Mostrando entradas con la etiqueta promisiuni de care nu ma tin. Mostrar todas las entradas
Mostrando entradas con la etiqueta promisiuni de care nu ma tin. Mostrar todas las entradas

sábado, 12 de mayo de 2012

viernes, 9 de abril de 2010

Giulia si Marta - facând sport

Fotografii ... de acum 4 luni... de Sfântul Nicolae - Mikulas ---- 98 kg Astazi 72... Dar am început cura numai de 3 luni... dupa Revelion!
Eram chiar dizgratioasa... de vreme ce numai acum arat a FEMEIE! Dar va asigur ca eram mai buna... la suflet. Acum m-am transformat într-o SCORPIE! Nu stiu daca place la mine de MINE!
Marta - 72 kg la 150 cm... daca îi are?


Riduri sau piele fleoscaita ... dar NUMAI pe gât.... sunt BABA de 48 ani. Uneori mai pun si o crema... ieri nu am uitat, EMA!!!

Am body pe mine... desi , e cel care deja nu ma ajuta... pt ca-mi vine larg.... Dar celalalt, ¨de oras¨ îmi vine mai bine! Pe tocuri... însa e altceva. Postura corpului se schimba... si ma simt, ceva mai... bine. Am facut cu Marta vreo 0 ora de sport. Bicicleta ma omoara... atâtia km pt 100 de calorii. Deci nu mai rontai bomboane. Voi încerca cu menta proaspata din gradina. Ieri, dupa 4 ore de sport-curatenie în casa Enmei... abia ma miscam! DAR!!! Tot am facut cu ea 100 de abdominale si 20 minute de bicileta. Astazi am facut 150 de abdominale!!! Bravo Giully. Dar mi-am pus si muzica... Si asa parca nu e chiar asa de plictisitor.

Cred ca vara aceasta voi putea purta rochite... pentru ca încetul cu încetul... pulpele mele... vor avea dimensiuni... acceptabile. Sefa... obsesionata de fundul ei super fain (gen Beyonce) se lupta sa dea jos de unde nu trebuie... Eu mi-as pune ceva... carne în anumite zone. Suntem cam nebune la 50 de ani...
Ieri am mâncat : 2 mere si ceva salata verde, cu o rosie si o lingura de peste ton din conserva+ 5 ardei iuti murati. Astazi aveam tot 72 dimineata, înainte de a-mi lua tabletele de furosemid.... dupa care am fost de vreo 10 ori la toaleta. Nu vreau sa-mi fac muschi la picioare, dar bicileta statica este buna si pentru inima... deci... pe lânga pachetul de tigari si cafeaua... instant, ca nu am filtru pt cealalta... îi dau inimioarei mele si un pic de exercitiu fizic. JUR ca am sa ajung sa fac jogging! Dar si astazi... desi mi-am pus ceasul pentru 7 dimineata... somniferele nu m-au lasat sa ma ridic din pat. Sau o fi fost LENEA si comoditatea? Pe señor l-am ... ¨înfasat¨ în scutece de câteva zile... de voie de nevoie... trebuie sa accepte... Asa ca noaptea... trebuie sa cobor numai în caz de urgente. Si doarme bine, ca un bebe... FARA somnifere... pentru ca lui nu i-am dat niciodata!
Deci... am slabit .... ce bine îmi pare... si la vara ... SOARE!!!

martes, 23 de marzo de 2010

Iar nu ma tin de promisiuni...

Ca de obicei, nu ma tin de cuvânt. Dar când se trateaza de mâncare asa se întâmpla. Ieri am mâncat! Si daca încep sa mànânc pe la ora 3 dupa amiaza, toata ziua o tin asa. Viata în casa, este asa. Mai dai o raita pe la frigider. Deci am mâncat de 3 ori salata de rosii, cu câte o felie de sunca York, putin ulei, sare si o lingura de iaurt pe ele. Apoi , între ele, si vreo 2 portocale, zemoase, dulci. Seara, iar mi-a fost foame, si mi-am urcat în camera o farfurie cu un ou fiert, o bucata de sunca York, mai consistenta, castraveti murati si brânza ... în genul telemelei, cam 150 grame.
Iar cântaream 76,2 kg. Cafea, beau mai mult de o jumatate de litru pe zi, fara cafeina si cu mult lapte.

Creierul asta!!! Asa ca, pe la noua jumate seara, m-am pus la abdominale, cu stomacul plin. Numai 50... ca deh, ieri am fost mai lenesa. Dar am facut si câteva minute de masaje cu cinturile si cu platforma vibratoare. Deci, iar am 75,5... Un somn relaxant parca te coboara în greutate...

Astazi am sa ies din casa. Asa ca am sa ma misc mai mult. Desi chiar în casa, am de urcat si coborât de atâtea ori scarile, totusi nu este suficient. Si apoi în ziua în care frec pe rupte casa lui Enma, sunt mai obosita. Oricum, este un timp imposibil. Nu ploua, dar e ceata, si nici marea nu o vad de la geamul meu. Nu-mi place când e asa de gri totul... Sigur am sa fac de mai multe ori abdominale astazi. Mi-am dus si în living saltelutele de la scaune, si fac acolo... Señor râde de mine, dar macar asa sunt cu el... la nevoie...

Noroc ca în zilele astea , mai gri, nici el nu are mare chef, asa ca eu pot sa-mi vad de ale mele. Chiar ar trebui sa ma apuc de costumasul acela de nunta, dar nu tare ma îmbie. Si apoi am atâtea alte planuri de croitorie. O rochie superba pentru Enma... materialul l-am cumparat deja de vreo o luna... dar pentru ca are vreo zece volanase fine, de 4 -5 cm perfect circulare... care trebuie sa iasa perfect... ma sperie un pic... Surfilatul lor, la partea de jos trebuie sa iasa perfect... E rochie gen anii ´20, foarte eleganta... Trebuie sa ma mobilizez. Hai Giulia, lasa comoditatea ... Anul acesta îti cam faci de cap...

UPDATE : 11,30 ... dupa plimbare iar am 74,6 kg... ati vazut? ... furosemid... si doua ore de mers pe jos... si o plasa de rosii... iara... m-am cam scârbit, ce-i drept!!!!

miércoles, 6 de enero de 2010

Cura mea de slabire

Dragii mei dragi, pentru ca-mi sunteti dragi, trebuie sa va tin la curent cu evolutia sanatatii mele.

M-am suparat. Prietenii ma tot iau peste picior din cauza kilogramelor mele, care ce-i drept si mie îmi pareau deja prea obositoare. De multi ani am peste 90, dar sa zicem ca nu ma deranjau decât când ma priveam în oglinda, sau când mi-ar fi placut sa-mi pun o haina mai eleganta si statea pe mine ca pe un sac. De Craciun, din cauza ca sunt mai deprimata cu ocazia sarbatorilor am ajuns la venerabilele 97,4 kg. M-au luat peste picior si eu, în loc sa ma înfrânez , am mâncat si în noaptea aceea si ziua urmatoare aveam 98,1 kg, de ciuda ca toti se leaga de ¨tonele¨mele. Da sunt ca o purcica tocmai buna de taiat.

Aveam 86 când am venit aici, în aceasta casa, dar viata sedentara si confortabila a mai adaugat toate aceste kilograme. De câte ori mi se spunea ca m-am îngrasat, mai mult mâncam.

dar acum m-am suparat rau de tot. Toate sunt niste schelete ambulante în jurul meu, si se forteaza sa mai dea jos. Pai las ca va arat eu. Am sa fiu si eu subtirica. Si atunci am sa-mi pun cel mai misto bikini, pantaloni scurti, tricouri mulate.

Deci, azi, dupa vreo zece zile de mâncat mai nimic, am 90,4 kg. Adica 7,7 kg mai putin. Pot sa nu mânânc . Beau cafea decofeinizata , cam jumate de litru pe zi, cu lapte si cu zaharina, beau un suc de mandarine, daca am chef si am mâncat putina salata verde, cu rosii, doua oua si o îmbucatura de peste ton din conserva. Manânc pe rupte bomboane mentolate si beau apa cât pot.

La indicatia medicului meu, iau Furosemid de doua zile si vitamine Supradyn. Fata mea s-a netezit si luceste de neteda, deci nu m-am ridat. Asta e bine.

Din pacate, din cauza agendei mele de croitoreasa ocupata, nu am timp si putere si de gimnastica, dar am sa recuperez peste o luna timpul pierdut, dupa ce voi fi scapat de comenzile pe care le am. Acum merg sa dorm. Sper sa am un somn linistit, cum l-am avut si ieri. Slabesc mai bine când dorm relaxata.

Sper ca aceasta sa se transforme într-o promisiune de care ma tin. Ce pisici....

Apropo, îmi cumparasem, la recomandare vecinelor de la farmacie si o cutie de medicamente, Xenical, dar nu-mi folosesc, pentru ca cica dizolva grasimile ingerate. Pai nu ingerez grasimi, deci nu le iau. Dar m-au costat 100 de euro. Noroc ca mi le-a cerut sefa pentru ea, ca ea chiar are nevoie (cântareste 58 kg).

Deci, sa ma luati de guler daca nu voi posta fiecare saptamâna câte o fotografie cu mine, mai slaba cu câteva kilograme. Si nu ma sfatuiti sa o iau încet, pentru ca eu sunt BERBEC, adica nu am rabdare si vreau rezultate imediate, pentri ca daca nu, ma demotivez.

Slabesc


azi, am deja 7 kg minus.

miércoles, 23 de diciembre de 2009

Lettera a Babbo Natale

Draga Mos Craciun,

Poate scrisoarea mea va ajunge prea târziu la tine, dar vezi tu nu prea am avut timp. As vrea sa-ti spun ca eu înca mai cred în tine. Stiu ca nu mi-ai adus de foarte multi ani nici un cadou, asta pentru ca de fiecare data am fost nemultumita de ceea ce primeam. Asa-mi trebuie. Dar eu înca sper ca-mi va veni si mie rândul. Poate între timp vei trece pe la toti prietenii mei si le vei lasa sub brad cadoul la care viseaza. Marta a rezolvat problema scrisului asa cum stie ea. A decupat rând pe rând toate fotografiile cu jucarii din pliantul de publicitate de la Carrefour si le-a pus într-un plic pe care i l-a înmânat Enmei.

Mi-am adus aminte de verisorii mei, care-si faceau cadouri de Sarbatori. Mi-ar fi placut sa existe si la noi în casa spiritul acesta, dar sotul ,cunoscându-ma, a rezolvat dilema cadoului, spunând ca acolo sunt banii, si asa îti cumperi ce vrei si când vrei. Pot sa-ti cer anul acesta sa faci o exceptie si sa-mi aduci si mie ceva, oricât de mic? Daca ar avea macar un carat ar fi si mai bine.

Promit ca anul care vine sa fiu mai cuminte, sa fac cura de slabire, sa ma las de fumat, sa fac sport, sa fiu mai ordonata, sa fiu mai economoama, sa nu fiu invidioasa, sa fiu mai cucernica si sa ascult de cei mai întelepti ca mine.

martes, 8 de diciembre de 2009

Promisiuni de care nu ma tin

Astazi càutând pe Google , la numele Giuliaszavo mi-a sarit în ochi prezenta mea cu un articol pe un blog de fotbal . Pe post-edit îmi apar toate comentariile lasate pe blogul lui TudorChirila. Am gasit chiar un site Gorila.ro unde e destul sa-mi scriu numele si imediat apar în parte comentariile mele facute pe bloguri. Ce chestie si cu internetul asta?! Ar fi absurd sa ceri un pic de privacy de vreme ce-ti dai identitatea reala. Promit sa nu mai fiu curioasa.

sábado, 5 de septiembre de 2009

Promisiune

Am eliminat tot de pe blog. Devenise ca o boala. Sa vedem ce a mai scris cutarica, sau ce fotografii a mai facut celalalt, sau ce comentarii a mai lasat lumea.
Vreau sa ma dedic placerilor mele dintotdeauna. Sa palavragesc, dar cu familia, ca prieteni am foarte putini, si nu se pot numi prieteni cei din blogosfera. Vreau sa ma dedic picturii, croitoriei, serviciului meu, daca se poate numi astfel. Am senzatia ca l-am neglijat pe señor, pentru ca timpul pe care mi l-a rapit lumea virtuala puteam sa i-l dedic lui. Daca nu conversând, cel putin cu prezenta fizica. Vreau sa ascultam din nou poezii recitate, muzica spaniola, si astfel sa ne lasam purtati pe aripile amintirilor.

Vreau sa crosetez si sa tricotez, vreau sa scriu, dar cu adevarat. Nu comentarii la persoane frustate, ca si mine de altfel. Am sentimentul ca numai în linistea singuratatii mele ma simt cu adevarat confortabil. Ma plictisesc repede de lucruri si de oameni.

Acelasi lucru e si reciproc valabil, sunt sigura de acest lucru.

Vreau sa ascult muzica, sa privesc marea, fara sa vreau sa fac o fotografie care sa imortalizeze momentul, pentru ca voi ajunge sa am mii de momente, pe care nu voi avea timp fizic, sau rabdare sa le rasfoiesc.

Vreau sa deschid televizorul si sa ma uit la un film, fara ca sa ma tenteze sa deschid în acelasi timp si calculatorul. Vreau sa ma pot trezi dimineata fericita si odihnita, gata sa pornesc la munca.