A mai trecut o saptamâna, fara sa-mi dau seama. Alteori asteptam sa mai treaca o zi. Si nu trecea...
Poate daca reusim sa ne detasam de lucruri si de oameni, timpul nu mai are nici o importanta. Daca reusim sa nu ne propunem nimic...
Mi-au trecut zilele trândavind... butonând... ascultând muzica altor suflete , uitând de muzica din sufletul meu...
Poate pentru ca am pus muzica care acoperea decibelii din capul meu... mult flamenco, ore întregi de Joaquin Cortez, Sarah Brightman... multe alte arii de opera... zgomot care sa acopere acel vid din mine...
Si am privit trupul atât de frumos al lui Joaquin Cortez si al lui Antonio Banderas în tango, si mi-am dorit ca fiul meu, care fizic seamana atât de mult cu ei sa aiba acel ... no lo se que... latino, viu, cuceritor. Doar la fiul meu am mai vazut aceea intensitate în privire... care te cucereste si te topeste ... Sper sa fie la fel de barbat ca ei.... O privire spune totul... Un gest al corpului spune multe despre puterea acelui barbat. Asa vreau sa fie si fiul meu... Puternic, barbat... drept, cuceritor... Ar fi trebuit sa-l îndrum catre dans. Are aceleasi calitati fizice... înalt, suplu, fata si ochi foarte expresivi...solduri înguste... un corp perfect... Cel mai frumos cadou pe care l-am primit de la viata aceasta... El perfecto latino...
Să te bucuri de acest dar mereu. Are cu adevărat în priviri acel ceva "latino" de care aminteşti în postare.
ResponderEliminarTe îmbrăţişez cu mare, mare drag!
@ Geanina - nu am o fotografie reusita de la el, momentan. Dar , cànd ma priveste intens, vrând sa fie dulce, te asigur ca este un veritabil latino...
ResponderEliminarDoamne ajuta sa ai numai bucurii dupa acest dar al lui Dumnezeu.Atat imi doresc si eu....bucurii dupa copii!
ResponderEliminar@ Ema - draga si eu ma bucur de darul ce mi l-a facut viata. as vrea sa aiba parte numai de bucurii. as vrea sa aiba curajul sa traiasca, sa zboare, sa viseze, sa aiba puterea sa-si împlineasca visele...
ResponderEliminar