¨. Cred ca o încurcam cu picioarele mele prin aer... în timp ce ea se strofoca sa lupte culcata cu exercitiile pe caldura insuportabila din mansarda.
Apoi... eu m-am tolanit confortabil pe una din canapelele de acolo... mostenire din apartamentul celeilalte nepoate a lui señor, Patricia, de pe vremea când studia în Castellon. Si i-am spus un banc...

Iata:
Dzeu... suparat pe Eva pentru ca l-a ispitit pe Adam cu marul, a amenintat-o ca va plati cu sânge pentru fapta ei. Eva speriata l-a întrebat:
- Ma vei omorî?
- NU!!! Vei plati în rate lunare...
De asta suntem noi, femeile, urmasele pacatoasei noastre strabune, pedepsite sa avem ciclu.

Ma rog... cred ca pe mine m-a iertat în ultimii ani... asa ca platesc trimestrial sau chiar mai rar.
...
Dar sa revenim la oile noastre. Suparata pe lenea mea, am decis sa înot... de la noua la zece seara. Apa din piscina... calda. Lume... lipsa. Pus eu chilotei tanga cu sutienul asortat... pentru ca mi-am luat anul acesta trei de acest fel, uitat de cele doua costume de baie noi... si la înot. Pe la al douazecilea bazin... am prins viteza si forta si am început... unul bras si celalalt pe spate, totusi având grija sa nu dau cu capul de margine. Dar ma ghidam dupa becurile aprinse sub apa. Dupa al doilea bec...mai aveam doua lungimi de brat. O data am ratat... si lovit eu capsorul... dar mai apoi am învatat. Am prins si mai mare viteza pe la numarl 44...asa ca am continuat... dar plicitisit la no 64...asa ca abandonat ora de înot.

O baie calda si apoi o alta ora de povesti cu acelasi interlocutor... menita doar sa-mi faca sânge rau. Dormit ca un bebe. Hehehe... bune si somniferele astea.
La jogging nu am fost. Enma e de vina... pentru ca a invitat-o seful sa dea o raita prin târg. Sper ca mi-a cumparat si mie rochita aceea sexi...la fel cu a ei. Dar eu am sa o las rochita.. neagra, transparenta... ca sa ma fâtai cu ea prin casa.

Astazi ma mentalizez deja... pentru orele de curatenie. Si apoi de strâmtat iar pantaloni... 3 perechi... doua la sefa si una la Irina... care si ea m-a copiat si a dat de dragul lui metge câteva kilograme jos... si bineînteles tot de dragul lui... poarta tanga. Hihihi.
Cu ani în urma... multi... când o vedeam pe draga mea colega de birou purtând asa ceva mi se parea asa de deplasat la vârsta noastra. Dar....promit sa o conving si pe Enma ...doar mergem sa stricam bani la târgul de joi. Ea intra deja în vacanta. Asa ca am sa duc cu ea munca de lamurire... este o senzatie foarte placuta pe lânga parasutele ce le purtam. Si Giovanna ... am sa-mi cumpar un babyroll... negru sau vom vedea. Ma va însoti sefa... si mai stii...poate am sa o ispitesc si pe ea cu unul. Poate ca m-a facut imbecila când i-am spus ca ar trebui sa-si cumpere unul pâna la genunchi... calugarita!!! Nu mai tin bine minte.

Deci... voi... nu va încurcati printre facturi ... doamne fereste sa va am pe constiinta. Eu am voie sa visez si la prostioare. Acum... merg sa spal genitalele lui señor. Si apoi sa frec wc-uri. Dar cine poate sa ma opreasca sa visez?

lunes, 28 de junio de 2010

domingo, 27 de junio de 2010

Enma m-a batut pe strada... si nu o data!!!

Sunt leoarca de sudoare. Gimnastica... cam putina... pentru ca am avut stomacul destul de plin. AM MÂNCAT... si nu am sa ma cântaresc astazi. Si apoi... netul nu m-a lasat sa merg sa înot si a fost cald si oasele mele nu-si gaseau locul pe sezlong. O zi placuta petrecuta în buna companie. Señor dormind pe sofa. Eu cu Laura Stoica... visând spre rai. Carmen care cred ca radia de bucurie la mii de kilometri... adica stiu sigur pentru ca am vizitat-o ca sa o felicit dupa primul gol al Germaniei si la finalul meciului... pe care de vazut nu l-am vazut... dar ascultam fara voie radioul...

Seara... jogging. Am fluierat si chiuit catre voi... Leo, GreenEyes, Ema, Ajnanina, Angela, Carmen si Gio... Ordinea este aleatorie. Sa nu o uit pe Adina!!! Deci... Ema s-a transformat. Înfloreste sau o stric eu?
M-a batut pe strada în vazul tuturor... pentru ca alergam.... dând din fund ca si mariconii... adica tipii gay, topaiam si-mi agitam bratele în aer... faceam adica prostioare. Nici o masina... ca sa pot avea si eu martori ale relelor tratamente pe care mi le aplica. Apoi... nu am facut ruta obisnuita... pentru ca la pista de skatebord erau parcate o multime de masini , mese si muzica si eu am spus ca voi da din fund si voi dansa. M-a tras de cealalta parte a soselei si m-a bagat pe niste stradute întortocheate unde sa nu ma vada nimeni. Uite asa am pierdut eu ocazia sa ma vada tineretul în leggingsi strâmti si cu tanga între buci !!! Si .... ma batea pe strada. Dar trebuia sa o vedeti pe ea ... cu bratele în aer... facând aceleasi nebunii ca si mine , pe soselele cele mai circulate . Daca o vedea seful îsi facea semnul crucii. Am stricat-o pe femeia serioasa. Ea zice ca numai în prezenta mea are zâmbetul asa de larg. Ce stiu eu... nu o vad în alte ocazii. Alergam cu cele doua palme sa o prind de buci ... si ea fugea de mânca pamàntul. Poate credea lumea ca suntem lesbi. EU DE LESBI NADA! Deci sa ma pupe undeva.... Ceapa nu m-a lasat sa fur... A zis ca fuge. I-am spus ca ar avea mai mare viteza daca as pune un câine pe urmele ei.

Deci.... fetelor...sunt leoarca de sudoare, ceea ce e bine, am luat doua somnifere si acum astept... sa-si faca efectul. Si zis la mine cine nici nu ma asteptam, ca arat super în tanga brazilieni... m-o fi vazut la plaja sau în piscina. Deci : de gasit un motociclist si de suit pe un moto... Asta ca sa nu-mi lipseasca senzatiile tari. De asta m-a batut sefa pe strada. Am amenintat-o ca am sa va spun TOT. Deci... notati data ca sa-mi fiti martore. I-am spus numai ca nu o sfatuiesc sa se lipeasca de ea si nevoia de a avea amanti. Ca ea ar avea remuscari si s-ar îmbolnavi. Nici o sansa... a fost crescuta la calugarite... mentalitati din evul mediu... zic eu si ea îmi mai da una peste spate. SUNT MALTRATATA. Credeti ca mai pot suporta multa vreme aceasta situatie?
Dar adidasii mei au alergat mai bine decât ai ei... hehehe... mi-am luat revansa cu niste sprinturi bune. Si ne-am distrat pe strada... pentru ca eu îmi uitasem castile si MP3... norocul ei!!! Ca altfel îmi lua urma dupa parfum...

LAURA STOICA - DIRECT SPRE RAI

sábado, 26 de junio de 2010

Mie nu-mi este frica de MOARTE

Spre diferenta de marea majoritate a semenilor mei... mie nu-mi este frica de MOARTE. Cred ca am crescut cu ea în suflet de mica. Deci nu mi-e frica sa mor. Nu am facut niciodata rabat la crezul meu. Nu m-am menajat, nu mi-am refuzat nici o placere, nu m-a înfrânat nimic. Nu mi-am facut planuri de viitor. Nu am visat. Nu am dorit sa am bunuri materiale, emotii, amintiri. Toate au venit de la sine, fara sa lupt pentru ele. Am facut ceea ce momentul a cerut. Daca a trebuit sa muncesc, am muncit. Daca a trebuit sa calatoresc, am calatorit. Daca a batut iubirea la usa mea, nu am alungat-o. Daca momentul a cerut sa ma bat ca o leoaica pentru cei dragi, am facut-o fara nici o ezitare. Daca a trebuit sa plâng, am plâns, ca sa-mi usurez constiinta încarcata sau pierderea suferita. Nu mi-am impus reguli în viata. Nu mi-a pasat de regulile celorlalti. Nu mi-a pasat de suferinta mea. Nu mi-a pasat mult nici de suferinta altora. Am trait pur si simplu. Uneori în mod egoist, de cele mai multe ori daruindu-ma celor din jur.

Nu regret nimic... Nu regret nimic... Din toate experientele din viata mea am învatat. Am tras concluzii, care de cele mai multe ori nu mi-au fost de mare folos. Stiam de la început raspunsul. Nu-l cautam de fapt. E ca si cum îmi spuneam dupa: - Stiam!!!

Câta nesabuinta. Câta aroganta din partea mea. Dar asta sunt eu. Nu are rost sa-mi impun limite. Nu are rost sa fac promisiuni. De cele mai multe nu ma tin.

Ma entuziasmez cu usurinta. Ma aprind ca o torta si ard,.. si ard. Si ard în noapte si luminez calea altora. Dar eu sunt oarba. Merg doar înainte, fara sa ma uit înapoi. V-am spus ca sunt oarba. Nu ma intereseaza directia. Fac doar pasi mici. Ma împiedic si ma ridic. Poate ma rasucesc si schimb directia de mers, fara sa-mi dau seama. Doar sunt oarba.

Calatoresc prin viata încercând sa trec neobservata. Uneori ma deschid si ma destainuiesc. Uneori ma rusinez de faptele mele. Dar nu promit ca nu voi recidiva.

Nu as avea nici un regret daca mâine as afla ca mai am doar câteva luni de trait. Uneori am impresia ca sfidez destinul cu aceasta afirmatie. Dar asa este. Se zice ca cei tineri nu se gândesc la moarte pentru ca au impresia ca le este dat sa mai traiasca multi ani. Eu nu mai sunt tânara. Multi dintre colegii mei au murit deja. Infarct, accidente vasculare, cancer, accidente de masina, alte câte si mai câte.

Nu ma sperie decât gândul ca fiului meu i s-ar putea întâmpla ceva. În rest de nimeni nu-mi pasa. Este doar o cazualitate ca ne-am cunoscut. Este doar o coincidenta ca au aparut în viata mea sau ca eu am trecut ca o stea cazatoare prin vietile lor. Este urât sa vorbesti asa. Este de prost gust sa recunosti ca esti o persoana egoista în adâncul sufletului tau. Poate de aceea ma straduiesc sa fac cât pot pentru cei din jur. Poate ma rusinez ca uneori am aceste sentimente. Dar sunt zile când nu simt nimic. Nu vreau sa stiu de nimeni. Nu vreau sa ma bucur pentru nimic. Vreau doar sa treaca ziua. Vreau doar sa treaca anii.

Chiar, daca m-as trezi peste zece ani, cum ar fi? Putini dintre cunoscuti ar mai fi în jurul meu. As mai tine minte unele nume. Mi-as mai aduce aminte de evenimente, locuri, trairi. Dar eu tot singura as fi. Mai ridata, mai carunta, mai acra. Asa este. Fac comparatia cu acum zece ani. Anul 2000. Eva si Adrian traiau, eu aveam magazinul si pe soacra în ea, iubeam pe cine nu trebuia, eram la mii de kilometri departare de locul unde sunt astazi. Nu are rost sa ma întreb daca eram fericita. Acelasi raspuns am sa-l dau de fiecare data. NU. Niciodata nu am fost pe deplin fericita. De ce as crede ca peste zece ani voi fi. Caut fericirea cu orice pret? Nu. Pentru ca fiecare picatura... te face sa-ti fie si mai sete, sa-ti doresti paharul întreg. Si nu exista acel pahar pentru mine. E ca si cum de fiecare data viata îmi da sa beau dintr-un vas cu mii de gauri. Se scurge din el tot pe când ajung eu sa-l duc la gura.

De ce m-ar deranja deci gândul mortii. As vrea oare sa fac lucruri si gesturi la care doar am visat? Ce rost ar avea? Doar nu as duce cu mine amintirea niciunuia. Nici a bucuriilor, nici a deceptiilor. As închide doar ochii. Probabil as suferi mult... ca tare mult am pacatuit la viata mea. Dar la un moment dat tot s-ar milostivi Cel de Sus si m-ar lasa sa trec în lumea celor drepti. Oare ar face bine? La cât de pacatoasa sunt... Si acum am sa atipesc un pic. Daca nu ma trezesc nu pierd nimic.

... Dragele mele... nu sunt trista azi. M-a lovit doar soarele în moalele capului si sigur am facut insolatie. Si apoi nici în celelalte zile nu sunt eu mai normala. Doar ma cunoasteti. Deci am sa atipesc acum . Încercati sa nu ma treziti în urmatorii douazeci de ani. Voi veti fi batrânele simpatice iar eu voi fi frumoasa din casa adormita, trezita de sarutul unui print propasit prin zona, care nu a rezistat frumoaselor mele picioare bronzate si buzelor mele senzuale, chiar daca nu sunt rujate. Voi avea contul cu vreo 360.000 de euro mai încarcat, voi fi frumoasa si abia atunci am sa-mi fac planuri. Voi calatori . Asta pentru ca si señor va dormi împreuna cu mine si Enma va avea deja si ea nevoie de ajutor. Asa ca voi lua doua salarii si voi fi : bogata, tânara si nelinistita. Pustii de astazi vor fi barbati în toata firea, barbatii tineri de azi... vor fi niste mosi neputinciosi... Bla, bla. V-am spus ca am facut insolatie!

De orice poti fugi, numai de tine nu

De orice poti fugi, numai de tine nu
Cu cat incerci sa inchizi mai adanc in tine
lucrurile de care nu esti mandru,
cu atat obsesia lor devine mai puternica.
Iar umbra gandurilor si a faptelor tale
te urmareste mereu.

Pe oricine poti minţi, dar nu pe tine.
Degeaba iti faci iluzii si incerci
sa gasesti, de fiecare data, justificari
acolo unde nu e nimic de explicat.
Realitatea te pune la punct fara drept de apel.

Pentru linistea ta e preferabil
sa nu te ascunzi si sa nu te amagesti.
Asumarea oricarui lucru la timpul lui
iti da masura reala a ceea ce esti.

Când am nevoie sa ma regasesc ... vizitez cuburile lui Angela Ribus... pentru a lua o gura de aer proaspat... Minunate sunt rândurile asternute de ea. Minunata si reconfortanta muzica...

Step Up 3-D Official Trailer HD 1080

Laura Stoica - Un Actor Grabit

viernes, 25 de junio de 2010

Marea era gri, cerul era gri, numai arbustii înfloriti aduceau o pata de culoare acestei zile...

Enma a venit pe la orele 17:00. Nu m-a întrebat de ce sunt plânsa. Stie ca daca vreau si asa îi spun. Nu invadeaza niciodata intimitatea mea. Din comoditate pentru ea. Nu vrea sa se încarce inutil si cu durerea celorlalti. Si eu încerc sa o menaj pe cât posibil.

Am iesit la o plimbare în pas grabit. Multi kilometri. Aer înabusit. Am luat-o în sus pe Costa Norte. Proasta alegere. A mea ce-i drept. Soseaua îngusta, trafic intens, fara trotuar. Urbanism fara capatâi. Nu vom mai merge pe acolo.

Am tacut aproape tot drumul. Gândindu-ma la hotarârea luata. Era unica razonabila. Daca mai continuam îmi faceam mie rau. Si nu mai accept sa-mi daunez cu buna stiinta. Pierdusem interesul pentru lucruri importante. Nu ma mai uitam la filme, nu mai pictam, nu mai aveam chef sa cos, citeam si nu ramâneam cu nimic. Îmi faceam datoria în mod mecanic. Asteptând ce? Sa treaca orele. Sa stam la povesti pâna la ore târzii din noapte.

Singuratate în doi. La câtiva kilometri distanta. Si atunci... ce era de facut? Am ales singuratate în unu... în fotoliul meu confortabil, cu laptopul în fata, cu castile pe urechi, aruncând câte o privire din coltul ochilor, televizorului. Si dupa ce am luat aceasta decizie m-am simtit eliberata... cu forte proaspete, cu un chef de munca nebun, Si am frecat baia de jos, si am smotruit frigiderul, am gatit, spalat si toate astea fara muzica . Nu aveam nevoie de muzica ritmata. Îmi ajungea zbuciumul meu interior.

GOOOL ... Spania a marcat... Poate, poate? Carmen draga mea... !!! David Villa. Min. 25... Nici de tensiunea meciului nu am nevoie astazi. Dar merg totusi sa vad bucuria lui señor Tomas. E singurul care conteaza.

It's Not Goodbye - Sweet November

Step Up 2 - Hips Dont Lie

Jordin Sparks feat Chris Brown - No Air

Maria Villalon - Hijo de la luna

jueves, 24 de junio de 2010

Si pentru ca este ziua de San Juan... felicitari si La Multi Ani, sefu...


Arati ca un fotomodel... a fost remarca vecinului meu, tânar, acrit ...

Deci... atâtea puncte de suspensie sunt în viata mea, ca nici eu nu stiu cum sa umplu aceste goluri. Stiu doar ca sunt frumoasa, pentru prima oara dupa multi ani. Stiu ca aceasta senzatie nu-mi este necunoscuta. Stiu ca de fiecare data când am fost slaba si atractiva am avut de luptat cu instinctele mele de vânator înascut, sau de vânat... Pentru ca suntem si una si alta. Eu de data asta nu vânez. Am trecut prin câteva luni îngrozitoare. Am 48 de ani!!! ... Am de ales... sa fiu frumoasa si închisa în casa, cu o carte în mâna, cu sevaletul în fata, cu cuvinte si fraze care sa se contureze pe ecranul alb, sau sa traiesc. Pentru ca nu am trait. Muncesc de la 18 ani- fara cei trei ani de la subingineri . Fara oprire. Din 90... muncesc cum s-ar spune jornadas doble sau chiar mai mult. Seful râdea de mine aseara, când am luat aparatul de fotografiat de la ei:
- Mi s-a stricat al meu, stii. Si apoi pâna când voi avea din nou bani... sa- mi cumpar altul... mai trece un timp.
- Giulia, când o sa ai tu bani?
- Pai am... seful. Timp de 20 minute pe luna... de la o banca la cealalta, unde îi expediez catre casa.

Deci... asta e. Bani nu am, niciodata, desi câstig mai mult de 1500 pe luna... luând în considerare si cei putini pe care-i fac din croitorie. De cheltuit... numai pe tigari ...si uneori pe ceva hainute. Mâncare si casa... asigurate. De trait... am trait ascunsa sub cei 98 de kg, închisa în camera mea... de destui ani. Înainte... ascunsa dupa tejghea... chiar si 14 ore pe zi, sau cu serviciu la uzina, cu celelalte ore... chiar si pâna la 12 noaptea, în magazin... sau uzina si Ungaria... cusut si negot. Ar fi o ipocrizie sa nu recunosc ca am mai avut ... scaparile mele... cu ani în urma. Poate m-am dilit, poate vreau sa mai simt ceva în acesti ani... poate vreun virus mi-a afectat creierul. Poate cei din jurul meu m-au schimbat. Alte priviri, alt comportament, alte atentii...

Ma deranjeaza schimbarea? Nu vreau sa gândesc. Nu vreau sa analizez. Nu vreau sa fac planuri. Nu vreau sa ma uit seara de seara la televizor, singura. Nu vreau sa-mi obosesc prietenii cu vesnice lamentari. Nu vreau sa mai observ nefericirea cuplurilor din jurul meu. Nu vreau sa fiu ca ei... înlantuita în ipocrizia unei minciuni. În asteptarea unui camin bine încheghat, cu fete acrite si nefericite. Stiu... uneori ma lamentez ca sunt prea singura. Este foarte greu. Dar...desi uneori îmi lipseste conversatia... stiu ca prefer singuratea ... singuratatii în doi si tacerilor greu de suportat.

Έλενα Παπαρίζου / Elena Paparizou - My Number One

...pentru ca acum urmeaza sa mergem cu Enma la jogging... va dau un aperitiv din muzica de pe mp3 meu... selectat cu ani în urma de Cristina... Deci... sper sa am aripi la picioare sa pot zbura si peste orasele unde locuiti voi. În zbor razant...

miércoles, 23 de junio de 2010

Spui oamenilor ceea ce vor sa auda... nu spui ceea ce simti, nici ceea ce gândesti

Dar trebuie sa va scriu dragele mele... pentru ca stiu ca ne bem cafeaua împreuna. Deci... am iesit la jogging. Poate un pic mai dezamagita de conversatia cu M ..sau poate tocmai din cauza ca eram dezamagita am avut mai multa putere. Deci... picioarele alergau fara mine. Chichineata acea mica... mp3 ... pe care am tinut-o eu si ieri în urechi... m-a ajutat nespus de mult. Pai... muzica ritmata acoperea rasuflarea mea sacadata. Neauzind-o ... creierul nu trimitea impulsuri de oboseala... picioarelor mele. Picioarele alergau fara mine. Nu simteam nici macar kilogramul de fructe pe care l-am înfulecat în cursul dupa amiezii.
Am dansat chiar pe strada... putin îmi pasa daca ma vedea lumea. Ce... au ei timp sa se uite la pietoni? Se gândesc la cina, la footbal... sau cine stie la ce altceva.

Am iesit la jogging singura. Sefa... si-a terminat mult dupa mine ora de gimnastica. Ce sa fac... nu are ritmul meu dracesc. Si apoi ea face cu religiozitate o sumedenie de exercitii inutile. Usoare...
Cei drept... eu folosesc platforma foarte putin... max 10 minute... dar iau munca ca pe ore de gimnastica, dansez prin casa... V-am spus ca am început sa sar chiar si cu coarda... ca si pe vremea când eram fetita... cu bratele încrucisate...? Ma mai împiedic uneori...din cauza adidasilor destul de butucanosi... dar va asigur ca si cele câteva minute scot untul din mine.

Deci ...alergi... Prin ochii mintii îti trec cele mai frumoase fraze scrise vreodata... Cele mai frumoase imagini... se deruleaza pe retina ta... În departare vezi luminile grupului de vile situat pe malul golfuletului din apropierea casei tale... si nu te opresti. Nu iei directia obisnuita. Picioarele si plamânii nu-ti mai apartin. Zbori si alergi ca sageata... în noapte. Vezi doar lumini pe malul marii. Masini parcate... pescari iesiti la pescuit de noapte... probabil prind ceva... pentru ca sunt seara de seara acolo... tacuti si ascunsi... Picioarele tale prind aripi... sudoarea curge pe fruntea ta ... ca niciodata altadata... si alergi... Nu auzi cuvintele, nu simti nici tristetea... nu simti nici briza. Nu-ti aduci aminte nici de prietene... ca sa le saluti. Privesti cu un ochi fugar pescarusii... si-ti spui...:
- Nu sunt picioarele mele, nu este corpul meu care face acest efort. Eu plutesc deasupra marii si ma îndrept în picaj spre albastrul negricios al apelor...

Sprint pe sute de metri... mai tare si mai tare... departe de casa... departe de vise. Dau coltul... si-o iau pe trotuar. Masini ma depasesc, masini îmi vin în întâmpinare... Alerg... Seful tocmai vine acasa. Intru pe poarta lasata deschisa.
- Sefa... am gasit solutia. Mâine îti pui si tu mp3 celalalt. Uite ... nu mi-am auzit respiratia... si am alergat aproape 2, 5 kilometri cu doar câteva opriri , abia câtiva pasi. Uite... când m-ai vazut asa de transpirata?

Seful... îmi explica cum sa-mi coordonez respiratia...
- Închizi gura si respiri numai pe nas... Pleci? Nu mai stai?
- Merg sa înot ... am un chef nebun astazi...

Am vrut sa va scriu imediat... chiar mi-am pus si muzica italiana... dar a sunat telefonul. Deci... înotat 15 minute, o baie fierbinte... alte 15... si apoi ... si uitat la un film pe Halmark ... în companie.

Mi-am pus ceasul la 6 dimineata. Am sa repet alergarea de seara si dimineata. De fapt ne-am înteles cu sefa... pentru vacanta... jogging dimineata... la rasaritul soarelui... si apoi dormit la soare.

GreenEyes... deci astazi mi-am facut de cap... pentru ca asa propunea clipul tau. Am stat toata dupa amiaza cu Lizzie la bârfe... apoi cu sefa la povesti... si mai apoi... M. Cred ca ar trebui sa încep sa pictez Leo... dar trebuie sa-mi fac ordine în viata. Adica sa fiu din nou trista... Pentru ca asa nu se poate... nici scrie, nici picta. Mâine la spalat covoare cu Lizzie... si curatenia.... pe care nu am fost în stare sa o fac zilele astea. Dar sefa este un înger... care în loc sa ma certe... îmi zâmbeste si se pune cu mine la povesti... Si apoi m-am saturat sa tot frec o casa curata!!! Ia sa faca si ei mai multa mizerie... ce pisici!!! Adica o pisica si un câine... care mai lasa ei ceva par... dar nu suficient... pentru ca sa vad si eu casa schimbata dupa ce trec peste ea.

martes, 22 de junio de 2010

Grasu XXL feat Guess Who - Azi nu (OFFICIAL HD)

.... furat de la GreenEyes... ce bine mi se potriveste...
Pot sa gândesc cu voce tare... ca nimeni nu ma aude!!!...

lunes, 21 de junio de 2010

Blue feat Elton John Sorry seems to be the hardest Word

si pentru ca frec casa cu mp3 cu castile pe urechi... si la voi un pic de ... muzica...uitata.

domingo, 20 de junio de 2010

Nu pot sa fac nimic pentru mine...

... nu pot sa scriu decât pe muzica... deci Lacrime de pioggia sa fie...

Afara soare, vânt... perfect ar fi pentru plaja... dar nu pentru mine. În cuptor vinete umplute... señor care doarme, Marta care sta fara sa scoata un cuvânt, fara sa faca nimic... jucându-se cu o curelusa. Sunt o cârtita. Lumina difuza care intra printre lamelele jaluzelelor. Este perfect în casa. O racoare placuta. în casti muzica... nu cuvintele sunt cele care ma inspira ci... sunetele, puternice, strigate în singuratatea mea.
Usor de spus sa iau ce este mai bun din viata. Ce este bun în viata? Linistea, uneori..., marea... nu pot sa stau tot timpul pe malul ei... ma plictisesc peste tot. Nu pot sa ma uit la filme, nu am stare, nu pot sa citesc... nu am rabdare, ma bucur doar de câteva clipe furate singuratatii. Râd si o fac pe Enma sa râda, când de fapt mi-e mila de tristetea ei. Eu o înteleg si nu pot sa fac mai mult pentru ea. Nu pot sa fac nimic pentru mine, care sunt mult mai deschisa fata de lumea aceasta în care persoane bune ca si ea sunt doar relicve. Ea spune ca este rautacioasa, urâcioasa... ranchiunoasa.
- Cu tine nu am fost niciodata, Giulia?
- Nu-mi aduc aminte, desi o spui de fiecare data.
- Nu te-am jignit niciodata?
- Nu am bagat de seama. Nu ai cum. Îmi mai tragi câteva peste cap... dar eu îti pup bratele sau picioarele... si-ti vine sa-mi tragi alte palmi. Dar imediat râzi... Tu stii ca esti cea mai buna prietena a mea. Tie-ti spun zilnic tot ce am pe suflet. Cum as putea sa ma supar pe tine. Tu taci si asculti. Nu ma judeci, desi vederile si conceptiile tale sunt opuse alor mele. Îti spui parerea cu pasiune în voce... dar nu stii sa o pui decât în fraze, nu si în viata...
Deci... ca tot omul, tristetea altora... te împinge sa o uiti pe a ta. Si apoi, ziua nu sunt trista. Numai seara, sâmbata si duminica, când simt ca sunt mai singura ca niciodata. Poate întradevar, faptul ca traiesc închisa ma afecteaza psihic. Nu ar trebui. Dar orele multe de tacere ma sufoca.
Nu am mai scris, asa, din rarunchii fiintei mele de multe zile. Nu am gasit forta si timpul necesar. Te pierzi în banalitatea zilelor. Scutece de schimbat, masini de spalat, rufe la întins, Curte de maturat, case de curatat, de facut si servit mâncare, incertitudini zilnice, monotonii, soare si vânt, ploaie si vânt, frig, uneori prea frig pentru oasele mele dezgolite, abdominale facute cu nervi, cu ura sau cu zâmbete pe buze. Alergari si plimbari... pe aceleasi strazi, miros de iazmin... nasul meu care-l percepe si ma trage catre garduri si-mi aduc pe loc aminte de Italia. Nopti pe terasa din curte... cu Vania, nebunatica...asta dupa ce pleca vreun prieten de-al ei,... învaluite în mirosul iazminilor înfloriti. Oare s-o fi casatorit frumoasa de ea? Frumoasa italianca... par negru. ochi albastri. Singura care mergea la discotecile latine. De câte ori m-a chemat si pe mine... si eu, nu m-am dus. Ce proasta am fost.

Aici pot sa ma duc si nu o fac. Desi m-as simti bine si as uita. Ma amagesc doar ... Vinerea la curatenie... îmi promit ca am sa merg... si apoi seara... ma bag în patutul meu, cuminte si proasta...
Întrerupt... hranit familia. Sunt orele 17:00. Vântul nu s-a potolit... dar am sa urc sus, pe terasa de la mansarda, sa-mi pun nudul la pârlit. Asta daca nu am sa plictisesc. Dar rezist eu o ora fie ce o fi. Pup la voi... dragelor...

Ashes and Snow- Feather to Fire

furat de la Gio...
Stii Gio... exact asa se pune si Drac... rottweilerul Enmei lânga mine... asta dupa ce ma linge si în urechi si pe fata. În aceiasi postura... meditativa... noi doi, în soarele care ne îmbratiseaza... fara cuvinte... fara emotii... abandonati în voia vântului. Te pup , draga mea! Astazi urc cu sefii mei la Ermita (manâstire). Ei merg sa ia masa la niste prieteni... eu , ca sa am de unde sa ma întorc pe jos... 7 km. Voi alerga cât voi rezista si ma voi gândi la voi, fetele, prietenele mele... cu care ar fi asa de fain... sa stam la un Martini... pe malul marii.

viernes, 18 de junio de 2010

David Guetta ft. Kelly Rowland-When love takes over w./lyrics

... deci pe dans... curatenia în bucataria Enmei merge mai bine. Pacat ca nu pot pune si aici... señor nu accepta dopuri în urechi...
Un sfârsit de saptamâna placut ... dragele mele.

Îmi notez de fiecare data câteva versuri... si e usor sa gasesti melodiile. Trebuie sa vorbesc cu cei de la 40Principales sa nu-mi puna melodii lente... pentru ca-mi pierd elanul si adorm cu cârpa si matura în mâna.

Nenea metge... pleaca cu Irina... într-o mini vacanta. Numit pe mine supravegheetoarea principala a casei, copiilor si a soacrei. Pe locul doi... David... pustiul din vecini care nu înceta sa ma ciupeasca, ca sa vada daca mai am carne pe mine. Spus eu la nenea metge ca nu sunt în stare sa citesc cartea aceea sofisticata (nic Enma nu este în stare, nici señor nu-mi poate traduce multe cuvinte, desi le silabisesc pe litere) ... deci spus la mine metge... sa fiu fotut... asa se spune în catalana. Trebuie respectate indicatiile medicului. Vom vedea, vom cocheta cu ideea... si probabil vom face un dus rece. Sanatate curata.

Nancy Sinatra - These Boots Are Made for Walkin'

... alta melodie buna... la frecusul prin casa.

Sonique- It Feels so Good

... o melodie pe care se poate dansa foarte bine ... în vârful scarii metalice... când stergi peretii de faianta...

Enma este pe drumul cel bun

Enma se da pe brazda. Ieri dupa ce am chiuit catre voi... ne-am pus pe fluierat. Cu doua degete în gura. Ea stia fluiera cu degetele pe lateral... în coltul gurii. Mie mi-au iesit niste sunete ... ce semanau a fluieraturi... cu degetele police si index în gura. Deci... Ajnanina... Enma, rusinata la început... a FLUIERAT. Nu a paguba... va asigur.

De jogging... hm... nu am fost în stare. Cred ca m-am lenevit. Dar printre picaturi am si alergat. E vânt. Nu pot respira ca lumea, am stomacul plin... Am uitat sa spun... ca am tot mâncat zilele acestea. Am urcat la 61,5 . Nu ma deranjeaza. Aratam destul de costeliva la 59. Pentru fizicul meu.... Daca mai dau jos... îmi va atârna pielea pe fund si sincer... cu burta goala nu tare-mi place burtica mea ... prea supta în comparatie cu sternul.

Deci... cred ca nu voi ajunge la 55... din motive de estetica. Vom mai vedea. Timpul ... destul de rece pentru baie în piscina, chiar si pentru plaja ... nu mi-a dat gust pentru înot. Se pare ca va fi o vara mai rece decât anii trecuti.

Fetelor... va pup. Trebuie sa-mi încep ziua. Curatenie la sefa... daca se trezeste señor. Am un chef...!!! Nu trebuie sa va explic, nu-i asa?! Pink Floyd nu este prea convingator când e vorba sa te mobilizezi.

Ieri... la ora de gimnastica... Enma pe platforma ... eu pe o salteluta... abdominale... cu burta plina de salata verde, rosii, ton... un bol întreg... Nu stiu cu ce ne prosteam ... dar i-am pupat pulpa piciorului...

Ea... NEBUNO... Eu... las ca numai eu ti le pup... Eu de lesbica nada... Stii ca numai barbatii plac la mine.

Deci... sunt cam nebunatica ... dar Enmei îi vine bine sa fie socata... Asa râde si ea cu gura pâna la urechi.

Si da... vesti bune: copilul , adica puiul meu Adrian va lucra, numai 4 ore cei drept... dar 10 euro la ora. De luni. Tucu-i sufletelul lui de puiut dulce. Deci... aseara avea moralul mai bun. E groaznic sa stai fara serviciu... chiar daca mami este aici sa-l ajute la nevoie. Trebuie sa ma îmbat în seara asta. Dar cu ce, cu cine?

Pink Floyd "Shine On You Crazy Diamond" Syd Barrett Tribute

Led Zeppelin-Stairway to Heaven

Pink Floyd - Wish You Were Here

me olvidé... si que me gusta...

jueves, 17 de junio de 2010

Lay Lady Lay with Lyrics and - Duran Duran


... furat melodia de la tine Gio...

Am reusit sa-mi eliberez mintea de balast...

Si pentru ca am reusit sa-mi eliberez mintea de balast ... m-am trezit sa scriu. Coborând sa-mi fac cafeluta cu gheata am fost învaluita de razele soarelui ce rasarea si inunda camera dinspre Nord. Da... pe zi ce trece rasare mai spre nord. Si eu nu mai am aparat de fotografiat, cel putin pâna când vine acasa Cristina de la studii. Atunci voi putea sa-i fur o camera foto.
Deci îmi beau cafeluta cu voi fetelor... si sper ca aseara ati simtit caldura din sufletul meu ... care lua calea vântului si mergea catre voi. Am reusit sa o fac si pe Enma sa va trimita salutarile ei... chiuind amàndoua ca nebunele ... pe malul marii. Asta pentru ca nu este lume pe acolo. Gesturile de nesabuinta nu-i sunt caracteristice... deci e pe calea cea buna.
Picioarele mele cu muschi crispati nu au fost în stare sa faca jogging... nu mai mult de câteva sute de metri. Asa ca ne-am luat revansa ... plimbându-te cu destula viteza pe stradutele întortocheate ale cartierului. Asa am ajuns si la casa unde locuieste Alba... sa-i salut câinii Husky. Animalute simpatice... mi-am bagat degetele prin gratiile gardului si au început sa mi le linga. Câinii cred ca-i simt pe oameni. Se gudurau cu placere la mine.

M-am culcat devreme. Si m-am trezit prima oara la ora 5 dimineata. Apoi am reusit sa mai dorm doua ore. Nu am fost în stare nici sa ma uit la televizor. Astazi nu am sa mai cobor la târgul de joi. Sunt falita. Trebuie sa astept doua saptamâni sa-mi intru din nou în bani. Am sa ma ocup de plantele mele. Trebuie tunse si rarite de frunze . Sunt enorme rosiile. Deja sunt fructe... pentru ca am înteles ca nu sunt legume. Deci trebuie sa le ajut sa se poata matura si creste în voie. Ploile din ultimele saptamâni nu m-au favorizat pe mine. Nu sunt pregatita cu pari înalti si nu am vazut prin cartier nici un loc unde as putea sa merg sa tai tulpini groase de trestii. Deh... lenea este mare. Trebuia sa o fac în toamna... au fost altii mai harnici si au facut-o înaintea mea. Sau vina este a mea si m-am lacomit anul acesta la prea multe rasaduri.
Mai am destule de cusut. Fusesem stapânita de lene, de Badoo... ultima data împinsa de sefi... în gluma. Enma ... sa-l atàte pe seful, spunea ca se va duce ea la întàlniri... ca pe mine m-ar recunoaste. Asta ca sa vedem daca sunt cei din fotografii. Am rezistat 19 ore asalturilor. Pâna m-am scârbit de personajele de pe acolo. O alta experienta, nimic mai mult. Singuratatea te poate împinge si la astfel de gesturi. Oricum mi s-a confirmat teoria... sunt atractiva... chiar prea. Suficient sa-mi mai creasca autostima. Necesara... uneori aceasta confirmare.
Mi-am clatit ieri pe la prânz ochisorii pe malul marii. Carul meu de cumparaturi, plin ochi, ca de obicei... avea nevoie de o pauza. Asa ca am coborât pe plaja. Am schimbat doua cuvinte cu persoane cunoscute si m-am întors în cuibusorul meu. Cusut la baietii din vecini... (în sfârsit!!!) ... tricourile, uitat la lamentabila partida de fotbal dintre Spania si Elvetia... si cu draci în mine... am urcat sa-mi fac ora de gimnastica cu sefa. Dezbatut activitatea zilei... lihnitii de pe Badoo... si râs noi bine. Apoi... cu febra musculara... la joggingul... transformat în plimbare. Luat un Ibuprofen si ar fi urmat o baita fierbinte. Sunat pe mine copii... plictisiti, schimbat doua cuvinte cu mi amor... si apoi, dormit. M-am trezit... cea care am fost. Linistita, foarte linistita.... Bine te-am regasit Julietita mia, corazon de melocoton... Mi-a fost dor de tine... Mi-a fost dor de mine!!!

martes, 15 de junio de 2010

Deci... azi sunt sub 59... scheletica? Pai NU... mai am carne destula pe mine

Facut eu datoria mea... fata de umanitate. Donat sânge... 450 ml. De data asta am tacut. Nu i-am mai spus eu medicului ca am slabit atâtea kilograme în ultimele luni. Si apoi... asistentul mi-a spus ca daca sunt O1 RH negativ... sigur ma vor tot chema. M-am luptat cu kilogramele în ultimele zile. Dezmatul de sâmbata si duminica ma urcasera la 62 de kg. Am zis... las ca le dau eu jos. Dar... duminica a fost prea mult soare, prea cald. Astazi... ploua. Mi-a fost chiar frig azi de dimineata... si mi-am pus radiatorul în functiune. Señor... leneveste astazi. Bine ca am facut ieri smitrul la sefa în casa, apoi... tuns copacii din curte... era o jungla sub care nu se mai putea circula. Scris... nimic, citit... nimic. M-am prostit de tot. Acum ... de strâmtat pantaloni la sefu... Aud ca si-a pus radio señor... deci începem sa ne trezim.

Queen - Bohemian Rhapsody

domingo, 13 de junio de 2010

Adidasii mei noi alearga mai bine decàt cei vechi ai lui sefa...

Am mai stat zece minute la plaja. Ma plictiseste. Statul inutil... chiar gândind... ar fi prea pompos spus meditând...
Deci... începusem sa scriu... dar chiar cu muzica clasica pusa în casti... nu am gasit aceea liniste sufleteasca necesara pentru a putea lasa gândurile sa ia forma, contur. M-am ridicat înca o data si am iesit afara . Am mai rezistat alte 5 minute. Ma întrebam cum de rezista lumea la plaja. Îmi place... în companie, facând baie, dar nici chiar cu o carte în mâna nu rezist mai mult de o jumatate de ora. Si sunt neagra. Ma fâtâi prin curte, mai înot si ajung neagra fara sa zac inutil la soare.
Am burta din nou prea plina. Am mâncat salate... doua astazi si chiar o bucata de merlucius pane si un ardei gras cu sare. Prea mult. Sunt umflata ca o vaca. Nu ca înainte... când ma umflam ca un balon gata sa explodeze. Acum... poate din cauza stomacului micit... am o senzatie neplacuta când manânc. Dar nu am pierdut aceea placere bolnavicioasa de a mânca. Pofta aceea nebuna si salivarea la orice miros bun... Yam , yam... înghit cu parere de rau.
Scriu mai bine pe metallica... queen... Ma ajuta sa gasesc si sa vad limpede sirul gândurilor... ratacite printre sunete. Si pot sa zbor pe aripile muzicii. Ma caut si nu ma gasesc în sirul întortocheat al evenimentelor.
Ar trebui sa citesc cartea în catalana pe care mi-a dat-o metge... ca sa învat sa vorbesc cu el. Ca acum i s-a pus pata si altfel e de rau. Am gasit eu cartuliile de începatori... dar cum ma plictiseau, i-am cerut literatura. Pai mi-a dat o carte... pompoasa , de istorie de acum o mie de ani. Am adormit în fotoliu dupa primele 3 pagini. Ma pusesem sa o citesc pe la orele 15:oo, când era mai cald... Deci... am ciupit un somnic de dupa amiaza, cu un ochi la señor, care sforaia si mai tare, cu gura larg deschisa. O imagine prea putin agradabila, va asigur. Uneori crezi ca esti cu un mort în camera. Poate asa vom ajunge si noi. Dar eu sigur... NU.
Am înotat astazi... în bikini... nu în costum de baie. Tanga... Pierdusem sirul bazinelor... loveam apa cu forta... asa ca am obosit pe la 30. Mama Irinei , de pe marginea bazinului... prin semne îmi dadea de înteles ca este uimita de performanta mea. Ma mai opream sa strig la Marta sa înoate. Apoi... am înghitit apa... si asta m-a obosit si mai tare. Acum sunt prea multi copilasi pentru ca sa pot înota în liniste. Va trebui sa-mi aleg orele când ei nu sunt prin preajma.
Peste câteva minute apare sefa... la gimnastica si apoi la jogging. Adidasii mei noi... au alergat mai bine joi... decât ai ei... vechi. Numai asta poate fi explicatia ca am rezistat eu mai bine. Adidasii noi... desi aveam rani proaspete din cauza sandalelor super înalte si a trebuit sa-mi pun vata... pentru ca nu aveam plasturi... deh... dau tot la altii.
Señor ne-a aruncat o alta privire... verificare... suntem în fotoliu? Ai mei m-au sunat astazi... bolnavi, ceea ce eu stiam... lipsa de bani... ceea ce eu stiam. De fiecare data îmi spun acelasi lucru... daca vom mai trai saptamâna viitoare. Parca nu am avea si asa destule probleme, ale noastre. Copilul... frustrat din cauza ca nu are deocamdata de lucru, cam mâna larga si nesabuit la cheltuieli... Fratele meu fara servici, acasa... Mircea care vrea sa faca singur exteriorul casei... desi daca nu ar fi trebuit sa cheltui cu Adi... atâtia bani... platea cei 2000 de euro manopera. Asta este. Taci si înghiti... pentru ca daca spui ceva îsi trage fiecare nasul. Tu taci si zâmbesti , si te gândesti... poate odata si odata... lucrurile vor sta mai bine. Poate voi putea rasufla usurata. Dar asta cred ca va fi numai... când îmi voi da duhul.

records de part del meu pares - adica... salutari din partea parintilor mei... f... ca trebui sa învat si mai multe limbi... as fi mai încântata sa trebuiasca sa învat germana sau sa-mi revizuiesc franceza

Sarah Chang: Mendelssohn Violin Concerto Mvt.1 Part1

Violon - Sarah Chang - Air on the G String -

Sabías que La Amistad es: un ARTE???



SaludARTE, TuteARTE, AnimARTE, AbrazARTE, BromeARTE, MolestARTE, AmARTE, LlamARTE, ApoyARTE, CantARTE, AdmirARTE, AconsejARTE, SoportARTE, AguantARTE, EscuchARTE..! Y a veces IMITARTE (es lo bueno), pero nunca, nunca, olvidARTE... y mucho menos ignorARTE.
Haz el Favor de no olvidARTE!!! De mi

sábado, 12 de junio de 2010

M-am îmbatat în seara asta...

M-am îmbatat în seara aceasta. Poate ca este mult spus... dar am baut... vodka, am mâncat ca spartii... ce mai, ne-am dat pe brazda... la ziua de nastere a Irinei, ucraineanca... sotia lui medico, metge... în catalana. Distractie... Trei ucrainience, o rusoaica din Osetia de Nord, Caucaz, trei catalani... sotul si fiul lui Mira, ucrainieni. Vodka, daca stau mai bine sa ma gândesc... nu a fost mai mult de 700 ml. Poate mi s-a parut mie mult... pentru ca mi-a pus Irina de câteva ori. Mira... zicea ca este beata, nu-si dadea jos la orele 23:00 ochelarii de soare... apoi am înteles de ce. Am râs... si am vorbit toti cu voce tare. Mâncat... mâncare specifica, de a lor, cu muraturi cu arome diferite de ce este pe la noi. Carne la gratar... în nestire. Nu spus eu ca am dat afara... pe la opt când am venit acasa sa-l culc pe señor si sa închei treburile casei. Nu-mi permit luxul de a ma îngrasa 3 kg într-o seara. Dupa aceea continuat cu înghetate, cirese, portocale, prajituri si sampanie... câtiva ml la plecare. Acum... zic eu perfect lucida dupa viteza cu care scriu. Cred ca ma vor învata la rele... Hi hi hi. Între timp... Ema ... din state are semnal, fiul meu... a vazut ca m-am conectat... trimis la mine o melodie... deci... pe mâine.Nu mai am tigari si mi-e groaza sa cobor la barul din fata.., poate ma vad clatinându-ma si ar fi jenant. Pup la voi... !!! 6 ore... grozave... detalii mâine când voi avea capul pe umeri... sigur fara dureri de cap. Suna iar copilul. Adios!!!
trimis copilul la mine...
Update 1:00... Coborât totusi dupa tigari... fara clatinari. Avea dreptate Serioja... vodka fara alte amestecuri... nu dauneaza sanatatii. Deci... fumat cu copilul si povestit o ora!!! Ei s-au culcat deja, ar fi cazul sa fac si eu la fel... desi mâine e duminica. Toti din jur vor dormi pâna pe la 12... inclusiv sefa, care s-a dus la Tortosa sa cineze, adica la 40 km de aici. Cu rochita redesenata... de mine. M-a anuntat ca îmi mai aduce altele la ... reîntinerit. Aici nu te pot vedea prietenii cu aceiasi tinuta de doua ori... deci, iar ma asteapta lucru. Asta dupa ce ca ieri am retusat 4 vestimentatii. De fapt acum este vorba despre pantaloni de-ai lui sefu. Slabeste...cica.
Eu?! ... pai la datorie. Señor se va trezi la 8- 9. Pentru el nu exista duminica. Saptamânile nu au weekend... deci nici pentru mine. Nu am a ma plânge... Mi-e mai bine ca nicicând... chiar si fara zile libere. Càstig bani... si pot sa-i ajut pe toti ai mei. Mai vreau ceva? Sincer... nu!!! Povestit în aburii alcoolului cu medicul despre cartea mea. Spus la mine... scrie în limba ta si apoi tradu. Vom face ce ne-am propus. Deci... la treaba Giulia, lasa prostiile... si transfigureaza-te punând pe hârtie... ma rog pe ecranul calculatorului... trairile si viata ta ...

Vreau sa va spun ca ucrainienii vorbesc o castellana impecabila... si mai mult de atât... am vorbit ... si a vorbit Serioja o italiana de foarte buna dictie... asta pentru ca a lucrat si în Italia, si pentru ca a avut un cumnat italian... decedat acum vreo 2 ani... infarct la abia 47 de ani. Sora lui Mira... traieste înca si acum în Italia... doi copii ramasi orfani de tata si ea cu un negot care nu merge tocmai bine. Nu sti ce-ti rezerva viata... Facut Ismail... zeci de fotografii. Mama lui Irina... facut cu mine poze... o groaza. Ma iubeste si o iubesc ca si când mi-ar fi mie mama. De fapt asa îi si spun... mama. Vorbit si înteles ... zeci de cuvinte pe rusa, desi am facut numai un an ... prin clasa a unsprezecea... încântati ei... ca întelegeam si recunosteam cuvinte din limba lor, pe când, fara sa-si dea seama o dadeau pe rusa. De fapt chiar îi rugasem sa vorbeasca pe limba lor... pentru ca sa ma pot forta sa-i înteleg.

viernes, 11 de junio de 2010

Printre picaturi...

Printre picaturi... fotbal. Mondialul de fotbal. Pentru mexicani a marcat golul egalarii ... Rafa Marquez, jucator , sper, al Barçei. Se pare ca va fi un mundial greu pentru Spania. Echipele sunt de bun nivel. Si apoi... dupa lamentabila prestatie la Cupa Confederatiilor sper sa nu aiba nefericirea de a fi eliminati de la început. Facut retusuri la 4 rochite astazi. Cel mai mult m-am chinuit cu un tiv la o rochita de matase a lui sefa... Ma asteapta altele... destule. Sefa îmi da zilnic 2-3 de ... aranjat. Vesnic de scurtat ceva... acum ca i-am dat idei. Si ieri....cum mi-am schimbat niste pantaloni ... pe altii scurti... i-au placut si ei... si va trebui sa-i cumpar saptamâna viitoare si bluzita ce mi-am cumparat-o... la fel. Sefa nu credea ca si eu am gusturi. Grasa cum eram... mi-era la fel cum ma îmbracam. Acum... vrea sa se îmbrace ea ca mine. Ce chestie, nu-i asa?
Merg la cusut. Mai am destule de reparat. M-au cautat baietii pentru tricouri... eu am facut alte cele.. desi ei au venit primii. Dar sefa si Irina.... si Lizzie sunt... prioritari. Deci... fac favoritisme la cei la care nu le iau bani... Hi, hi, ce mai afacerista sunt, nu-i asa?

Dor de tine...

Astazi se împlinesc 7 ani de când am înmormântat-o pe Eva. Ce mult a trecut si ce mult îmi lipsesti, draga mea. Câte întorsaturi a luat viata mea si a ta... întrerupta pe veci în acel tragic accident. Ascult Proconsul si ma gândesc la tine. La fata ta atât de curata, la zâmbetul tau atât de frumos, la sufletul tau atât de curat. La palmele pe care mi le-ai dat în viata... ca sa am putere sa merg mai departe, la orele de matematica si fizica pe care la faceam împreuna, la zilele pe care le-am petrecut împreuna facând trafic de frontiera. Tie îti datorez spiritul meu întreprinnzator. TU m-ai târât dupa tine, în Ungaria, Turcia, în prima noastra firma, în lumea comertului. Cu tine mi-am perfectionat cunostiintele în contabilitate si tot cu tine am petrecut zile întregi facând bilanturi contabile. Tu m-ai tras dupa tine si m-ai impulsionat sa nu ma multumesc cu putin. Eu... nu am avut avântul si impetuozitatea ta în afaceri. Nici curajul tau. Nici daruirea totala. Eu...care am încercat sa-mi pun capat zilelor, nu o data.... traiesc, ma târasc de pe o zi pe alta, înconjurata de frumusetea marii si a oamenilor care ma iubesc. Tu iubita de TOTI... plecata asa de tragic din viata noastra. CE DOR MI-E DE TINE!!! Te plâng... uita-te la mine. Ma vezi de acolo de SUS?
As putea sa urlu... as putea sa fiu cu tine... fara urma de regret!

La munca Giulia, ca numai asa te împlinesti...

Sunt în asteptare. Señor doarme. Deci eu... stau pe net. Aseara m-am trezit cu o cerere din partea lui Livio... dragul meu prieten din Italia, profesorul de automatizari, din vecini, fiul lui Angiulina... cu care eu mai faceam conversatie inteligenta. Bineînteles ca Livio, neîncrezator... în capacitatile mele intelectuale... primul lucru ce m-a întrebat a fost sin 30 si nu mai stiu ce alte formule matematice. Apoi... traducerea textului din engleza de pe tricoul meu. Asta pentru ca toate femeile îngrijitoare de batrâni aveau un nivel minim de cultura. Dupa aceea... în lungile noastre conversatii... el se lansa în filosofie de un nivel inaccesibil... mie. Cuantica . Si mi-a adus numai carti foarte dificile. Alessandro Baricco ... Il mar. Carte care mi-a rascolit cele mai adânci cotloane ale sufletului...
Deci... aseara trimis Livio un mesaj... prin Badoo... Pâna m-am dezmeticit eu... cu ce am de a face... azi dimineata... ca Badoo... cere fotografie , altfel nu te lasa sa intri sa-ti citesti mesajul... deci... pus eu doua poze. Prima data o poza din spate, pe malul marii. Apoi cea de aici , din header, si una din Peñiscola. 32 m-au cautat ... deja. Cu doi am povestit... sa vad si eu ce hram poarta. Unul... latino... deja în ultimul mesaj... spunea ca as fi femeia vietii lui... bleah! Celalalt... programator, englez... deci conversatie în engleza pura ( am facut numai doua greseli de ortografie) într-un schimb de 296 de mesaje... ramas afis...EL. Oricum s-a oferit sa ma duca sa locuim în Barcelona. Eu sa pictez , el sa faca programe de calculator. Tehnologie. Si sa-mi arate lumea. Conversatia mea cu el... outstanding. Nivel de cultura... superior.

... Deci, Giulia cumintica. Închis Badoo... unde dealtfel, pentru ca pus eu numele orasului, au aparut fetisoare de domni cunoscuti.... ridicat pe señor, care s-a trezit la 11:00 astazi... si vazut de treburi. Aseara am scris... 6 pagini în spaniola. Apoi somnic... pentru ca nu am cardul de la DIGI si trezit la 8:30.

jueves, 10 de junio de 2010

Hotarât... voi scrie o carte

Propunere interesanta ieri... trebuie rumegata azi. Medico cunoaste foarte, dar foarte multe detalii ale vietii mele. Propus la mine scris un roman. Visul meu... nu-i asa?! El corectat si dat forma literara. Am eu deja în mare ideea si cum evenimentele din viata mea sunt pe zi ce trece mai tumultoase... chiar ar avea destul continut. Acordat într-un procent....50-50...Propus de mine... el este o persoana prea simtita. Irina... râs de negocierile noastre.
Medico:
- Publica-l sub un pseudonim. Tot ce mi-ai povestit în acesti ani... este atât de interesant. Chiar ar merita sa fie publicat.
- Nu mi-ar fi greu... sa traduc tot ceea ce am mai scris si am depozitat... într-un fisier personal. Nuantele mi-ar lipsi...
- Alea le-as rezolva eu.
- Si apoi, eu nu am de ce sa-l public sub un pseudonim. Nu am a ma rusina de viata mea. Este visul meu sa scriu o carte. Nu banii ma intereseaza... ci nevoia de a scrie. Si apoi am putea sa-l publicam sub ambele nume... al tau si al meu. Sa nu uitam ca si contributia ta ar fi însemnata. Pe limba mea as putea sa o scriu binisor. Dar la traducere as avea nevoie de mare ajutor...

Paul..... as avea nevoie de tine!!! Cum sa trasez ideile generale? Am vorbit noi odata, cândva... dar am nevoie de sfatul unui maestru. Pentru ca sunt chiar hotarâta. Sa scriu despre amanuntele sordide ale existentei mele. Cele care m-au facut sa fiu asa cum sunt...

Aseara... glumit bine cu señor. Mama ei de treaba nu mi-am notat. Are señor niste replici de milioane. Stiu doar ca am râs bine. Si l-am pupat pe frunte. Am sa-mi aduc aminte... poate!

Alaltaieri... prost dispus când am coborât noi de la gimnastica si l-am anuntat ca mergem la jogging... i-am schimbat dispozitia ciufuta dintr-o propozitie. I-am povestit lui Enma... faza cu telefonul.

Nu eram acasa. Suna telefonul. Raspunde señor. Eu zic ca era un robot... cu oferte. Deci... señor ridica... nimeni la celalalt capat. Enervat señor:
- Ai mamá? Daca ai,... spune-i ca a crescut un hijo de puta. Adica... daca ai,...spune-i ca a crescut un fiu de catea!!!

Le are señor. Vâna pura, ce mai. Eu... nici daca ma calca în picioare nu pot sa reactionez. Trebuie sa rumeg... si apoi... într-un târziu opinez.

Update: 8: 48... cântarit eu... 59, 6 kg. Ieri nu facut sport. Lipsa timp. Aseara mâncat cel putin un kg de fructe. Azi de dimineata ... a doua cafea cu gheata. Pahare de minimum 200 ml. DECI... coborât sub 60. Ieri... stând cu sefa la o cafea, în centru:
- Uite sefa... tipa aceea este anorexica. Eu... perfect sanatoasa. Mâncat azi salata mea cu 10 masline cu ansoa, o lingura de ulei si doi ardei iuti. Cafele ... destule. Bomboane mentolate... câte vrei.
... La medico , aseara, David(pustiul de 35, vecinul lui) si el ... facut inspectie la mine.
... Deja ai un corp de adolescenta. Chiar ai de gând sa mai dai jos!
- Spus eu la tine medico. Corp frumos, sanatos, forta destula. Nu crezut tu la mine! Deci... trust me... la 55 voi fi perfect sanatoasa. De anorexie ... nada. Sâni? Hm... sutiene cu burete. Nu deranjeaza pe mine lipsa lor.
Si chiar i-am aratat cu ce pofta manânc...
Adus la mine Lizzie ieri, o rochie de a ei... de jeansi... probat eu acum. Scurta, indecent de scurta si de sexi... foarte despicata în fata... sir de nasturi dubli. Cred ca cu sandalele cumparate ieri... picioare de manechin.
Aseara... facut parada modei în fata lui señor cu noile achizitii... program obisnuit la noi... de fiecare data când vin cu noutati... Sa cobor cu noile sandale sau nu?...
Asculta mai multe audio Muzica

Când eram mai tânar si la trup curat... ar trebui sa fie titlul cartii mele!!! Ce parere ai ... Ajnanina! Si apoi familia lui medico... este cunoscuta în Barcelona. Are o sora care lucreaza la guvernul local... avocata, cumnat... director la una din marile clinici private... si sigur multi prieteni din copilarie... care ar putea sa ne deschida usile. Povestea este cea care vinde o carte... iar eu... am POVESTEA!!! Simpla, neîmpopotonata.

miércoles, 9 de junio de 2010

Ai bani... mergi la shopping

Cusut 3, 75 rochii... adica nu terminat no. 4. Ramas 1,25 la Lizzie. În rest... 3 ore de shopping cu sefa. Ar fi fost nesimtire curata din partea noastra sa urcam la opt jumate la gimnastica si apoi sa mergem la jogging. Acum este prea târziu sa merg singura. Deh... mai sunt si magari pe strazi. Iar pe malul marii... parca nu-mi vine sa alerg pe întuneric...

Update: 23:28
Petrecut o ora în compania lui medico. Cirese si nisperos la discretie. Povestit... despre toate. Râs si glumit ... pe tema columbiano guapo... Povestit câteva minute bune cu mama medicului meu preferat... Doña Amparo... care m-a chemat din nou pentru câteva zile la Barcelona... si cred ca am sa vorbesc cu Lizzie sa-mi tina locul... macar pentru o zi. De vazut cum le combinam cu programul ei. Chiar mi-ar prinde bine o zi în compania unui ghid amabil si mai ales cunoscator ale locurilor ce merita vizitate. Dar... deocamdata si Doña Amparo are cursuri... (adica urmeaza cursuri la universitate... la cei 75 de ani) ... Povestit noi... mult... chiar mai mult decât cu medico. Dulce si gingasa faptura.

Terminat ciresele , întors acasa. Cautat la mine copilul... Sunat si povestit. De fapt înca mai povestim. Dat la el tema de casa... Armada Española. Zilele trecute mi-a atras sefa atentia asupra unei posibilitati. Serviciul militar. Trebuie sa ma documentez mâine mai bine si de vazut. Copilul luat în serios posibilitatea, deci chiar ar fi bine sa sun la numarul de telefon gasit sau de vizitat o firma de consultanta. Oricum de gasit anuntul acela din ziar. Acum ... trebuie sa astept ziua de mâine... sa vad ziarul de care vorbea Enma.

... Deci... cumparat adidasi Nike, doua tricouri misto (la fel... eu si sefa) , o pereche de sandale cu toc înalt... de care vroia si sefa... dar nu aveau no. 37, o bratara de perle pentru Irina, una pentru mine, cutite cu vârf rotund si ... baut cu sefa o cafea pe o terasa în centru... oferit eu... ca de obicei plateste ea. Tricouri marimea S... cele mai mici... superbe, de buna calitate cu gauri pe laterale, ce mai... pot sa merg la discoteca. Cheltuit... aproape 100 euro... ce bine m-am simtit. Am spus ca sunt în bani. Adica mai am 200... dar mâine este joi... si cum eu trebuie sa cobor din nou la târg... va trebui sa-mi las numai 20 de euro în buzunare... pentru ca sa evit tentatiile. Sau... sa merg mai întâi la locutorio... sa trimit la ai mei 100 si abia dupa aceea sa vizitez târgul. Am uitat sa o întreb pe Lizzie ce program are... de sunat dimineata. Spus la mine sefa:
- Cumparati mâine o poseta... asta... groaznica. Deci ... trebuie sa-mi iau ramas bun de la ea ... si sa ma sacrific sa cumpar mâine alta.

http://www.soldados.com/accesible/faqs.html

Algo muy importante

Un saludo y gracias por estar y ser, Juan

La fel din partea mea... Un saludo y gracias por estar y ser, Giulia.
Este unul din mesajele de fiecare seara... pe care prietenul meu, extraordinarul OM, Juan... mi le trimite în fiecare seara. Chiar... daca într-o seara nu-mi trimite... în urmatoarea sunt 3... ca si astazi. Cum vin în format pps... le gasesc greu pe youtube , cu acelasi nume... dar pe acesta l-am gasit... din fericire! Un saludo a ti, amigo...

Tu esti heavy Giulia... si mai zici ce esti batrâna

Afara ploua. Rufele mele s-au udat. Mi-a fost lene sa le strâng aseara... Si cum Lizzie m-a pacalit pe ieri cu doua zile de ploi anuntate... am si uitat ca poate va ploua. Deci... vom astepta sa se usuce din nou. Numai rufele din a doua masina de spalat. Cusut eu toata ziua... Obosita... Dormisem doar 4 ore. Astazi sunt ceva mai odihnita. 7 ore de somn... M-am culcat ascultând muzica lui Carlos si m-am trezit tot cu ea. Nu am putere nici macar sa ma arunc de la ETAJ... Ma târasc prin casa...

Am de facut o sumedie de reparatii azi. La sefa... un pantalon de desfacut total si vazut ce se poate face... pentru ca sa ia forma. Rochia faina ce i-am facut-o anul trecut... cea lux... de scurtat cu doua volanase, o alta rochita... de strâmtat. Sâmbata merge la masa ... în Tortosa. La baieti, vecinii lui medico... 6 tricouri de scurtat, strâmtat. La mine în camera, baietii, rockeri, dând din cap:
- Tu esti heavy, Giulia. Si mai zici ca esti batrâna!
- Bai tâcilor, mie Queen, Metallica ... îmi placea si cu 98 de kile.
- Càt ne costa?
- 2 euro bucata... tarifa plana...
- Asa nu mai învat eu sa cos în veci la masina... prefer sa vin la tine.
- Asa am si eu bani de tigari.
Si dupa ce ne-am delectat si cu retete si cu gradina mea... s-au dus. E un du-te vino la mine în casa. Si acum mai putin decât iarna.
...

- L-am invitat si pe ... De fapt este ziua mea de nastere.
- Da?! Dar stii... eu... nu mai am nevoie de ...Am asteptat o luna si ... ca sa-l cunosc... si aproape o saptamâna sa-si faca curaj... Cunoscut, placut un columbian... si continuat... numai cu unul...
- Da? si ce daca vei avea doi, ca doar nu vrei sa te mariti... vreau detalii... este adevarat ce se spune despre latini?
- Pe deplin justificat... Si apoi la ce doi... Unul si bun!!! Si sincer... columbianul va fi ... ultimul ! Nu cred ca as mai suporta un láláit...



... si da... astazi daca primesc datoria... îmi cumpar niste adidasi de calitate... usori, cu talpa groasa, pentru ca ceilalti îmi vin foarte mari si-mi joaca piciorul în ei... si voi iesi cu Enma sa-i cumpar un cadou Irinei!! Voi fi în BANI... Ce bine e sa dai bani împrumut!!! ... Si am nevoie de tricouri. Sincer... nu am chef de cusut bluzite. Si apoi... pentru iesit la cumparaturi ... am deja prea multe! La cina nu am motive sa ma mai duc, decât la medico... singurul loc în care se poarta conversatii de un nivel superior... restul, vorba lui sefa... bla,bla... :
- Nici nu aud despre ce se vorbeste. Ma plictisesc!!!

Update: 11:23... cadena ser... discutie libera despre noile tendinte si fantezii sexuale. Señor ... asculta si sforaie în acelasi timp. O Julia... care numai gândindu-se la azulgrana... adica Barça... este deja ... Pai nu m-am gândit la asta de câte ori vad meciurile preferatilor mei. Se pare ca în tara lui Soare... sunt mai deschisi si lipsiti de inhibitii decât la noi... frig... apatie generala. Merg sa cos. Terminat programul cu señor si apoi mi-or da idei astia de la radio... si e sigur ca nu am nevoie...

... La comentariul tau Ajnanina... cu fiul meu,despre care ai crezut ca este noul meu prieten...
copilul meu, detasat mi-a spus:
- Ce? Are dreptate prietena ta. Nu mi s-ar parea ciudat sa traiesc cu o femeie de vârsta ta !

M-am uitat perplexa la el. Deci... chiar si copilul meu vede lumea... în mod realist!

martes, 8 de junio de 2010

Metallica - Nothing Else matters lyrics



o close, no matter how far
Couldn't be much more from the heart
Forever trusting who we are
and nothing else matters

Never opened myself this way
Life is ours, we live it our way
All these words I don't just say
and nothing else matters

Trust I seek and I find in you
Every day for us something new
Open mind for a different view
and nothing else matters

never cared for what they do
never cared for what they know
but I know

So close, no matter how far
Couldn't be much more from the heart
Forever trusting who we are
and nothing else matters

never cared for what they do
never cared for what they know
but I know

Never opened myself this way
Life is ours, we live it our way
All these words I don't just say

Trust I seek and I find in you
Every day for us, something new
Open mind for a different view
and nothing else matters

never cared for what they say
never cared for games they play
never cared for what they do
never cared for what they know
and I know

So close, no matter how far
Couldn't be much more from the heart
Forever trusting who we are
No, nothing else matters ... cântat la mine...

Somebody to love- lyrics



Can anybody find me somebody to love?
Each morning I get up I die a little
Can barely stand on my feet
Take a look in the mirror and cry
Lord what you're doing to me
I have spent all my years in believing you
But I just can't get no relief, Lord!
Somebody, somebody
Can anybody find me somebody to love?

I work hard every day of my life
I work till I ache my bones
At the end I take home my hard earned pay all on my own -
I get down on my knees
And I start to pray
Till the tears run down from my eyes
Lord - somebody - somebody
Can anybody find me - somebody to love?

(He works hard)

Everyday - I try and I try and I try -
But everybody wants to put me down
They say I'm goin' crazy
They say I got a lot of water in my brain
Got no common sense
I got nobody left to believe
Yeah - yeah yeah yeah

Oh Lord
Somebody - somebody
Can anybody find me somebody to love?

Got no feel, I got no rhythm
I just keep losing my beat
I'm ok, I'm alright
Ain't gonna face no defeat
I just gotta get out of this prison cell
Someday I'm gonna be free, Lord!

Find me somebody to love
Can anybody find me somebody to love?

Queen - 'Don't Stop Me Now'- lyrics


Tonight Im gonna have myself a real good time
I feel alive and the world turning inside out yeah!
And floating around in ecstasy
So don't stop me now don't stop me
Cause Im having a good time having a good time

Im a shooting star leaping through the sky
Like a tiger defying the laws of gravity
Im a racing car passing by like lady godiva
Im gonna go go go
There's no stopping me

Im burning through the sky yeah!
Two hundred degrees
That's why they call me mister fahrenheit
Im travling at the speed of light
I wanna make a supersonic man out of you

Don't stop me now Im having such a good time
Im having a ball don't stop me now
If you wanna have a good time just give me a call
Don't stop me now (cause Im havin a good time)
Don't stop me now (yes Im havin a good time)
I don't want to stop at all

Im a rocket ship on my way to mars
On a collision course
I am a satellite Im out of control
I am a sex machine ready to reload
Like an atom bomb about to
Oh oh oh oh oh explode

Im burning through the sky yeah!
Two hundred degrees
That's why they call me mister fahrenheit
Im travling at the speed of light
I wanna make a supersonic woman of you

Don't stop me don't stop me
Don't stop me hey hey hey!
Don't stop me don't stop me ooh ooh ooh (I like it)
Don't stop me don't stop me
Have a good time good time
Don't stop me don't stop me ah

Im burning through the sky yeah!
Two hundred degrees
That's why they call me mister fahrenheit
Im travling at the speed of light
I wanna make a supersonic man out of you

Don't stop me now Im having such a good time
Im having a ball don't stop me now
If you wanna have a good time just give me a call
Don't stop me now (cause Im havin a good time)
Don't stop me now (yes Im havin a good time)
I don't want to stop at all

Tú eres mi hembra

În tara unde soarele te învaluie în razele sale se poate întâmpla orice ...

A trebuit sa cobor ieri pe la orele 18:00 în oras, la ambulatoriu, dupa rezultatele de la analiza de sintrom a lui señor si... dupa tigari. Am trecut înainte pe la Enma, ca sa ma vada:
- Spune-mi te rog, rochita mea este decenta sau nu? E prea scurta sau nu?
- E perfecta si-ti sta bine. Nu e prea scurta!
- Asta este rochita cu care data trecuta m-a facut acel anonim de pe blog în toate felurile.
- Si nu i-ai spus sa mearga în má-sa?
- Nu, pentru ca má-sa nu are nici o vina ca e las si un bou.
...
Deci, cobor eu, cu gentuta mea... cam roasa, trecuta în diagonala... dar pentru ca se asorteaza... nu o pot schimba... deocamdata. Fac ceva metri... si dau de o masina... parcata în fata unui intrând la o casa... Un tânar... copil... se ofera sa ma coboare în oras. Privit eu peste ochelarii mei de vedere si întreb:
- Mergi catre ambulatoriu?
- Si mai departe daca vrei...
Uitat eu perplexa la tânar... si spus:
- Nu multumesc, prefer sa merg pe jos.
Si plecat. Peste alti 200 de metri, vad ,masina trecând , luând virajul înaintea podului... si tânarul... venind direct catre mine.
- Eu mor daca nu am numarul tau de telefon. Când ti-am vazut picioarele, mersul si parul acela blond pe umerii bronzati... am crezut ca ma sui pe masina.
Eu... privit... luat tânarul de umeri ,pentru ca eu eram ceva mai înalta cu tocuri si spus:
- Am un fiu de vârsta ta. Împlineste 25... cred ca glumesti! Ce-ti venii?
- Alea tinere, încurcaturi. Împlinesc 38, nu sunt chiar un copil. Columbian.
- Aha... latino... De asta esti asa focos. Eu ... Est... rece!

Seara... povestit cu Enma, la gimnastica:
- Niciodata Juan nu m-a privit cu ochi langurosi. Nici nu mi-a spus ca sunt frumoasa. A plâns doar o data, când ma duceau în sala de operatii, pentru cezariana. Mi-a spus soacra mea.
- Amiralul nu ti-ar mai placea, daca ar fi altfel. Este batos, plin de sine si foarte stapân pe situatie. De asta îti si place, pentru ca te domina. Asculta la mine... adora-l asa cum este! Ca e bine.
Povestit eu patania si ne-am pus pe râs.
- Sper ca nu i-ai dat numarul de telefon!
- Ba da. M-a facut sa râd. Nu mi-am dat numarul la aproape nimeni... la viata mea. Si apoi ... era charmant... Si apoi... eu nu am în veci telefonul la mine... poate suna... cât o vrea! Eram sub efectul lui OSHO...( pe care l-am vizionat si cu sefa... si ne-am prapadit de râs). Si mi-a spus:
- Tú eres mi hembra. En mi vida no he besado unas piernas tan bonitas. E tienes una piel muy linda!

... Concluzii. Pai... trebuie sa ies în pantaloni lungi, largi... si sa-mi vopsesc parul. Sau... sa nu mai ies din casa. Sau... cum i-am spus lui sefa... sa pun 20 de kg pe mine, desi sefa a zis ca-mi trage doua palmi... asta ca sa-mi revin.

Astazi voi ajunge sub 60 de kg... desi duminica nu am vrut sa ma cântaresc... am mâncat ca o sparta, salate cei drept... dar 5... cu oua fierte... si am baut de toate... coca cola... cafele si sidra...
Dar vad ca azi cântarul a început sa coboare si... voi mai coborî în greutate. Nu am facut sport cât ar fi trebuit zilele acestea... dar am niste muschi la pulpe... încordate, de zici ca sunt din beton. Chiar e fain sa slabesti ... frumos. De înotat... de zile nimic... sau lipsa de timp, sau ploaie...

lunes, 7 de junio de 2010

OSHO: Strange Consequences



Am râs cu lacrimi!!! Deci am sa iau tot ce e bun la OSHO si am sa filtrez prin propria mea viziune despre lume. Ti-am spus ca-mi esti draga Leo... Esti o dulce scumpa... Si tu Giovanna... Frumoase poze...
A fost un GENIU...
JODER!!! Ce bine ma descarc cu acest cuvânt!!!
Deci... trebuia sa-mi încep dimineata cu aceasta mantra: Que té jodan !!! de cinci ori.... si uite cum sunt mai bine dispusa!

I-am citit si lui señor Tomas, traducerea spaniola si am râs bine. Acum... chiar merg sa muncesc la Enma în casa, binedispusa... Dupa aceea am sa termin perdeaua lui Irina... Mi-am petrecut sfârsitul de saptamâna facându-i modificari de perdele... cu mare placere!!! Jignita de intentia ei de a ma plati...
- Draga mea, sotul tau face mai mult decât este normal pentru mine, ca prietena... nu as putea sa accept niciodata nimic de la voi. Si nici de la alti prieteni ai mei. La noi asa functioneaza. Prietenii se ajuta reciproc. Deci tu... cauta tot ce are nevoie de îndemânarea mea. Timpul meu este la dispozitia voastra...

No feelings, no sorrows... just emptiness

Deci... nu sunt înca treaza... dar deja au început sa-mi functioneze celulele cenusii. Nu am putut sa ma trezesc la primul apel... asa ca am sarit ca arsa când am auzit soneria de la poarta. doar cu camasa descheiata si ascunzând ceea ce puteam... Nici cheia nu puteam sa o pun în broasca ... fara ochelari, asa ca am deschis usa de la terasa. Era MariaJose, asistenta pentru analiza de sintrom a lui señor. Mamá ce am DORMIT!!!
Luasem 10 mg de diazepam. Pe la 7 seara... cànd s-a retras señor. Apoi... m-am pus pe mâncat rosii... 4-5, sefa la gimnastica... facut si eu... dar cam blegita... asa ca mai mult am povestit si m-am linistit.
Am bârfit, cu o oarecare teama ... cina la care am fost invitata... si m-am linistit. Deci... faptul ca eu l-am întrebat dupa primul sfert de ora pe Vicente... daca acela era nivelul discutiilor ... nu a fost doar impresia mea... ci tocmai motivul pentru care Enma... de obicei tace... Cum spune ea... nici nu aud ce se discuta...
- Cum poti compara nivelul de educatie al medicului cu cercul astora care vin la mine acasa ? Te-am auzit vorbind cu baiatul acela în italiana... ala are ceva în cap. Restul... bla, bla bla.

Mi-am adus aminte ca au spus odata ca-l vor invita pe medic la o cina. Nu au ajuns sa o faca... nu am sa fac o filozofie pe tema. Probabil... dar am sa las doar gândul meu sa o ia razna... ca de obicei!!!
Deci impresia mea de bla, bla, bla... a fost justa... de aceea m-am si retras eu , obosita de nonsens, si i-am lasat pe ei sa mai râda pâna la 3:30.
- Negrul acela m-a fixat toata seara... Poate pentru ca eram pe diagonala lui...
- Tu nu ai vazut ce fata imobila are nevasta lui? Ce vroiai sa faca?
- Cred ca mai bine ma uitam la un film. Dupa seara cu medicul... a fost doar un zgomot lamentabil.
Deci... nu m-am înselat... doar ca nu mi-am permis sa-mi exprim cu voce sau cu cuvinte scrise... parerea. Si dupa ce am mai dezbatut cu ea pret de o jumatate de ora, chiar cu efectul sedativelor în corp... am facut 30 de minute de jogging... cu sprinturi riscante... Era ud pe jos si adidasii mei sunt pentru piste de zgura. Va trebui sa-mi cumpar de alt tip... luna care vine...

Nici nu mi-am aprins televizorul aseara. M-am culcat... imediat dupa un dus. Si am dormit... fara vise. Conversatia cu Enma... m-a linistit si m-a adus pe fagasul bun. No feelings, no sorrows.

Si... mi-am adus aminte de ce nu am avut eu multe iesiri la restaurante, iarba verde în timpul anilor petrecuti acasa... lipsa de IDEI... lipsa de consistenta. Sincer... îmi lipsesc serile petrecute în tacere în compania sotului meu. Uitându-ne pe Discovery, National Geografic sau mai stiu eu ce... Dar asta este... Îmi place libertatea mea, în care nu mai trebuie sa dau socoteala nimanui... poate si pentru ca nimanui nu-i mai pasa de libertatea mea. Nu este usor sa te adaptezi singuratii. Uneori este chiar traumatizanta linistea... dar trebuie sa faci în asa fel încât sa umpli acest vid. Daca nu cu altceva... cu internetul. Si ce noroc ca am descoperit aceasta lume!!!

domingo, 6 de junio de 2010

INXS beautiful girl



Esti îngerul meu de pazitor? De unde stiai... ca aveam nevoie disperata de unul, chiar în acest moment?

Si nu pot sa ma opresc sa nu plâng în hohote... si chiar îmi face bine.

UPDATE: 18:15... si mi-am facut o cafea si dupa ce am udat umerii tai... mi-am tras niste ostii si mi-am revenit. Nu ma doboara pe mine nimic. Nici macar... oare ce? Sa ma gândesc bine... ce ar putea sa fie? Singuratea... pai nu, pentru ca-mi place! Atunci ce mama màsii ?... Duminica asta sordida! Asta e! Si acum pentru ca am gasit raspunsul... mi s-au uscat pâna si lacrimile. Odata cu visele... Dar stiu ca nu pentru mult timp. Aseara ma uitam la comesenii zgomotosi... si acelasi gând l-am avut: daca as adormi în acest moment... nu as regreta decât ca adorm prea târziu!
Si nu are nimic de a face cu depresia. Ce depresie... niste ostii si mai departe, pâna va veni ziua mea... de eliberare.

Peugeot 206 Commercial



nu gasesc varianta de acum câtiva ani... care ma distra...

O balada sa ma adoarma... fara urme de regret


O zi atât de stearsa si atât de plictisitoare. M-am trezit eu, din constiinta datoriei... pe la ora 9: 00. Señor... la 12:20. Nu-s de mine noptile pierdute. Nu reusesc sa-mi revin. Nici cafelele, nici apa... nici miscarea prin casa. Ore plictisitoare dimineata. Abia pe la 13:30 a venit curentul. Numai pe laptop aveam macar ceva muzica. Si nici mare chef de curatenie nu am avut... asa ca am lâncezit.
Am urât întotdeauna duminicile. Cum nu aveam decât duminica pentru a ne odihni... lâncezeam. Dormit, mâncat... dormit, un film... dormit. Aici numai castile ce ma protejeaza de plictiseala. Film... nu se poate. Nu place la señor. Asa ca acum îl plictisesc eu cu Roland Garros . Pare ca va câstiga Nadal... ma bucur. Este un sportiv desavârsit. Modest si muncitor.
Cum nu pot nici sa plec de acasa, sa-i abandonez pe cei doi... singuri... am tot calatorit de pe un blog pe altul... citind, spicuind, apoi... mi-am adus aminte de clipul cu dresura de cai, pe care mi l-a trimis Juan, acum destule zile... si caruia nu i-am dat atunci mare atentie. Si asa am trecut de pe un clip pe altul... admirând caii... superbe creaturi. Cinta, prima mea patroana, m-a dus sa-i vad caii ... si am cunoscut-o acolo pe Adriana, columbiana care dresa si caii ei. Frumoase animale. Mofturi scumpe. Foarte scumpe...

Oare de ce a trebuit eu sa raportez toate lucrurile din viata la costuri?! Pentru ca nu am avut bani. ce usor este de spus ca ma duc aici, ma duc acolo... Eu... nu m-am dus. Nu de zgârcita. Nu mi-au ajuns timpul si banii. Ce-am realizat? Nimic. Ce-am pierdut? Nimic... Am calatorit cu imaginatia. M-am umplut cu mirosul locurilor si al oamenilor... de pe ecranul televizorului. Si acum ce? ... as vrea sa dorm... poate chiar sa nu ma trezesc din somnul meu, fara vise.