Mostrando entradas con la etiqueta acuarele. Mostrar todas las entradas
Mostrando entradas con la etiqueta acuarele. Mostrar todas las entradas

lunes, 19 de marzo de 2012

Acuarele printre bolboroselile lui señor





Si astazi avem zi de priviri pierdute în tenebrele întunecatei minti a lui señor. Vorbeste pentru sine sau încearca din când în când sa-mi spuna ceva. Îmi cere lucruri imposibile. Sa-l duc acasa, sa-l îmbrac ca sa plecam. Mintea lui amesteca evenimente din trecut cu putinul zilei prezente. Îl hranesc si uneori îmi raspunde la comenzi. Deschide gura, mesteca, înghite. Avem si zile mai bune. Zile în care ne recunoaste sau chiar poate purta conversatii. Zile în care recunosc persoana amabila care a fost. Alte multe zile în care ne certam la cutite. Starea lui de spirit ma influenteaza si pe mine. Cu groaza ma trezesc. Stiu ca nu ma asteapta multe clipe placute. Nervi, mult efort fizic, rabdarea care mi-e în pioneze. Nu este usor sa nu raspunzi la insulte sau cereri imposibile de împlinit. Nu poti raspunde cu ¨da¨ la întrebarile lui. Nu poti sa nu-i raspunzi. Se lupta cu bàrile protectoare cu care-l imobilizam în pat sau pe canapeaua unde-si petrece veacul. Daca-l privesc se plânge de dureri. Zilele trecute, în delirul lui, îi spusese sefei ca-l lovesc. Saracul de el. Bineînteles ca eu am fost foarte ranita în adâncul sufletului. Sunt de multe ori nesimtita si-i raspund în doi peri. La înjuraturi sau la nepoliteti. Apoi încerc sa ma calmez si sa-mi spun ca nu ma pot pune cu mintea lui aflata în ghearele dementei senile. Doare sa vezi cum ne degradam ca persoane.

Ni se întâmpla si ca persoane aflate înca în floarea vârstei. De câte ori m-a ranit JUne. Nu-i aduc aminte pentru ca oricum nu recunoaste si nici scuze nu-si cere. Nu cu cuvinte cel putin. Apreciez doar ca s-a schimbat mult. Este foarte dulce si pasional cu mine. Nu am cuvinte sa descriu dulceata buzelor sale. Numai i se pare bolnavicioasa pasiunea si dorinta mea de a face amor zilnic. Stie ca niciodata nu ma pot satura de el. Chiar daca sunt epuizata fizic si emotional Poate din cauza dopaminei generate în creierul meu. Un îndragostit produce un nivel de 7000 de ori mai mare decât o persoana obisnuita. Amorul fizic este doar împlinirea iubirii. Mi se daruieste neconditionat acum. Nu are nevoie de stimuli exteriori. Îmi cere sa nu-l însel cât timp vom mai fi împreuna. Stim ca timpul nostru este pe sfârsite. Poate de asta mi se daruieste atât de repede. Gesturile sunt tandre, paisonale. Cuvintele lui atât de magulitoare pentru mine, batrânica grasuta:
- Giulita mia, niciodata nu am avut parte de amor atât de intens. Sunt atât de viril cum nu am fost cu nici o femeie din viata mea. Si nu ma pot opri. TU esti viagra mea. Poate unul la un milion întâlneste perechea perfecta.

Stiu ca asa este. Nu se datoreaza faptului ca el este foarte bine dotat de la natura. Este reactia fireasca la iubirea pe care i-o transmit atingerile mele. Cuvintele mele în pat, privirea care-l îmbata si trezeste în el pasiunea irationala. Stie ca ma raneste fizic, stie ca este un animal de prada în pat care nu poate fi oprit. Buzele lui ma rasfata. Sfârcurile ma dor doar când ma gândesc la el. Carnea toata mi se înfioara doar amintindu-mi privirea lui rascolitoare. Ma cuibaresc în bratele lui si-l privesc minute în sir dupa ce m-a avut. Este frumos pentru ca ochii mei vad în el perfectiunea. Prea frumos pentru a fi adevarat. Prea frumoasa sunt eu când ma vad oglindita în caldura din ochii lui. Sarutari pe frunte, pe ceafa, în crestetul capului. Sarutari pe vârfurile degetelor. Gelozii care-mi fac placere:
- Mirosi a sarutarile altui barbat. Cine te-a adulmecat pe gât, Giulita?
L-am plesnit peste umar:
- Poate numai gelul de par poate mirosi asa. Doar zi si noapte ma supraveghezi.

Abia ce plecase vineri seara pe la zece ca la doua noaptea ma trezeste cu sarutari. Fusese în stare sa vina cu pretextul ca avea nevoie sa ma sarute. Stiam ca vroia sa se convinga ca sunt singura în pat. Mi-e draga nebuna lui gelozie. Toata laudarosenia ca El niciodata nu a fost gelos. hahaha:
- Nu uita ca te privesc de acasa, Giulita. Nu ma ráni.
- Asa deci. Dar toate infantilele tale bravade când ma incitai cu remarci de genul:- Faina tipa, avea corp frumos... sau când nu încetai sa-mi vorbesti de altele care au trecut prin patul tau?! Doare, nu-i asa?! Am pierdut atâta energie în puerile reprosuri. Când doar de iubire era nevoie. Dar de câte ori ma iluzionam ca am ajuns la inima ta, ma îndepartai cu superficialitatea ta. Nici astazi nu esti mai breaz, doar ca ai început sa iubesti desi nu mi-o spui. Da... îmi spui Giulita de mi amor, asa ca si când ti-ar fi scapat pe nevrute. Dar niciodata nu-mi spui: Te iubesc!

Cer prea mult. Buzele lui care ma saruta zilnic minute în sir, mi-o spun. Mângâierile lui atât de tandre , mi-o spun. Copilareasca lui purtare în pat, mi-o spune. Se strecoara pe sub cearceafuri si-si scoate capul jucaus ca sa ma faca sa râd. Si râdem. Uneori ar vrea sa-l ascult. Se lanseaza în explicatii. Eu din vârful patului ma prefac atenta pâna când numai pot si izbucnesc în râs:-
- Doamne, câta rabdare trebuie sa aiba o femeie cu tine. Te ascult si ma prefac ca te înteleg desi gândul mi-e numai la mierea buzelor tale. Taci si treci în pat.

Lumina strabate numai prin cei putini centimetri lasati ridicati de la jaluzele. Suntem numai noi doi si nebuna noastra pasiune. Urlu de dureri si nebanuite placeri. Zilnic noi si noi fiori inunda corpul meu. El se descopera mai viril si instincte animalice iau locul tandrelor mângâieri, pentru ca mai apoi sa redevina din nou copil în bratele mele. Nu exista limite si nici orgasmele numai sunt acceptabile. Îmi spune ca sunt cea mai ciudata persoana pe care a întâlnit-o. Ma excita palmele si picioarele lui reci, ma înfioara membrul lui în nonerectie, atâtnând între picioare. Îl rog sa nu aiba erectie, sa nu ma patrunda...si pe el asta-l înebuneste:
- Toate femeile vor un membru enorm, sa fie rupte si penetrate fara oprire. TU... vrei sa ma simti, sa ma adulmeci. Vrei sa te sarut fara sa am erectie. Cum pot atinge sfârcurile tale fara sa ma pierd?
Iubeste-ma cu alte simturi. Nu lasa masculul din tine sa se trezeasca asa de repede. Uita de genitalele tale si ale mele si lasa doar pielea sa se bucure de atingerea celuilalt.
Da, uneori reuseste sa se stapâneasca pret de doua minute. Atunci ma excita cu claia de par pe care mi-o trece peste corp. Cu buze care abia ce ma ating, cu degete care se plimba alene peste tot. Da... hai sa lasam visareala. Simt fluturi în stomac. Iubi abia daca va veni pe seara sa ma vada. Ieri mi-a facut o vizita inopinata pe la orele 16. Pe jos a venit. Si nu a plecat pâna nu si-a luat portia. Am sperat ca-mi mai face o vizita pe noapte. Dar nu a fost sa fie. Asa ca m-a îndopat eu cu 3 farfurii de supa de salata verde cu câte o pulpa de pui în fiecare.
... De citit psihologie... nici vorba. Nu sunt în stare sa asimilez si nici sa trag concluzii. Mi-am pierdut câteva zile citind si ajunsesem sa ma autocompatimesc.

sábado, 30 de abril de 2011

alte tutoriale de studiat



padure în doua variante

ieri seara ... în timp ce aruncam câte o privire mielului din cuptor
astazi... între o toaleta spalata, o masina de rufe de strâns sau întins la soare
opera de arta a Martei
rosioarele mele
dafini
aquacate...
maslinul meu bonsai
gardenia lui sefa ... adusa la recuperare
ficusul si partea de gradina care asteapta sa ma ocup de ele
cica relaxeaza.

iar asta cu siguranta îngrasa. Sefii apreciat mielul umplut. Señor hotarât ca lui nu-i place, înainte sa guste. Eu rezistat tentatiei si oprit la doua îmbucaturi. va trebui sa fac o donatie cu restul tavii.

miércoles, 27 de abril de 2011

Padure...




urmatoarele pe lista de prioritati. Abia ce mi-am primit înapoi laptopul. Culori si pensule mi-am mai cumparat eu ieri dar nu am avut cum picta fara sa am în fata tutorialul. Sper sa pot astazi continua acuarela de duminica. Acum ...fierb macaroane si am sa insist cu señor sa manânce ceva. Nu ca ar fi bonav. Ieri mânca cu doua mâini. Într-una avea o banana si în cealalta o bucata de prajitura, Tarta de Santiago, un pastel cu migdale, adus de sefa de prin cele parti ale Galiciei. Lenea este mare. Deci... disfrutati de aceasta tehnica usoara si relaxanta. Eu...la bucatarie, mai apoi de terminat pantalonii pentru Mira. Señor...sforaie. Ce bucurie pe capul meu. Marta cu creioanele ei colorate. Eu, cu gândul la june. Ieri nu m-a lasat sa ma fàtai prin oras. A preferat sa ma duca pe unde aveam eu treaba si sa ma astepte, numai ca sa nu ma lase sa hoinaresc. Blugii mei erau decent de largi, tricoul, fara decolteu, pantofii fara toc si totusi ... :
- Sunt femei frumoase, perfecte. La alea nu te prea uiti. Sunt femei atragatoare, care au acel ceva care te fascineaza si le privesti. Asa esti tu, Giulita mia.
... Ma simteam bine în pielea mea si radiam ce-i drept. Chiar sa-l deranjeze?!

domingo, 24 de abril de 2011

Barca pe plaja




sunt 19 parti, cel putin atâtea am gasit eu. Cautând eu o tema sa pictez am dat de aceste tutoriale. Am 409 coborâte. Uite... am regasit culorile si tehnicile. Mi-am coboràt eu si coli si acuarele, dar pe când m-as fi dedicat mâzgalelilor, s-a decis señor sa manànce ceva. Apoi schimbat scutece si asa mi-am pierdut elanul. Am sa studiez însa tehnica. E si asta ceva. Poate mai foloseste cuiva. Interesanta tehnica norilor.

Update 22:10 minutele. Prins pe mine dorul de culori si uite asa, dupa ce señor s-a retras în patutul lui, dat eu raportul la sefa si hotarât: nah...nu am sa ma uit nici la NCIS, nici la alte seriale. Întors spatele la TV ocupat pozitia de atac. Amestecat eu ceva culori dupa ce am concluzionat ca deh, chiar daca pustii mi-au epuizat tot albul, voi face tot posibilul sa ma joc de a copilul dornic sa picteze. Grauntele de alb gasit nu mi-a ajuns si pentru norisori si barca. Altadata. Dupa ce am sa fac o vizita la fratiorii chinezi sa-mi refac stocul.

miércoles, 10 de marzo de 2010

Masia

Cred ca ar trebui sa-mi fac si numai desene. Uneori am impresia ca mi-ar fi placut sa le am si numai în creion, De fapt nu este creion, pentru ca le trec si în boligrafo (pix ...ceramic?!)...

domingo, 7 de marzo de 2010

Speed Drawing both hands same time ! theportraitart


sursa : www.theportraitart.com

sábado, 6 de marzo de 2010

Calle Major

Am obiceiul de a-mi complica viata. Nu stiu sa încep cu lucrusoare usoare. Daca nu stiu înca sa fac umbre, de ce încep tocmai cu calle Major, unde sunt atâtea umbre. De fiecare data am impresia ca e mai frumoasa schita decât acuarela finala... Stupida, tonta... artista lui peste...
Dar ... nu ma dau învinsa de culori si umbre. Vreau sa învat outdoor picture..

miércoles, 3 de marzo de 2010

Sun -rise or -set , cine stie, ca eu una nu-mi dau seama


Si atâta am îmbibat coala, ca în final mi-a iesit ondulata. Acum, am pus-o la îndreptat. Si iata ca s-a rezolvat.
Si pentru ca netul nu mi-a mers timp de câteva ore, am amestecat culori.

domingo, 28 de febrero de 2010

Nu e chiar alb-negru


Adina, cam astea sunt culorile, desi si ideea de alb-negru este tentanta. Dar nici aparatul foto, flashul si o lampa îndreptata spre acuarela, nu mi-au redat nuantele de verde frumos amestecate cu negru, gri, si albastru, în apa marii. Mai sa fie, tehnica asta îmi distorsioneaza operele de arta.

sábado, 27 de febrero de 2010

The Wet Watercolor


http://www.youtube.com/watch?v=NLFwDMktdG0

Nu am avut cum sa aplic tehnica din acest tutorial pentru ca nu am un sevalet, nu am cum sa fac atàta aparaie în living, si nu mai aveam printre resturile mele alb si albastru deschis. poate alta data...
Dar am sa-mi cumpar cele necesare si am sa încerc...

Trei acuarele, ca sa prind din nou gustul culorilor

Migdali înfloriti, pentru ca pe la ora când am început eu sa amestec culorile, iesise soarele. Si cum nu-mi venea nici o idee, am zis sa pisctez flori. Nu am mai facut-o , asa ca am cautat niscaiva tutoriale, din cele pe care le coborâsem cu luni în urma de pe youtube, dar nici una nu ma convingea. Asa ca am ales una din fotografiile facute duminica trecuta si în decurs de câteva ore, iata ce a iesit!
Pentru ca sa nu credeti ca m-am jucat numai cu culorile, în timp ce am pictat, am facut mâncarea, supa de carne si salata de bouef, din care au mâncat si Enma si Juan, apoi la cererea Enmei, am fcaut un coq de tomate cu atun si o noua prajitura cu mere, pentru ca màine este invitata la prieteni. L-am servit pe señor de trei ori cu masa si tot ce a mai fost necesar, si nu a fost putin. Dar era foarte încântat ca si Marta picteaza cu mine... Ba, am mai stat si cu medico la povesti...

Cum la sfârsitul orelor de pictura vesnic ma trezesc cu tavitele cu surplus de vopsele, am început sa amestec alandala culori si sa-mi fac fundaluri. Mai albastre, mai gri, mai gri-verzui, mai rozalii indefinite. Si tot mai aveam vopsea pe tavite. Atunci mi-am adus aminte de un tutorial care ma tenteaza de luni de zile si am început sa conturez ceea ce ar trebui sa fie niste corabii în zare.
Scanerul nu-mi reda culorile întocmai, dar am sa încerc mâine pe zi sa le fotografiez. Si apoi acuarelele mele sunt mai mari decât ceea ce poate sa-mi scaneze troscoleta asta veche!

miércoles, 16 de septiembre de 2009

otoño

domingo, 13 de septiembre de 2009

primavara,..iarna


desi azi mi-am propus sa-mi plimb ochelarii D&G, primiti ieri de la Enma, care s-a plictisit finalmente de ei, dupa doua sezoane, planul de dimineata nu s-a potrivit cu ploaia de dupa amiaza. Asa ca am pictat. Deocamdata ma iau dupa acuarelele celor care au talent.
Ultimele trei sunt inspirate de Tito Fornasieri, pictor din Torino.

viernes, 11 de septiembre de 2009

peisaj de iarna



miércoles, 9 de septiembre de 2009

Paseig de Gracia, Barcelona

aceasta acuarela a lui Raimundo Lopez, acuarelist din Barcelona, mi-a placut asa de mult pentru lumina care e foarte bine surprinsa.

Mai jos este încercarea mea si nu mi-a iesit ca al maestrului, dar e acceptabila pentru o începatoare ca mine.



martes, 8 de septiembre de 2009

Perspectiva


Aerial Perspective with Michael Sanders (youtube)

Copac înfrunzit

www.how-to-draw-and-paint.com
Pe youtube Painting Watercolour Trees-3
Painting Summer Trees (continued)
Part B
By Bob Davies

domingo, 6 de septiembre de 2009

copac

Castillo de Peñiscola (acuarela)