sick of doing nothing...

Dansez... în fotoliu... melodia...este la întâmplare aleasa... Ajuta la digestie si la relaxarea musculara. Terminat... rochita lui Kinga... señor de alimentat... Ma asteapta înca perdeaua. Am cartea deschisa. Jurnalul fericirii... Am apucat sa citesc câteva rânduri.... interesant... Amânam... sunt alte lucruri pe lista de prioritati. Cotidianul. Rutina... La munca Giulia... nu te lasa molesita de la amârâta aia de salata. Nici caldurica din living sa nu te patrunda. Ai trebusoare de facut. Maestrul spune ca trebuie sa te disciplinezi. Fara lamentari si inutile scuze. Everything is gonna be allright... Munceste si nu gândi...
...acum da o melodie super ritmata... Don´t cha...pussycat dolls... deci ma ridic... sa dansez... si sa cos. Apoi... disciplinam simturile. Ok profesore... da-mi o bataie. Merit. Poate nu ar strica sa-mi faci si o transfuzie totala de sânge. Ceva de la un sarpe veninos mi-ar prinde bine...
Eram curioasa ce înseamna metaforic cuvântul concava... nu m-am lamurit si zau ca nici acum nu înteleg. Scobit... fara continut?! Am citit o postare interesanta... dar tot nu m-am lamurit...
http://liviu-vacariu.blogspot.com/2010/06/oameni-si-locuri-stari-echilibru.html

mai am pâna sa gasesc starea de echilibru. între ce? Stari extreme? o pendulare între stari de maxima si minima intensitate? O persoana aparent calma ...este echilibrata? Calmul meu afisat poate însela ochiul obisnuit sa vada dincolo de vorbe si fapte?