Thorn bird...

Mi-am pus muzica... la volum maxim. Sa scoata demonii din mine. Urasc sarbatorile. Telefoane care suna. Preparative. Prea multi în jurul tau. Altii care mai vin si mâine. Ai mei ofticati ca nu i-am sunat. Aceiasi poveste în ultimii 30 de ani. Suntem bolnavi... nu ne suni. Da... nu v-am sunat. Poate din sentimentul de culpabilitate ca v-am pus pe locul ...n... Poate pentru ca nu am vrut sa aud aceiasi poveste repetata de fiecare data când ne auzim. Poate pentru ca sunt ieascibila. Poate pentru ca toti asteapta sa-mi fac datoria si eu am obosit. Si nu am curajul sa le spun... ¨Da mai lasati-ma sa-mi trag si eu sufletul din când în când¨... Cauti echilibrul... într-o lume care te streseaza. Elimini... întepi... Sunt ca un arici zburlit. Fericirea si pacea celor din jur ma raneste... Vreau doar sa fiu lasata în paceeeee.... Am sa urc acum sa ma cufund într-o vana de apa fierbinte. Ca sa-mi iau forte pentru prânzul de familie de mâine. Vine sora si cumnata lui señor. Cu niscaiva nepoti... Deci... servire, amabilitate si rabdare... multiplicata. FERICITA de mine... Venise sefa sa ma anunte ca mergem mâine la jogging. Ca si cum numai de alergat aveam eu pofta dupa câteva zile de îmbuibat. Dar ... zâmbesti si spui... BINE... la fel cum spui se rezolva si la ultima rochita cumparata astazi din piata... Nu am desenat... cum mi-am propus pentru ca si-au prelungit copiii sederea cu o zi. Si atunci am profitat de soare si timp frumos... ca sa evadam. Si cum mi-a fost jena sa nu o iau si pe Marta cu noi în escapada de doua ore...pai m-am chinuit sa o fac sa urce si sa coboare scari. Dar... am privit pescarusi planând deasupra mea si a cuscrului...în timp ce mergeam în pas vioi pe digul ce înconjoara portul:
- Doamne ce mare este marea.... Si ce albastra. Si când ai de gând sa te întorci în tara... Iulicà?
- Daca pot... în vecii vecilor!!!
... Mi-e lehamite. Putinele ore de fericire... îmi fac celelalte ore insuportabile. Cum sa fac sa nu ma afecteze stupiditatea mea si a celorlalti?!...

... Cum sa ma eliberez de toti cei care ma obosesc si-mi fac viata un iad?!

... - Apai dupa cum vad eu... Iulica draga... tu esti stâlpul !.... zise cuscrul.
Om de la tara. Harnic si neumblat. Ei vad si cântaresc dintr-o privire situatia.
... De acasa ... mama la fel spune... Tu esti stâlpul familiei.

... M-AM SATURAT... VREAU DOAR SA UITE TOTI DE MINE...

... Vreau sa fiu doar un albatros purtat de valuri. Dar... chiar si acela da de mare agitata... si atunci trebuie sa-si adune fortele... sa lupte ca sa supravietuiasca. Si daca nu ar mai face-o într-o buna zi?!...

... Astazi m-a obsesionat tema pasàrii Spin. ... Citisem undeva legenda care spunea ca aceasta cânta numai o singura data în viata... dumnezeieste.... si apoi se sinucide. De când îsi paraseste cuibul cauta arborele cu spinul cel mai potrivit pentru a se înfige în el... Unde este spinul meu?!
http://nrsl.wordpress.com/2007/11/29/of-thorn-birds-pain-and-sacrificies/