lunes, 6 de diciembre de 2010

Hotarât... nu ma mai multumesc cu firimituri...

... Si pentru ca sa-mi demonstrez ca sunt mai puternica decât smiorcaicioasele sentimente care ma pot domina uneori, am acceptat invitatia lui V. de a cina împreuna. Mi-a vazut cearcanele si fata transparenta si nu m-a lasat pâna nu am acceptat sa iesim împreuna. Venea de la vânatoare cu iepuri în portbagajul jeepului. Nu-mi prea ardea de curatat dar cum stiu ca am prieteni care se pot bucura de ei, nu-i refuz niciodata. Eu....sincer sunt satula de ei. Asa ca am facut astazi cadou patru la Lizzie si prea scurta mi-a fost bucuria ca am reusit sa-mi golesc un sertar al congelatorului. Au aparut alti doi. Na... i-am curatat în câteva minute si am scapat de ei. Apoi m-am schimbat si am iesit la restaurant. Prea bun si prea sufletist prieten al meu, V.

... Încerca sa ma trezeasca din vis si sa ma aseze cu picioarele pe pamânt. Da... lacrimile unei femei ard si înmoaie si inima celui mai înversunat si nemilos afacerist.
- No llores, Giulia... Ti-am spus sa nu te implici emotional. Deja te-ai daruit cu trup si suflet si te va costa. Pe zi ce trece mai mult si mai mult.
- Ce? Nu acum îmi spuneai ca te-a stors una. Lasa tu... am sa fac si eu la fel.

Nu plângeam, doar mi se umezeau ochii, fara a-i putea ascunde privirilor lui. Mai mai ca nu-mi arunca pahare de apa rece în fata. Mi-a trecut. Dar numai dupa un Martini si o jumatate de sticla de vin rosu. Suntem patetici amândoi. Liberi si nemultumiti. Amândoi implicati în relatii paguboase cu persoane ¨ocupate¨ si cu responsabilitati. Orele au zburat. Am cinat la el acasa. Servita si rasfatata. Foc în semineu, pui la gratar... asta dupa ce ne-am înfruptat cu jamon si o strasnica supa madrileña. Gateste bine ce-i drept si nu te lasa sa-ti bagi nasul în bucataria si castroanele lui. Nu m-a lasat nici sa pun masa, nici sa strâng platouri. Am fost o doamna, eu...servitoarea tuturor. Fara sa vreau îi spuneam pe numele... celuilalt:

- Ma pomeneste. Sigur o fi trecut pe la mine.
- Ti-am spus sa trecem pe la tine ca sa-i spunem lui Adrian sa te anunte daca vine, sa-ti poti petrece seara cu el, daca vrei.
- Nu... nu vreau sa fie sigur de mine. Nu las sa ma domine nimeni. Nu-i datorez nimic. Are obligatiile lui în timp ce eu stau si-l astept. Nu e drept. Eu nu l-am cautat... nici el sa nu ma caute. Nu am sa-mi petrec viata asteptându-l. Tu macar esti liber sa faci ce vrei. Desi nici tu nu suporti singuratatea. Ne avem unul pe celalalt... uneori. Ne uitam la un film împreuna sau la o partida de fotbal. Tu vii la mine când vrei... la fel si eu la tine. Nu ne mintim si nu ne amagim. Stim ca nu ne placem ... dar suntem buni prieteni. Nu e nevoie sa ne menajam sentimentele ...pentru ca nu exista. Ma scuturi ca pe o sora ... iar eu fac la fel cu tine.
- Ce fain ar fi sa ne petrecem noaptea de Anul Nou împreuna...
- Ar fi... dar eu trebuie sa toastez cu señor si sa mâncam împreuna strugurii sortii... Nu am cum sa-i lipsesc de aceasta iluzie pe señor si pe Marta. Iar tu nu vrei cu siguranta sa-ti petreci seara în compania lor. Poate te împaci pâna atunci cu fosta ta....

... M-am întors acasa dupa aproape cinci ore. Între restaurant si cina în vila lui, au zburat orele. Am uitat de smiorcaiala din ultimele zile. Copiii mi-au supravegheat casa si pe cei din ea. C... trecuse pe la mine. Probabil a fost foarte neplacut surprins când a auzit ca am iesit la restaurant cu V. Dar eu i-am spus fiului meu sa-i spuna unde am plecat în caz ca trece... Nu am vrut sa menajez sentimentele lui... pentru ca nici eu nu sunt menajata deloc. Nu am ce pierde... As avea doar de câstigat daca si-ar trage nasul. Am promis ca nu am sa mai pun pe nimeni la suflet. Deci... chiar si pe el ... care este un vis... am sa reusesc sa-l scot de acolo. Poate ma va costa ceva efort. Poate am sa ma ranesc pe alte fronturi. Dar am sa ies doar mai puternica. Lipsita de suflet si de slabiciuni. Nu am timp si energie de pierdut. Trebuie sa ma concentrez doar la munca mea. La datoria pe care o am fata de fiul meu, fata de familia de care am grija, de cei multi de acasa. Nu-mi pot lasa gândurile în deriva pe marea verde a sufletului meu... De MINE cui îi pasa?! ... Nimanui. Deci... doar eu trebuie sa am grija de mine... Nimeni altcineva nu a facut-o si nu o va face... vreodata. Brabatii, din spirit de fronda se menajeaza între ei. La fel si noi femeile. M-a surprins mila fiului meu fata de mutrisoara pe care a facut-o C:
- L-ai ranit. Nu ar fi trebui sa o faci.
- Da? Zilele trecute ai spus ca e foarte simpatic si de treaba, dar ca ar trebui sa fie acasa cu familia lui. Si acum ti-e mila de el. Pai eu nu l-am sedus... El mi-a intrat pe usa din dos în viata, stiind prea bine ca are responsabilitati. Daca eu accept sa fiu vioara a doua... sa accepte si el ca nu este stapân în doua inimi. Si apoi... nu l-am înselat. Nu te-am pus sa minti. Puteam sa-i spun ca sunt la Lizzie. Dar nu am vrut sa o fac. Nimeni nu merita sa fie menajat. Pe mine nu m-ai întrebat de ce am ochii plânsi. Hai ca nu mi-e mila de barbatii raniti în orgoliul lor de masculi feroci... As rani o suta... pentru neîmplinita mea viata. Prefer sa plâng astazi, un pic, decât peste ani si ani. Si am sa ma îmbat cu prietenele... si voi fi din nou cum am fost pâna anul trecut. Rece, distanta... si împacata cu viata. M-a lovit sub centura cu stupida cea de melodie care ar fi vrut sa spuna ceea ce el nu poate. Pai daca nu poate... sa nu ma mai caute. Deja nu-mi ajunge putinul. Vreau mai mult. Vreau sentimente puternice si adevarate. Si acum... am sa merg la culcare. Si am sa dorm ca un copil rau care a facut o pozna. Sau... ca si Scarlet O`Hara... Si mâine este o noua zi. Vom vedea ce ne aduce... Cred ca mie mi-a adus o bota Mos Nicolae. Prea am fost rea în acest an. Nici nu merit mai mult.

0 comentarii:



:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-}
:)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Publicar un comentario