Lunea asta nici iarba nu a crescut

Ieri am fost o leguma. Nu m-am putut mobiliza sa muncesc nimic. Duminica facusem un smotru de câteva ore, pentru ca casa noastra sa primeasca din nou un aspect decent. Spalasem geamuri, oglinzi, aspirasem si strânsesem toate mosoarele de ata, paietele, acele de gámálie, fermoare, resturi de materiale. Plase si cutii întregi, pe care mai apoi va trebui sa le sortez. Deocamdata le-am ascuns doar privirilor. Livingul si-a recapatat aspectul decent si curat. Dar mai am foarte mult de lucru.

Poate faptul ca ieri a fost o zi ploioasa sa fi fost de vina. Ce-i drept si señor a dorit sa se culce mult mai devreme decât de obicei. Cert e ca trebuie sa ma scutur. Am încercat chiar sa va citesc dragilor, dar nu puteam sa ma concentrez. Lumea e cam bolnava în oras. Prea multa distractie, prea mult frig, prea multa bautura. Atâta doar ca scolile nu au avut nici ieri cursuri. Din pacate nu am fotografii cu toate fetele mele. Dar per ansamblu sunt multumita. Anul viitor am sa-mi las numarul de telefon la magazinele care distribuie materialele si accesoriile. Asa voi avea posibilitatea sa fac mai multe tipuri de costume. Nu pentru bani, pentru ca am asigurate deja comenzile pe anul care vine. Ci pentru provocare. Cu cât voi învata mai multe voi fi eu mai satisfacuta. Egoul meu are nevoie de cât mai multe provocari. Sunt eu în cautare de nou.

Si apoi ati vazut fata fetelor mele. Erau cele mai sexi. Fiul lui señor , membru la comparsa La Colla, a fost mândru de mine. Si asta deja e ceva, pentru ca e foarte rigid.