martes, 31 de mayo de 2011

nisipul ne ardea trupurile

Vestea tragica m-a scos din rutina de fiecare dimineata. Ma miscam parca cu încetinitorul. Nu, nu e drept. îngrijesc de atâtia ani persoane trecute de 80 de ani si acasa mor pe capete în floarea vârstei. Floarea vârstei aici. Acasa am uitat cât de batrâna m-am simtit cu abia 6 ani în urma. M-am scuturat si înca odata mi-am promis sa TRAIESC la maximum fiecare clipa pe care viata mi-o poate darui. Nu am sa ma mai lamentez, nu am sa ma mai las prada absurdelor depresii. Am sa iubesc si am sa ma las iubita. Am sa evadez din casa astazi. Departe de lumea plictisitoare care ma înconkoara. Am sa ies în soare si în bataia vântului. Am nevoie sa vad peisaje în continua schimbare. Verde amestecat cu albastrul deschis al cerului, patat cu albul atât de intens al norilor. Valuri trebuie sa se sparga la maluri, tiàtul pescarusilor trebuie sa-mi atinga timpanele, nori de nisip sa-mi mângâie trupul.
Iesit noi în graba. Venise pe când tocmai încercam sa formez numarul de mobil al fratelui meu. Nu reusisem. Vedeam numerele prin ceata si inversam de fiecare data. Cu vocea sugrumata ne-am spus cele câteva fraze. El ma mângâia si-mi transmitea condoleante:
- Mergem sa trimit bani acasa si dupa aceea du-ma, daca ai timp departe, acolo la farul îndepartat, de dincolo de delta.
Càmpuri de orez se perindau prin fata ochilor mei. Inundate, verzi, cu o multitudine de pasari presarate. Kilometri de sosele, fluviul, muzica care nu reusea sa acopere vocea lui. Nici nu vroiam. Îl ascultam si nu prea. Parca nu-i întelegeam prea bine limba astazi. Astazi mi se decuplase cipul . Gândeam în mai multe limbi si asta facea dificila comunicarea. Surâdeam a înteles. Oricum priveam doar buzele lui si smocurile de par de pe barba. Mâna lui care o mângâia pe a mea. Încerca doar sa ma distraga. Miscarile lui si ale mele erau atât de familiare fiecarei noastre evadari. Unghiile mele care abia perceptibil zgâriau bratele lui dând de înteles neputincioasa mea pasiune pentru fiecare por al fiintei sale. Din când în când îi atingeam buzele cu un vârf de deget. Ma lasam sedusa de muzica care ma transporta într-o lume paralela. Ca un drog al simturilor.
Ajunsi la un capat de drum peticit ne-am dat seama ca nu puteam continua drumul cu masina. Ne-am luat cele necesare în doua plase si am pus pe umar cureaua camerei de fotografiat. Undeva, foarte departe se vedea farul. Vàntul batea din fata, ceea ce îngreuna si mai mult mersul pe nisipul fin. Niste pari uscati ne-au facut mai usor mersul. Al lui fiind de vreo doi metri i-a servit la scrisul pe nisip. Julia y C... Eu îl fotografiam în timp ce jucaus, cu parul rebel alerga desenând literele uriase. Julietita mia....
Mai încolo a desenat un chip, urias. Ne-am debarasat de sticla de apa pe drum. Credeam ca nu vom avea nevoie de ea si era doar o greutate în plus de dus. Ne-am oprit undeva mijlocul distantei. Facusem vreo o ora si ar mai fi trebuit sa facem tot pe atât ca sa ajungem la far. Nu aveam timp asa ca ne-am scos cearceaful si merindea. Hm... nisipul care era transportat de vânt inevital ajungea si la sandwichuri. Ne scrâsneau dintii muscând în feliile de pâine. Abia ce terminasem de baut niste sucuri când ochii lui jucausi se plimbau pe picioarele mele si pe chilotei care abia ce se zareau de sub rochia de blugi:
- Crezi ca putem sa facem dragoste aici pe plaja?! Ne-ar vedea cineva din avion?!
M-a tras la el si a început sa ma sarute. Hainele zburau prin aer. Picurii de ploaie de vara încetasera între timp. El ma poseda cum era obisnuit. Soarele ne ardea si în acelasi timp ne excita si mai tare. El era mai viril parca. Se simtea stapân peste trupul meu. Ma patrundea cu atâta pasiune facându-ma sa scot tipete de durere. Aveam de câteva zilele genitalele maltratate, dar parca nu suficient înca pentru ca sa nu am chef de sex. Nu... nu, înca nu ajunsesem niciunul la saturatie. Si asta în conditiile în care faceam amor cel putin o data pe zi. Apoi m-a ridicat si m-a dus mai încolo, pe nisip. Îmi acoperea sânii cu nisip, din abundenta. Cu causurile palmelor lua nisipul cald si-l întidea peste tot, în timp ce mai des ma penetra. Si eu îl mângâiam cu nisip. Lasam sa curga pe el . Ma tragea de par si ma siluia. Puteam sa tip în voie. Nu-i pasa nici lui si nici mie de durerea provocata. La fel îl durea si pe, stiam. De fiecare data terminam la fel. Epuizati, încântati, surescitati.
O baie în mare. Doi copii jucându-se printre înspumate valuri. Ma ridica în brate si ma arunca în apa. Apoi ma saruta. Si iar ma arunca între valuri. M-am lipit goala la spatele lui. Sfârcurile stateau sa-mi explodeze. Mi le saruta îngenuncheat.
Ne-am sters, am încercat inutil sa ne curatam de nisip. Apoi, cu parul lipicios, uscat rebel ne-am luat adio de la plaja placerilor interzise. Ajunsi dupa lungi minute la masina, ne-am spalat cu apa dulce si la drum, catre casa.
Seara mesaj:
- A fost o zi speciala si foarte dulce, ca multe pe care le-am trait lânga tine.Multumesc pentru ca esti întotdeauna acolo. T. Q.M.... te iubesc mult ( as vrea eu sa însemne... dar pentru el querrer nu înseamna amar... stiu bine asta... dar mi-am promis sa nu cer de la viata mai mult. Deja am mult mai mult decât au multe alte femei).
Ajunsi acasa am descarcat fotografiile în graba. Ma pozase nud, pe plaja. Acoperita cu nisip prin partile esentiale, poze din spate, asa cum le faceau fotomodelelor. Mda... nu era chiar rau pentru cei 49 de ani ai mei. Pusesem ceva mai mult pe solduri, dar aveam carne bunicica pe fese. întinsa, asa cum îi placea lui. Pe moment nu ma interesa sa slabesc... poate doar sa scap de ceva burta. Mai vedem noi. Sunt cam lenesa.

domingo, 15 de mayo de 2011

Lupul care-si pusese masca de mielusel

Încerc sa ma apropii de taste de zile întregi si nu pot. Parca nu as vrea sa se reverse preaplinul din mine. Încerc sa ma droghez cu emotii, cu medicamente. Sunt sfatuita sa traiesc cu zâmbetul pe buze, clipa. Dar clipa este atât de scurta când suntem împreuna. Este doar o clipa si ramân cele multe ore, petrecute în paralizia singuratatii si a incertitudinii. Parca tot timpul am avea nevoie de noi si noi confirmari ale locului ocupat în viata celuilalt. Nu-mi mai ajung tandrele si jucausele mângâieri. Nu-mi mai ajung degetele lui ciufulindu-mi parul, nici bratele lui strângându-ma la pietul lui. Am nevoie de brutalitatea gesturilor, de salbaticia cu care ma supune. Drog. Cine spunea ca drogurile dau dependenta a uitat de drogul iubirii. Posesiva supunere este îmbatatoare. Si cu cât mai des cu atât mai mult vrei. Simturile si muschii nu au limite. Nu în dragoste. Nu exista tabuuri. Nu exista frica. Exista doar teama ca mâine nu va mai fi la fel. Ca-si va pierde din intensitate si se va volatiliza. Si atunci mai vrei. Bolnavicios de mult vrei. Ochii si privirea devin de fiara flamânda. Respiratia se îngreuneaza, devine precipitata. Te rogi sa-ti daruiasca doar minute de sarutari si ai parte de aceleasi ore de animalica posesie. Sudoare amestecata cu saliva dulce. Unghiile care-si cauta traiectoria pe spatele si bratele atât de albe. Muzica rock, heavy, balade. Concert în direct, în care bratul chitarei este unul din picioarele tale. Parul ravasit si sunete ragusite scoase din adâncul pieptului. Si totul într-o ritmica împreunare cum nu a mai fost. O muscatura, doua, pe pulpele care oricum numai simt nimic.
- De unde atâta pasiune, iubire?
- Vine, vine din adâncul asteptarilor mele. Din noptile în care ma gândesc la pielea ta. Când ma trezesc soptindu-ti numele.
Firimituri. Firimituri care nu vor fi niciodata mai mult decât niste biete firimituri. Si totusi...

Saptamâna de intense certuri si acuzatii. Urâte chiar, murdare chiar. Fata lui atât de schimbata când m-a acuzat de infidelitate. M-a mirosit peste tot, m-a adulmecat si pentru ca a sapun miroseam în zonele intime, problema fu:
- Eu stiu ca este pervers sa-ti cer sa-mi fi loiala, de vreme ce eu ma duc acasa la sotie. Dar înnebunesc gândind ca ai putea fi a altuia. Vad negru în fata ochilor de gelozie. Si eu nu am fost gelos decât o singura data în viata mea. Am sa simt orice schimbare de atitudine când ai sa ma înseli. Stiu, ai avea dreptul, dar îmi apartii. Esti numai a mea. Esti rosie, cum esti dupa ce facem amor si pari proaspat spalata.
... Ma uitam atât de furioasa la el, eu care miroseam a sudare produsa de frecatul din greu al casei sefei. Ma rog, nu aveam de ce transpira si în alte parti, intime. În acel moment ... ma acuza pe nedrept. Si avea dreptate. Nu-i datoram nimic, în orice caz nu fidelitate. Dar ma si amuza schimbarea petrecuta în el în ultimele saptamâni. Înainte facea pe grozavul. El gelos nu putea fi. Si totusi, scandalurile din ultimele zile, mutrisoarele de ofensat nu aveau nimic în comun cu mieluselul pe care-l cunoscusem. Si eu care chiar aveam cu cine si când îl însela. Zilnic, daca vroiam. Doamne fereste sa-i fi pomenit de frumosul aradean de 34 de ani, care astepta doar un semnal. Ma dusam. Putea sa plece din partea mea si sa numai revina niciodata. Dar nu... ma astepta la mine în camera cu fata de jignit. De suparare si din cauza gravitatii acuzatiilor nici plânge nu puteam. Ma gândeam. Acum este momentul sa o rupem definitiv. Sa o fac sau nu?!

M-am lipit de el în schimb. Ne-am mai împuns în cuvinte câteva secunde si apoi am uitat. Pasiunea era mai puternica. Palmele lui date mai în joaca, mai în serios, ne-au facut sa ne iubim cu furie. De nedescris, imposibil de transpus în cuvinte dupa ce au trecut atâtea zile. M-a lasat aproape lesinata. În orice caz incapabila sa ma ridic din pat pret de multe minute. Dupa dus, ma îmbratisa tandru si nu ma lasa sa-l conduc. Ma mai ameninta înca din usa cu cureaua lui si dus a fost. Am adormit goala. Telefon, peste vreo doua ore:
- Iarta-ma pentru tot ce am putut sa spun. Dar când am vazut ca ajungi târziu la poarta si ca nu-mi raspunzi la telefon, am vazut negru în fata ochilor. Si apoi cum ai spus ca vom bea cafeaua pe terasa sefilor tai si dintr-o data numai vroiai, ba erai si rosie si transpirata, am vazut negru în fata ochilor. Te rog iarta-ma si nu spune nimic nimanui, pentru ca nu as mai putea da ochii cu ei.

Sincer, ma manânca limba si i-as spune sefei. Dar stiu ca nu m-ar mai lasa sa ma vad cu el. Si nu sunt înca pregatita pentru acest pas. As putea sa zâmbesc si sa glumesc pe aceasta tema, dar este revoltator doar simplul gând. Acum numai pot sa ies nici macar în compania sefilor mei si asta este deranjant. Pentru ca chiar ma simtem bine cu ei si cu prietenii lor. Asta este. Mi s-au pus limite si bariere. Si nu ar trebui sa le accept. Ieri chiar m-am baricadat în casa, pe când stiam ca va veni. Am închis jaluzelele ca si cum nu ar fi nimeni acasa. Nu s-a lasat pagubas. A sunat si a sunat... pâna când am iesit la poarta. Era fericit ca eram în pijamau de vacuta... Si asa... am terminat din nou iubindu-ne în loc sa ne despartim. Si simte el ca suntem pe nisipuri miscatoare:
- Mama ma tot cheama sa ma întorc în tara. Si eu nu as putea sa plec de aici. Te am pe tine. Nici sora, nici nepotii mei de aici, nu înseamna pentru mine ceea ce însemni tu. Esti în inima si sufletul meu. Esti a mea si asta-mi este de ajuns.

Ma uitam la noi. El de un alb laptos, eu foarte putin bronzata si totusi foarte închisa pe lânga el. Eu blonda, el saten, castaniu. Doua capete cârliontate, doua corpuri îmbratisate în noapte. Afara ploua. Eu mai visam la zborul celor doi pescarusi de cu câteva zile în urma. Niciodata nu am vazut ceva mai frumos. Se urmareau, planau, se învârteau în aer, SARUNTÂNDU_SE. Se mângâiau cu aripile, se îndepartau si se apropiau în picaj, unul de celalalt, ca si cum ar fi vrut sa se distruga într-un atac kamikaze. Si totusi, doar ce se atingeau. Iar planau, iar luau curbe în aer si iar se însoteau în zborul de deasupra apelor înspumate ale marii. Apoi... obositi, s-au lasat pe ape, plutind... uitând parca de frenezia zborului si a urmaririi.

Da... aseara-mi spunea iubi:
- În alta viata ai fost pisica. Esti atât de unduitoare si lingusitoare ca si o felina. Ma îmbeti cu felul în care ma adulmeci.
- Iar tu ai fost un leu, cariño. Doar esti nascut în zodia leului. Esti animal de prada.
Dupa minute de mângâieri sau zgârieturi pe corpul celuilalt, puternice senzatii la nivel de epiderma, el s-a dus la dus, eu la bucatarie. Gratare la el, un vin rosu. Eu... alungita pe marginea patului. Motanul rasfatat de nenumarate bucatele de carne pe care el i le arunca pe jos:
- Manânca cu mine, cariño. Nu-mi place singur.
- Nu pot. Sti ca-mi este rau dupa ce facem amor. Am sa beau o ceasca de lapte mai încolo. Atâta doar ca-mi place sa te servesc pe tine. E ca si cum am fi o pereche. Desi ar fi insuportabila viata alaturi de tine. Sunt obisnuita sa nu-mi mai comande nimeni si uite ce am ajuns. Am sa ma revolt într-o zi si nu am sa mai accept situatia de supusa .

lunes, 9 de mayo de 2011

Càteva minute înca si am sa-l las pe señor în compania motanului. Pe Marta am sa o iau cu mine la curatenie în casa sefei. Nu ca ma îmbie ferestrele si toaletele de spalat, dar nu am încotro. Ma mobilizez de pe acum cu

domingo, 8 de mayo de 2011

M-am lasat fara un ban pentru ca sa nu-mi cumpar tigari

Ma doare umarul drept. M-am dat ce-i drept cu voltaren dar nu m-a lasat de tot durerea. Probabil peste o ora sefa ma va claxona sa mergem la plimbare. Mi-e somn. Deh, am mâncat o salata: un crastravete, doua rosii., o ceapa stoarsa si... o lingura de maioneza. Încerc sa manânc cât mai putin, asta daca-mi reuseste. Am mai gustat eu înainte si din mancarica de ciuperci, cu orez si mazare, cu bucatele de pui si miel ramas de cu o zi. Dar numai câteva vârfuri de lingura.
Deci ... încerc sa contracarez efectul lipsei tigarilor. Nu... nu am reusit sa ma las înca de tot. Îmi propusesem vineri pe la 15 sa ma las de ele. Tremuram deja pe la 19 , asa ca i-am spus lui sefa ca îi voi însoti în seara aceea. Cum nu aveam bomboane mentolate, am trecut la sefa si am pus stapânire pe toate rezervele ei. În cele cinci minute, aparuse musiu si iar mi-a facut scandal ca nu am la mine telefonul si nu-i raspund. Nu tare m-a ascultat când i-am spus ca plec de acasa, asa ca nu voi fi pe cànd se întoarce de la repetitii, asa ca faca bine si lase laptopul la el pâna a doua zi.
Urmaream meciul de fotbal în compania sefei. Telefon, musiu:
- Sunt acasa la tine. Unde esti?
- Unde ti-am spus... la un meci de fotbal cu sefii, dupa care am sa ies sa bem ceva împreuna. Plateste seful. Uita... ti-o pun pe Enma ca sa vezi ca sunt cu ea.
Zis si facut. Luat noi ramas bun pâna a doua zi.
Primit mesaj în doua minute:
- Poarta-te bine si acàsuca. Nimic de mers pe ici colo însotita.Ca eu aflu totul. Pupici.
Cuminte fost eu, pentru ca nu mai am intentii de rebeliune. Si apoi atâta m-a certat saptamâna asta ca e de preferat sa nu-i mai dau apa la moara. Oricum a trebuit sa-i dau raportul unde, cu cine si când am ajuns acasa. Ieri, doar i-am scris ca merg la cumparaturi, asta ca sa nu ma caute, deja ma astepta la poarta magazinului. Cum ma platisera pentru niste pantaloni scurtati, nu vroiam sa ma tenteze tigarile de la barul din fata. Asa ca ma catarasem pe tocuri si dusa am fost sa cheltui cu folos. Oricum ma astepta deja în fata magazinului. Ajunsi acasa, iar ma certa pentru alte cele. Mai apoi ma saruta... dar se grabea:
- Daca am locui împreuna cred ca ne-am iubi zi si noapte. Merg... revin pe seara cu cumparaturile care-ti mai lipsesc.

... Pe seara eram deja din nou în faza de tremurici din cauza abstinentei. Pe la 8.30 luasem un tranchimazin de 25 si un orfidal pentru dormit. Ploua pe rupte si speram sa ma adoarma cât mai repede zgomotul rafalelor de ploaie lovind ferestrele dormitorului meu. Ma apucase un plâns în hohote. Ma simteam singura si neconsolata. La poarta, musiu. În loc sa deschida cu cheile lui... insista si insista:
- Nu vroiam sa pun cartoanele de lapte pe jos, în apa. De ce ai coborât desculta?
- Pentru ca ma scoteai din minti cu soneria. Tot tu ma certi, iara?
- De ce plângeai?
- Din cauza singuratatii si a lipsei tigarilor. Nu te uita la mine, pentru ca ai spus ca sunt insuportabila pentru ca plâng din orice tonterie, când ma certi.
Se ridica si-mi lua capul între palmele sale. Ma saruta pe par, pe ochi, pe ceafa, pe buze:
- Giulita mia, esti tot timpul în inima mea, chiar daca sunt în cealalta parte a orasului, în cealalta casa. Esti cu mine. Iar eu sunt în inima mea ta tot timpul. Nu fi trista, cariño.

Vorbim ce vorbim, ne îmbratisam, ne sarutam si inevitabil ajungem sa ne iubim din nou. Si din tristi, plictisiti sau rataciti ajungem din nou sa stralucim de fericire. El saruta rotunjimile mele, care ma pe mine ma enerveaza, în schimb pe el îl excita. Eu mângâi capsorul lui ajuns cârliontat. Suntem ca doi îngeri ... cu cârlionti de heruvimi, zice el. Si ne iubim.... perdidamente...

Apoi... el pleaca, eu încerc sa dorm într-un sfârsit si uita asa, din cauza sângelui prea fierbinte deschid larg fereastra si ma trezesc dimineata cu ceva parte amortita. Astazi, umarul drept.

... Mic dejun cu familionul. Enma de vizita, señor de barbierit, junele care ma felicita cu un mesaj:
Felicitari cu ocazia zilei mamei si pentru ca esti cum esti. un pupic de miere... (la ei este astazi ziua mamei). Povestit la sefa faza de sâmbata, ca pe cele de vineri le cunostea deja. Luat ea pe mine în suturi:
- Pe oricine as fi crezut în stare sa accepte toanele unui barbat, doar pe tine nu. Te controleaza pustiul asta mai ceva decât pe nevasta-sa. Si tu accepti ca o proasta.
- Este nou pentru mine sefa... si apoi ma plateste în mii de sarutari cum nu am avut parte în viata mea. Pe pereti ai urca draga mea daca seful ar face amor cu tine cum face pustiul asta cu mine. Problema este ca a devenit o dependenta pentru amândoi. Eu cred ca pot fara el si uite ca nu pot. El crede ca poate accepta sa am si alti prieteni, dar nu poate. Ma ameninta zilnic si vezi ca ma urmareste. Ieri îmi spunea ca mi-ar ierta-o daca as cadea vrajita de Brad Pitt... dar la altul nu m-ar lasa. Sincer la început am crezut ca vorbeste ca sa se afle în vorba. Acum nu mai stiu ce sa cred. Sunt zilnic, Giulita, mi amor, si apoi în loc sa-mi spuna ca am facut burtica... el mi-o pupa si-mi spunea si ieri ca-i place ma fac rotunjoara.

viernes, 6 de mayo de 2011

As fi zgâriat daca nu mi-ar fi fost frica ca se alege cu urme

Cred ca cele mai superbe momente sunt cele în care doi amanti se împaca. Saptamâna aceasta am cam avut parte de zilnice certuri si împacari. Capricioasa eu, posesiv el. Aseara îi spun lui musiu:
- Mâine merg la coafor. Voi ajunge acasa târziu. Nu ma cauta.
Deci programat eu pe bani de împrumut o zi la coafor . Erau necesare noi suvite, mai blonde si vopsea care sa acopere inevitabilele discrepante de culoare si firele albe, prea multe si prea vizibile. Coafura unde merg eu, cea mai ieftina din oras, este o scoala de meserii cum s-ar spune. Cea mai ieftina, cea mai stângace. Deci... dureaza mult pâna când se obtine rezultatul asteptat. Fetitele lucreaza si ele cum pot de repede sub supravegheerea profesoarelor patroane ale salonului.
Junele ma suna deja la 10:15, când mie nici nu-mi venise înca rândul. Ma cautase acasa, ca sa ma coboare în oras, desi eu deja eram în oras. Cica vroia sa ma învite la o matinala cafea. I-am spus ca înainte de ora 13 nici o sansa sa ies. Parul meu...ca al lui Einstein. Si apoi luasem cu mine telefonul din ¨greseala¨. Rau am facut. Eu nu am auzit repetatele lui apeluri. Si apoi când am auzit unul, era tocmai când domnisoara urma sa ma pieptene:
- 15-20 minute si termin.
Stia unde sunt. Ma cautase la alte coafuri si nu era nevoie. Îmi place sa hoinaresc prin oras, îmi place sa-mi bag nasul prin magazine. Musiu decis sa ma tina sub supravegheere atenta. Deci... nu am auzit nici apelurile lui nici nu am citit mesajul lui. Am terminat, i-am dat un bip,am primit un bip, credeam eu de confirmare si m-am pus pe asteptare. Apoi... satula sa-l astept, am vazut mesajul... lui:
- Iti las legumele în curte. A naibii de coafura unde se sta atâtea ore.
Sun eu pe june, el nervos, eu nervoasa, el ca vine sa ma ia, eu ca merg pe jos, el ca asa sa fie atunci.
Asa si fu. Eu... catre casa, el urmarindu-ma. Apoi certându-se cu mine, ca si cum eu i-as fi cerut sa ma duca sau sa ma aduca de undeva:
Apoi tot el, cocos, ca poate am fost pe undeva, poate nu am vrut sa-l vad, poate vroiam sa merg pe oarice locuri. Noa...lasa... ca mi-a platit-o. De nervi nici nu am vorbit cu el si când a spus ca trebuie sa plece, dupa ce se tot lingusea pe lânga mine si-mi pupa gâtul si ceafa... eu i-am deschis usa de bun drum. Eram un pachet de nervi, se întelege de la sine, nu-i asa?! Adica, sa-mi strice una din cele mai mari placeri... mersul la coafor, de unde ratusca cea urâta iese transformata în printesa. Si asta mai ales ca-i spusesem ca nu voi fi la dispozitia lui. Si apoi tot el sa se ratoiasca. Deci... pus eu mutrisoara de foarte suparata si hasta la vista baby. Hm... m-am înmuiat când si-a cerut nenumarate scuze si m-a pupat cum numai el stie. Nu l-am iertat usor. Doua orgasme si zeci de dulci sarutari. Cam asa au fost fiecare zi a ultimei saptamâni. El crezând ca e stapân si eu lasându-l sa fie. Doamne de ce mi-ai scos în cale un latinlover asa de posesiv si de dulce?! Eu ma uit la buzele lui dulci, el crede ca e suficient sa ma iubeasca o data pe zi. Cred ca nu stia în ce ape intra. Nici eu ce-i drept. Ieri... îmi cânta la chitara. Era obosit, era seara târziu. Eu aveam chef, ca de obicei, el... avea chef sa cânte. Eu, în camasuta de noapte, el, în camasa si pantaloni de costum. Dupa vreo douazeci de melodii, cântate la chitara, una compusa pentru mine, în stil Gun`s în Roses ... Lluvia de amor, lluvia de amor, Giulia, mi amor... restul nu tin minte decât vocea lui atingând tonuri înalte... finalul a fost acelasi:
- Niña mala, ai sa mi-o platesti.
Apoi... un somn dulce, unul în bratele celuilalt, eu, trecându-mi unghiile peste spatele si bratele lui, el gemând de placere. Apoi... somn si totala relaxare.
Alaltaieri cearta, apoi împaciutoare mesaje din partea lui, eu nimic, nici nu i-am raspuns. Motive nu avem, dar se pare ca ne pare bine când ne împacam. Càstigata si nu prea sunt eu. Fizic suntem epuizati amândoi, psihic suntem distrusi si unul si celalalt, suntem dependenti unul de celalalt. Ca o plaga ne distrugem si ne mutilam. Si apoi vibram la unison. O fi iubire sau numai pasiune?! Parca conteaza?! ...
As vrea sa ma eliberez si nu prea. Prietena, mea suparata ca nu-si mai aminteste ce este un orgasm, nici sex de 10 minute (nici eu...dar invers) altele cred ca nici nu au stiut vreodata, sefa suparata ca nu mai alerg cu ea. Eu scuzându-ma ca nu ma lasa plamânii, desi sincer vorbind abia reusesc sa ma întorc de pe o parte pe alta în pat noaptea iara junele ma întreaba dimineata daca sunt bine. Eu... un ibuprofen si numai sa aiba el putere ca niciodata nu i-as spune nu. El râde si iar are pofta. Si apoi iar se face noapte si el trebuie sa plece. Si avem parte de acele putine momente de maxima relaxare, unul în bratele celuilalt, iar descoperind pasiunea si dorinta si iarasi cazând epuizati. Deci... nu multa putere de alergare as avea eu, nici dimineata, nici seara. Poate doar atât ca ar trebui sa încep cu abdominalele pentru ca mi-e o foame de lup si mie si lui, în miez de noapte. Si uite asa, am uitat eu de dieta. Cine copioase la 1 noaptea nu tare sunt recomandate daca vrei sa te mentii la aceiasi greutate. Dar cui îi pasa? LUI?! Nu... lui îi plac rotunjimile mele.
Deci... citesc eu chestii spirituale, încerc sa-mi gasesc asa zisa ¨fericire¨... dar uit de toate când vad buzele lui dulci. Miere nu altceva. Si apoi sunt si mai dulci când vor sa ma împace. Eu stiu sa fac pe suparata iar barbatii, oricât ar fi de macho, se înmoaie si apoi încearca sa te împace. Cine pe cine ?! Ma distreaza mutrisoara sefei, care este suparata pe mine si ar vrea sa schimb amantul. Ca cica asta nu ma mai motiveaza. Acum un an ea nu rezista nici la 200 de m de jogging si acum alearga zilnic, la 7:30 dimineata, 2,5 km, singura, ca deh... eu nu sunt în stare sa ma trezesc. Nu am FORTA sefa... si am febra musculara fara sa fac nici un sport. Si apoi i-am spus alaltaieri de fata cu seful ca ea are acelasi iubit ca si când nu facea jogging. Ar fi trebuit sa înteleaga la ce ma refer. Energia se poate cheltui si fara sa alergi si sa faci fitness zilnic. Nu-i asa?!

Acum îmi este somn. Am mâncat trei rosii si un vermouth îndoit cu gaseoasa. Señor râdea de explicatiile mele, dar a mâncat tot ce i-am pus în fata. Saracul de el, plateste toate oalele sparte de june. Adica frustrarile mele, de fomeie care nu stie ce vrea. Sa fie libera sa faca ce si cànd vrea, sau sa fie tinuta din scurt, cam cum îi place junelui, adica. Si am pofta de o tigara si nu am, pentru ca vreau sa ma las. I-am dat lui banii ce mi-au ramas de la coafor, tocmai pentru ca sa nu-mi cumpar tigari. Oricum el îmi face zilnic cumparaturile. Cica ca sa nu ma obosesc. Texte. Ma vrea cumintica în casa si la îndemâna. Dar cui îi pasa? O noapte de amor cu el fac cât un an din trecuta mea viata. Facând o socoteala... am ajuns la mai multi ani cu el decât în docila mea casnicie. Regrete?! Ca nu l-am cunoscut cu ani în urma. Deci... sa-i fac lista de cumparaturi pentru mâine.

Eu... cu suvite mai blonde, radiînd. Asta ...dupa, pentru ca de nervi nici nu ma puteam uitam în oglinda, înainte. Si nu m-am bucurat eu nici de masajul capilar, nici de pieptanatul prelungit. Bata-l vina de cocos. Dar ce cocos!

domingo, 1 de mayo de 2011

- Iubite, de ce saruturile noastre sunt mai îmbatatoare în ultimele saptamâni?!
- Pentru ca am trecut pe alt nivel de iubire, cariño.

Când o fi fost? Ieri, astazi?! Pierduti în noapte si în muzica. Pink Floyd, Soda Stereo, Aerosmith, Police. Pierduti între semiîntunericul casei în miez de zi. Jaluzele lasate. Pasiune, sarutari, tortul terminat în doi. El, cu bratele încarcate de plase:
- De unde ai avut bani, dragul meu?
- Se pare ca mi-au mai dat un ultim minim ajutor. Ramasesem fara un gram de motorina si mi-am încercat norocul cu cardul, în speranta ca cei de la firma îmi vor plati macar ceva pe transport. Vezi, cariño, niciodata nu sti de unde vine norocul.
- Asta nu înseamna ca trebuie sa-mi umpli mie casa. La noi este doar trecatoare lipsa de fonduri.
Daca tot mi-ai adus atâtea prajiturele pentru micul dejun, uite, blatul pe care-l fac, îl transformam în tort pentru ziua ei. Chiar ma gândeam azi noapte ca trebui sa fi disperat ca nu poti fi tu, cavalerul, si de ziua ei. Stiam ca-ti sufla vântul prin buzunare.
- Fetitele erau disperate ca nu pot sa-i faca un minim cadou. Acum vor avea de unde.

Munceam amândoi în bucatarie. El la ornatul si umplutul foilor de pandispan, eu la creme. Îmi cânta si se unduia pe lânga mine. Din când în când mai aruncam câte-o privire si la señor care era încântat de concertul improvizat. Mi-e mi s-a prins foaia de tava, desi am pus pe 180 de grade, ma rog era un tort improvizatie pentru prajiturele de mic dejun si ajunsese altceva. Stropit el foile, amestecat cremele cu piersici taiate în feliute si ornat cu crema de ciocolata si capucino, amestecata cu nuci macinate. Pe deasupra, flori facute din triunghiulete de ananas. Urma sa puna acasa frisca din tub. Pus la frigider tortul:

- Am sa ma gândesc la tine când voi mânca din el.
- Crezi ca am intentii ascunse pentru ca sa te fac sa te gândesti la mine?! Daca nu ti-as vedea fata si ochii când ma tii în brate si ma saruti, poate as fi geloasa. Dar nu este cazul. În acest moment esti fericit cu mine si eu cu tine. Viitorul îl scriem zi de zi .

- Zilnic îmi spun ca este asa trista traditia noastra monogama. Si nu sunt o persoana rea. Doar ca m-am îndragostit de data asta si acum creste în mine acest sentiment si este pe zi ce trece mai puternic.

Indiferent cât mi-as propune eu sa nu ma asez în bratele lui, ajung tot acolo. Daca nu ma pun eu, ma îmbratiseaza el si ajungem din nou sa ne miscam pe ritmuri. Daca nu ma saruta el, îi fur eu mierea de pe buze. Daca nu astept eu lungi sarutari, mi le daruieste el, si-mi trece degetele prin par si ma face sa uit de mine si el de treburile lui, si ne pierdem si uitam de noi, si terminam la fel, obositi, el la dus, eu la recuperare. El radiant, eu stralucitoare:
- Esti încântatoare de fiecare data dupa ce facem amor. Îmi absorbi parca toata energia si întineresti. Ai sa ma lasi fara vlaga.
- Daca as vedea un minim semn de epuizare la tine, m-as abtine. Vina o porti tu. Nu te uita la mine, nu ma atinge, nu ma privi asa, nu veni, nu-mi cânta. Si apoi se pare ca ai energie pentru mai mult de doua ori pe zi. E drept ca si astazi aproape mi-a sarit inima din piept, dar merita riscul. Si apoi spaima de pe fata ta ca am sa mor în bratele tale. Nici o sansa dragul meu. Atâta doar ca merita sa sufar din cauza abtinerii de la tigari pentru cele multe sarutari...

Plecat el. Eu, deloc trista. Nu poti avea ceea ce nu ti-a fost harazit. Sau poate atâta ti-a fost scris. Nu as renunta la nici o secunda petrecuta în compania lui.

Multumesc... Ajnanina



mi-am coborât toate partile filmului asta. Sunt la partea cu pianistul. Ascult si privesc acelea scene pe replay. Nu am apucat sa vad filmul. Stau înca în pijama, cu cafeaua rece în fata si ma rasfat. Multumesc de dimineata, superbo!!! Fur semnalul de la bar...asa ca dureaza tare mult descarcarea, asta daca nu pierd conexiunea din când în când.