Long live the king!

Ploua in sfarsit. Au fost atatea zile sufocante, incat ploaia asta, chiar asa scurta ma bucura. Este in armonie cu starea mea sufleteasca.
Azi au fost funeraliile lui Michael Jackson. Nu am avut posibilitatea sa asist la nici un concert de al lui. Dar am ascultat cu placere muzica lui. Mi-a placut ritmul si textele muzicii lui. Nu sunt o fanatica M.J., dar deplang moartea lui. Chiar si bunul domn Tomas a trebuit sa suporte buna parte din ceremonie alaturi de mine.
Ce ironie a sortii, nu? Sa urmaresc impreuna cu un octogenar funeraliile unui barbat tanar. Probabil ca am fost deplasata un pic, dar si eu suport atatea ore de footbal, incat am ajuns sa cunosc aproape toti jucatorii din liga spaniola. si culmea, chiar am indragit footbalul.
Ieri, cand am fost la Bimbi, cu lacrimi in ochi mi-a spus ca nu-i venea sa se mai intoarca in Spania. Sunt sigura ca la fel as simti si eu. De asta nici nu m-as gandi sa fac o vizita in Romania. Nu degeaba se zice : peste tot e bine, dar ca la tine acasa, nicaieri.
De cate ori ploua, imi amintesc de casa. Cat de mult imi placea ploaia rece de toamna, sau cum scrasnea zapada sub picioare in diminetile geroase de iarna.
Acasa, in schimb vroiam sa vad marea si palmierii. Nu s-ar putea sa traiesc vara aici si in restul anotimpurilor acasa?
Maine e o noua zi. Si, ca de obicei ma culc tarziu, nu ma odihnesc cat ar trebui si apoi cum sa fiu
proaspata si binedispusa a doua zi? Internetul e de vina. Stiam ca nu fac bine cumparandu-mi laptop. Trec asa de repede orele cu ochii in laptop, incat ma enervez pe mine, ca o masinarie ma poate domina. Trebuie sa-i inteleg pe tineri, ca nu se desprind de calculator cu orele.
Dar maine e un nou encierro la Pamplona si i-am promis domnului Tomas, ca voi face tot posibilul sa ma trezesc, sa-l vedem impreuna.
Fantastica e Spania, cu atatea sarbatori, cu atata vitalitate in ei. E in sangele lor. Sunt mai temperamentali decat noi. Adrenalina pura.
De la inceput mi-au placut coridele. Si nu m-ia fost mila de tauri, pentru ca asta le este soarta.

De ce la noi nu vezi sarbatori de acest gen? Ieri ne uitam cu Mircea la rejoneadores( Toreadori de pe cai). Dar ce cai? Ce dresaje. In viata mea nu am vazut cai mai curajosi.