jueves, 7 de enero de 2010

La munca Giulia, ca numai în ea gasesti satisfactii

Mâine am ora la doctorita de familie a lui señor si abia astept sa vad fata pe care o va pune când va vedea ca am slabit. De luni de zile ma ruga sa fac ceva sa slabeasca si Marta si eu. Marta o interesa cel mai mult. Nu am reusit cu ea nici macar un kilogram, pentru ca ea este sedentara. Carnea de pe ea este flasca, umplata, moale. Nu face nimic altceva decât sa mànânce, sa doarma si sa mearga la WC. Din pacate. O mai pun eu sa pedaleze dar inutil. Dupa doua minute se plictiseste.

Si trebuie sa-i pun mâncare în farfurie, pentru ca altfel señor are impresia ca o înfometez. Deci nu am ce-i face. Plimbarile cu ea sunt anevoioase din acelasi motiv. Comoditatea.

Dar de azi merge din nou la Centrul Ocupational. Deci voi avea si mai putina mâncare în jur.

Eu în schimb, de câte ori merg la curatenie la sefa, dau jos mai mult de 1,5 kg. I-am aratat lui sefa si marti. Nu-i venea sa creada. I-am demonstrat ca curatenia se face cu efort, ca nu degeaba ma întorc cu dureri de sale dupa cele 3 ore de curatenie în forta.

Scosese sefa covorul pe balustrada terasei si vroia sa dea vreo 2-3 lovituri cu coada maturii, sa iasa un pic de praf. I-am zis nu, draga mea. Experimenteaza si tu metoda noastra traditionala. BATATORUL de covoare. Nu m-a lasat pe mine, ci s-a distrat ea vreo o ora. La sfârsit, mi-a spus ca am dreptate, toata zbenguiala ei de la sala de gimnastica nu o oboseste cât un batut zdravan de covoare.

Sa nu mai vorbesc de periatul covorului, care este cireasa de pe tort. Dar mie îmi place sa te loveasca mirosul proaspat de covor umed si curat. De asta niciodata nu comenteaza sefa daca nu apuc sa merg la ea de câte ori ar fi nevoie. Stie ca atunci când am timp si chef, casa ramâne curata.

Acestea fiind spuse, ma apuc de cusut. Gata cu palavrageala. Mai am foarte mult de lucru si fetele astea nu vin la probe. Asa ca eu nu am cum sa va arat ce am lucrat.

Parada oficiala este în zilele de 13 ai 14 Februarie. Timpul zboara si eu mai am vreo 4 costume de care nici nu m-am apucat. Desi cred ca va mai veni si o doamna din vecini care vrea doua fuste, tot pentru Carnaval. Si cum o stiu si pe Alba, va mai aparea si ea , în ultimele zile cu înca unul, în plus fata de cel oficial, pentru seara de dinaintea Carnavalului.

Ma trecea un gând chiar sa-mi fac si eu cu Marta câte unul, sau poate cu Bimbi, acum ca nu mai am picioare asa de groase si ca burta mi se resoarbe. Oricum si grasa eu am dansat pe ritmurile sambei si anul trecut. Si anul acesta nu va fi o exceptie.

4 comentarios:

  1. Acum ce trebuie sa intelegem? Satisfactia muncii consta in faptul ca ai facut o treaba buna, sau in faptul ca ai mai slabit?

    ResponderEliminar
  2. Munca înnobilează!
    Văd că ai sărit bine în sus pe ZeList! Felicitări!

    ResponderEliminar
  3. @Draga Geocer, în munca îmi gasesc cele mai mari satisfactii. Poate singurele momente în care sunt. Ieri seara au fost trei domnisoare la mine la o penultima fata. Trebuia sa le vezi radiind de încântare ca le venea costumul exact cum si-au dorit.

    De slabit, nu-ti mai spun, zbengui prin casa, mi-am cumparat botine cu toc înalt, trebuie sa-mi cumpar alti pantaloni, mai mulati, ca astia îmi cad. Ma simt mai feminina.

    Cu alte cuvinte sunt fericita.

    ResponderEliminar