jueves, 28 de enero de 2010

Nici cu cerul înnorat marea nu-si pierde farmecul

Aceste fotagrafii am fost facute pe la 10.oo. Nu prea te îmbia frigul de afara la sederi prelungite pe vreo banca. Situatia s-a schimbat însa pe la 12.00 , când eu nu mai aveam camera foto la mine. Altadata.

8 comentarios:

  1. Marea si cerul...o armonie de culori.
    Minunate poze! Te invidiez...eu nu am talentul acesta!

    ResponderEliminar
  2. Foarte reusite pozele :)
    Esti o fericita ca stai atat de aproape de Medditerana...;;)

    ResponderEliminar
  3. Regret enorm că în vara lui '86 sau '87, la Canal fiind cu lucrul, am ajuns pe digul de larg, în construcţie, fără nici un aparat de fotografiat la mine (oricum, la epoca respectivă, ... m-ar fi împuşcat grănicerii dacă aş fi încercat să fac o poză! :)) ).
    Era un melanj de albastru intens, amestecat cu un verde în degrade şi cu valuri de cafeniu lutos. În funcţie de adâncime şi de lutul dizolvat de pe bolovanii imenşi cu care se construia digul de către vântul care ondula suprafaţa Mării Negre, care era ... atât de pictural colorată!

    ResponderEliminar
  4. @ Zamfir - am sa fac o fotografie cum zici tu, în momentul în care aici, dupa o ploaie în munti coboara apele pe râul sec altminteri. Atunci si aici, la varsarea în mare, apele sunt lutoase, si ramàn asa pret de câteva zile.

    cred ca fenomenul apare mai mult vara, dar sigur am sa-l surprind.

    ResponderEliminar
  5. Marea te incarca cu energie in orice conditii...

    ResponderEliminar
  6. singura mare pe care am avzut-o la viata mea a fost Mediterana .... de undeva de pe o insula de p'acolo - de prin Spania ...si mi-i dor ...tare dor..

    Superbe poze!

    ResponderEliminar
  7. Si acestea sunt absolut minunate:)...multumesc de cadre si o zi frumoasa:)

    ResponderEliminar
  8. @ rappa ru´ - si eu zic la fel. Marea e superba chiar si când sunt nori. Nu am avut chef sa ies astazi la rasaritul soarelui. Apoi mi-a parut rau, pentru ca ar fi iesit niste poze superbe.

    ResponderEliminar