domingo, 24 de enero de 2010

Unica iubire a LUI

Ar fi vrut sa stearga cu buretele parte din acea zi. Cuvinte dure, jigniri, reprosuri. Rareori apareau, dar atunci se revarsau ca un fluviu învolburat. Apele lui noroioase murdareau tot. Cuvinte aruncate ca sa raneasca.

Erau foarte multi ani de când nu si-au VORBIT. Au conversat, dar nu si-au vorbit. Nu si-au ascultat vocea launtrica, cea care nu putea sa spuna, ca sa nu raneasca.

Poate din cauza ca EA avea o fire prea dominatoare. Poate pentru ca EL, a iubit-o mai presus de orice si a considerat ca asta-i ajunge EI. Dar EA de fiecare data a vrut mai mult. Si n-a cerut. Sau daca a cerut, EL nu a putut sa traiasca viata la intensitatea la care EA ar fi vrut . S-a bucurat doar sa-i fie alaturi si i-a daruit tot ce putea EL sa-i daruiasca. IUBIREA lui neconditionata.

Poate uneori s-a lasat pacalit de vioiciunea EI, credea ca era FERICITA, sau poate armonia pe care era în stare sa o mimeze, l-au derutat. Nu a mai privit în sufletul EI, de teama sa nu sufere. Nu a ascultat strigatul tacerilor ei prelungite. Pentru ca stia, ca atunci când va cere explicatii, va suferi tot EL.

A iubit-o cu tot cu defectele EI. Nu a înteles de ce nu sunt la fel, dar nu a putut trai fara vulcanul care îi încalzea sufletul. Poate cuvintele lui nu vor avea niciodata profunzime, poate ca nu va întelege cuvintele EI, scrise fara noima. Poate multa vreme nu vor vorbi pentru ca sa lase noile rani sa se închida de la sine. Nu va cere explicatii pentru ca stie ca nu le va primi.

EA putea doar sa-i spuna ca durerile pe care i le-a provocat de fiecare data, erau resimtite înzecit de EA. Nu din aceleasi motive desigur, dar totul se plateste în viata. Si IUBIREA , mai presus de toate , era cea mai dureroasa si nedorita emotie care îi era dat sa traiasca din nou. Nu a cautat-o si nici nu a dorit-o. Dar nu a putut-o alunga de la poarta EI. Pentru ca era VERDE, ca marea sufletului EI.

IUBIREA a plecat, ca valul cel mare, si a luat parte din sufletul EI. Si atunci EA a plecat ochii, si l-a vazut iar pe omul de lânga , care mai întelept decât EA , a stiut sa suporte o noua lovitura din partea márii.

Pentru EL, EA era acea UNICA IUBIRE, si pentru El marea avea culoarea OCHILOR EI .

Iar EL iubea marea, si-o întelegea. Chiar daca-l DUREA.

0 comentarii:



:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-}
:)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Publicar un comentario