viernes, 26 de febrero de 2010

As schimba ceva

Astazi ma lafai în lene. Trântita în fotoliul amplu, cu laptopul deasupra masutei reglabile, ma plimb. Am o zi usoara. Pentru ca asa am hotarât eu sa fie. Ascult în nestire Tracy Chapman, ore, si ore. Mai raspund dragilor care ma viziteaza. Stau fata în fata cu señor, care cuminte asculta radio. Eu cu castile pe urechi sunt rupta de lumea din jur.

Va citesc pe voi, dragilor. Îmi place infinit mai mult decât sa iau o carte în mâna. O am aici lânga mine. Stefan Zweig - Suflete zbuciumate, dar cumva nu sunt înca pregatita. De multe luni nu mi-am permis sa lenevesc. Vesnic termene, obligatii. Si acum recuperez timpul liber care mi-a fost rapit.

Pot visa, pot sa ma plimb. Asa am trecut azi printre oameni. Fericita. Ca sunt unde sunt. Ca am sansa sa vad marea, sa vad oameni fericiti iesiti la plimbare, altii iesiti sa faca sport. Auzeam la ora prânzului , la Cadena Ser, ca din ce în ce mai multe persoane peste 80 de ani frecventeaza saloanele de estetica. Cei drept, mai mult femeile. Asa si este. Eu nu ma duc la coafor decât foarte rar, pentru un tuns, în rest toate mi le fac în casa.

Doamnele, la coafat, la manichiura. Si apoi la plimbare, la restaurante. Biata mea mama, care rar ajunge la coafor, de manichiura nici nu mai pomenesc. Ce ti-e si cu bunastarea occidentala. Soti nu prea mai sunt, dar ele, vaduve, acum traiesc a doua tinerete. Nu s-au trezit la 5 dimineata sa mearga la vreo fabrica, sau sa-si duca copii la crese. În schimb bijuterii, la toate. Sejururi de doua -trei ori pe an la hoteluri în statiunile cele mai selecte. În sezonul slab din punct de vedere al afluentei turistice, dar oricum, pe bani de nimic. Si excursii câte vor muschii lor. Biata mama a mea. Ce rau îmi pare ca nu pot sa-ti ofer aceleasi conditii.

Azi chiar m-am uitat îndelung dupa trei bicicliste. Mari si musculoase. Nemtoaice, cu semicurse, babatii. Dar tu, draga mea, vesnic frecând podele. Mi-e dor de tine, mama. Mi-e dor de tine, tata.

8 comentarios:

  1. E trist sa fii departe de cei dragi, si nimic nu-i poate înlocui...Dar daca te gândesti la celalalt aspect, parca luna trecuta ai reusit sa le cumperi frigider si masina de spalat (?); daca erai lânga ei, abia reuseai sa te întretii pe tine de pe o luna pe alta...(Si mie îmi merge la fel, si ai mei sunt departe)

    ResponderEliminar
  2. @ Carmen - ai dreptate, dar astazi vazând atàtea persoane în vàrsta plimbându-se, mi se facu tare dor de ei. Uneori mi-e si frica sa-i întreb ce fac, pentru ca raspunsul este invariabil acelasi : rau, suntem bolnavi...

    ResponderEliminar
  3. jó estét, dragă
    giulia. şi cât s-o mai străduit bunul meu să mă înveţe maghiara, dar nu ştiu decât câteva cuvinte şi expresii uzuale.
    Zweig e fain, chapman ascultam când eram mai mic. acum ascult bach si mult tango. îţi place tango? astor piazzolla?
    visez în continuare să plec în africa. sunt şapte ani, în care nu am putut să mă decid, să renunţ cu totul la iluzia Occidentului.
    Vigyázz. csókolom.

    ResponderEliminar
  4. Jó estét kedves! Mi-ai facut-o astazi, dar ma bucur ca te-am cunoscut. Ma încânta blogul tau, sau mai bine zile blogurile. Nu le abandona.

    Bach, uneori, tango foarte des, pentru ca-i place mult lui señor, iar mie pentru ca este atàt de senzual, pasional....
    Am ascultat acum Astor Piazzolla... foarte bun

    Señor îmi cere întotdeauna Carlos Gardel
    vezi : http://www.youtube.com/watch?v=uEAq4c5h2Vw

    Ultimul tango pe care l-am postat era din filmul Parfum de Femeie cu Al Pacino.

    Din pacate se danseaza în doi!

    ResponderEliminar
  5. mi-aş trece pe profil date mele reale. dar cât de reale ar fi, atunci când te simţi ca un refugiat în propria ta ţară, într-un exod la tine acasă, într-o încercare de a te atinge pe tine, rătăcit într-o sală a oglinzilor?
    îţi mulţumesc pentru aprecieri.
    îţi recomand să o asculţi pe amelita baltar.

    ResponderEliminar
  6. @ Remus - fiecare are motivele lui cànd decide sa pastreze anonimatul. Mie nu-mi este rusine nici da mopul care se vede în spatele fotografiei de la început.
    Nu ma reprezinta munca pe care o fac în prezent, dar sunt libera, apreciata, mai mult decât am fost acasa. Straina acasa, straina aici. E chestie de perceptie. Si mie nu mi-e rusine de provenienta mea.

    Aici sunt straina printre multi alti straini. Nu e mai usor sa lupti aici cu prejudecatile decàt a fost acasa. Te asigur de asta. Dar aici sunt priviti cu rautate si nemtii, si britanicii, si latino americanii si ai lor chiar.

    Ar fi o întreaga dezbatere pe aceasta tema.

    ResponderEliminar
  7. îţi mulţumesc cu sinceritate pentru cuvintele spuse.
    e poate o lecţie, ale cărei învăţăminte le voi culege mai târziu.
    tot ce e bine şi frumos îţi doresc, Giulia.

    ResponderEliminar
  8. @ remus - nimeni nu-si poate aroga dreptul de a da lectii celuilalt. Eu respect optiunea fiecaruia. Cunoscàndu-ma pe mine foarte bine, stiu ca nimic nu ma întarâta mai mult decât moralizatorii, cei care considera ca sunt detinatorii adevarului suprem.

    Sa-si tina parerile pentru ei si pe mine sa ma lase sa traiesc cum vreau, pentru ca viata e scurta!!!

    ResponderEliminar