viernes, 25 de febrero de 2011

Uita-ma tu ca eu nu pot

Todas nuestras tardes son
bajo estrellas escondidas
luces que mi corazón
se pensaría

Desnudarme como soy
siendo así como la arena
que resbala en tu querer
por donde fuera

Darte para retenerte
recelar si no me miras
con tus ojos
tu boca,
tu sabia que es mia,mia.

Responde a mi nombre
si te lo susurran
arranca de todo mi piel
que es tan tuya
que arda mi cuerpo si
no estás conmigo amor.

Olvidame tú
que yo no puedo
no voy a entender el amor
sin tí

Olvidame tú
que yo no puedo
dejar de quererte
por mucho que lo intente
no puedo
olvidame tú.

Que bonito cuando el sol
derramo sobre nosotros
esa luz que se apagó
y que se perdia.

Si tú quieres quiero yo
palpitar de otra manera
que nos lleve sin timón
lo que nos queda.

Sentiremos tal vez frio
si no existe poesía
en tus ojos,tu boca
tu sabia que es mia,mia.

Y el tiempo nos pasa
casi inardvertido
golpea con fuerza
lo tuyo y lo mio
que pena ignorarlo
y dejarlo perdido amor.

Olvidame tú
que yo no puedo
no voy a entender el amor
sin tí

Olvidame tú
que yo no puedo
dejar de quererte
por mucho que lo intente
no puedo
olvidame tú.
Olvidame tú...


jueves, 24 de febrero de 2011

Un om pe o bicicleta

http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/un-om-pe-o-bicicleta/

interesant articolul Danielei David. Merg sa cos pentru ca sa nu am timp sa gândesc.

¨Mai tii minte cand invatai sa mergi pe bicicleta si aveai genunchii plini de julituri (nici coatele nu aratau mai bine, intre noi fie vorba)? Pana ai reusit sa te urci pe bicicleta care tremura de parca ii era ei mai frica decat tie… Apoi ai pedalat cu ajutor si, fara ca tu sa iti dai seama, ai pedalat singur si ajutorul iti facea cu mana la treizeci de metri in spate. Si nici bicicleta nu mai tremura.

Entropie si echilibru

Surpriza: povestea de azi e despre emotiile tale cel putin la fel de mult cat e despre biciclete.

Entropia psihica este starea careia ii spunem de cele mai multe ori “tristete” sau “depresie”. Mihaly Csikszentmihalyi (daca reusesti sa spui asta de cinci ori si nu te incurci, primesti premiu!), creatorul conceptului de stare de flux, defineste entropia ca pe acea stare “in cadrul careia nu ne putem utiliza atentia in mod eficient pentru a ne ocupa de sarcinile externe pentru ca avem nevoie de ea pentru a ne restaura ordinea interioara subiectiva.” Pe scurt, inauntrul nostru sunt atatea ganduri ca nu mai reusim sa mai facem nimic.

Entropia e cand tremura bicicleta pentru ca tu te tot gandesti in loc sa pedalezi.
Echilibrul e cand pedalezi. Ajungi unde vrei fara sa te chinui singur.

In starea de echilibru ai energie cat sa faci fata provocarilor externe, iar starea ta interioara e buna tocmai pentru ca activitatea iti ofera masura propriilor capacitati.

Pedaleaza!

Bicicleta are echilibru doar atat timp cat se deplaseaza spre un punct. Incearca sa gasesti echilibrul in timp ce stai pe bicicleta (daca reusesti, te-ai gandit vreodata la o cariera la circ?). S-ar putea sa-ti fie greu. Si de ce sa vrei sa ajungi greu la echilibru?

Acelasi domn cu nume greu de pronuntat, Csikszentmihalyi, povesteste cum s-a observat ca in weekend-uri se petrec cele mai multe crize de isterie sau de anxietate. In concedii apar tulburarile mintale si se iau cele mai multe decizii de rupturi si despartiri. Tot in weekend-uri, cand petrecem mai mult timp fara activitate si singuri, durerile cronice sunt mai greu de suportat.

Iar Gabriel Garcia Marquez spunea ca “las mujeres felices se suicidan a las seis” (sotiile fericite se sinucid la ora sase): perioada de asteptare, cand si-au terminat treburile si au ramas cu gandurile.

Adevarul este ca echilibrul nostru psihic depinde de ceilalti – de a fi impreuna si de a face impreuna. Am mai citit si auzit asta de atatea ori: foarte putini sunt cei care invata sa isi dozeze starile in mod autonom. Sunt cei alesi. Cei mai multi oameni pur si simplu nu sunt insule.

Singuratatea, lipsa de activitate si lipsa unei tinte permit gandurilor sa umble nestingherite. Gandurile au multe in comun cu copiii de 4-5 ani. Se duc exact acolo unde nu trebuie si nu au voie. Rezultatul este anxietatea, mare consumatoare de energie.

Cum aplici

1. Este in regula sa ai perioadele tale de… entropie. Sa simti “doliu” dupa o tristete, o dezamagire e natural si uman. Si cand ai terminat…

2. Pedaleaza! Daca pedalezi, ajungi unde vrei. Daca nu pedalezi, ramai pe loc in tristete si entropie.

3. Gandurile sunt in regula. Este bine sa sapi ca sa descoperi o cauza si apoi sa iti faci un plan de atac. Cand insa gandurile incep sa se razvrateasca si sa te muste, nu uita cine e stapanul. Tu. Si vezi ca planul ala nu se face singur, asa ca urca-te pe bicicleta! ¨

Scoate-ma din amorteala

Bine mi-au prins orele de povesti cu tine, draga mea Angela. Ore de relaxare si chiul. Señor a dormit ieri pâna la 12 ceea ce mi-a convenit de minune. Nu aveam chef de cusut. Nici numai am cine stie ce. Mai am 8 costume de livrat. Sunt gata, doar ce trebuie sa vina sa le ia. Am sa cobor la piata, sa dau o raita. Mai apoi am sa fac curatenie la sefa. Fara chef... Am sa-mi pun însa castile pe urechi si am sa ma conving ca-mi face placere. Începutul este mai greu. Mai apoi uiti frecând covorul în compania lui Drac si a pisicii Nala. Nu am dansat de zile întregi si acum am ocazia. Hai sa arunc o privire la señor. Poate misca... si asa vrând nevrând ma trezesc si eu la muncile cotidiene. Daca nu ma pierd din nou în plimbari pe site-uri. Da... o plimbare la piata îmi va face bine. Nu si la buzunar. Astazi se asteapta temperaturi de pâna la 21 de grade. As putea chiar sa fac un pic de plaja. TU... esti pasare rara si tare as mai avea nevoie de niste palmi pe dupa ceafa. Un masaj ar prinde si mai bine. Te simt prin apropiere, dragul meu maestru. Nu ma lasa prada asteniei de primavara. Scoate-ma din amorteala.

UPDATE: 14:25 fost eu harnicuta. Terminat în mare curatenia la sefa (nu spalat geamurile). Pe când odihneam si încalzeam partile esentiale la soare, adica aruncasem toate toalele de pe mine în compania unui vermuth cu multa gheata si sifon, suna la usa Amalia. Coborât eu doar în tricou. Abia ce m-am îmbracat seful la telefon. Veneau de la sigurari sa verifice pagubele produse de vântul puternic din zilele trecute. Acum merg din nou la soare. La mansarda nu ma vede nimeni asa ca am sa ma lafai la soare. Bineînteles ca Amalia mi-a facut scandal, ca nu ar trebui sa-mi expun fetisoara si pistrui de pe spate razelor soarelui. Cum suntem prietene nu am sa-i dau ascultare. Am sa-mi pun crema de protectie...dar nimic mai mult. Cum sa nu las eu soarele caldut sa-mi mângâie sunculitele?! Fetelor...haideti cu mineeee... Un soare superb, 20 de grade, cer senin. Gasesc în frigider si pentru voi niste Martini cu gheata. Haideeeeti!!!

Miroase îmbatator de mine la noi în living. A iazmin. Plante adevarate nu ambientator sintetic. Hm... ma umplu de frumos si de soare.

miércoles, 23 de febrero de 2011

Hazte amigo de tu enemigo

¨si puedes matar a tu enemigo, hazlo; si no, hazte amigo suyo¨ ( recepción del maquiavelismo)

De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau, si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine, chiar cand omenirea
Nu crede, dar sa-i crezi si ei cumva;
S-astepti, dar nu cu sufletul la gura;
Sa nu dezminti minciuni, mintind, ci drept;
Sa nu raspunzi la ura tot cu ura,
Dar nici prea bun sa pari, nici prea-ntelept;
De poti visa – si nu faci visul astrei,
De poti gandi – dar nu-ti faci gandul tel;
De-ntampini si triumful si dezastrul
Tratand pe-acesti doi impostori la fel;
De rabzi sa vezi cum spusa ta-i sucita
De pisicher, sa-l prinda-n lat pe prost;
Cand munca vietii tale, naruita,
Cu scule obosite-o faci ce-a fost;
De poti sa strangi agoniseala toata
Gramada, si s-o joci pe un singur zar,
Sa pierzi, si iar sa-ncepi ca-ntaia data,
Iar c-ai pierdut – nici un cuvant macar;
De poti sili nerv, inima si vana
Sa te slujeasca dupa ce-au apus,
Si piept sa tii cand nu mai e stapana
Decat vointa ce le striga “SUS”
De poti ramane tu in marea gloata;
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese, dar de nimeni prea;
De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o incerci gonind mereu,
Al tau va fi Pamantul asta mare,
Dar mai mult: Vei fi OM, baiatul meu.
http://www.empower.ro/legea-atractiei/om-spiritual-spiritualizat/
Gasit eu un articol foarte interesant aici...poate va place si voua

martes, 22 de febrero de 2011

munceste fomeie, nu ai ajuns înca la pensie

(trecut pe la draga de Carmen... gasit o melodie superba)

Privesc un rasarit de soare rosiatic. Parca si soarele întârzie sa se ridice din ape. De frica vântului puternic. Poate se gândeste ca va fi rostogolit prin ceruri aidoma firavelor mele ghivece de flori. Eu port vina pentru suferinta bietelor plante. Ar fi fost treaba de câteva minute sa le plantez. Parte din ele trebuiau doar puse în suportul de plante pe care mi l-a adus EL. Acum voi avea mai mult de lucru. M-am trezit acum doua ore. Mi-era sete. Somnul mi-a zburat si am dat drumul la TV. Pornit laptopul si deschis yahoo. Vazut pe voi conectate. Îmi beau cafeluta în compania voastra.

Astept cu nerabdare sa termin cusutul. Señor este deja satul de singuratate. Eu sunt satula sa-l grabesc. Cocotata între perini vad stâlpii de curent miscându-se în bataia vântului. As putea chiar sa ma las hipnotizata de ritmica lor miscare. Ascult de nopti întregi valurile care se sparg de stânci. E atâta liniste în noapte si atât de singura sunt eu în camera mea. Cândva spuneam ca zilele mele sunt ale celorlalti si doar noptile îmi apartin. Acum astept doar sa treaca, sa înceapa o noua zi. Sunt mai suportabile. Mai schimb câte o vorba cu voi, ma mai asez pe un scaun în curte, lasând sa ma mângâie soarele.





lunes, 21 de febrero de 2011

Fluturând un deget în vânt

Am zis sa vad ce-mi mai fata mintea. Asa ca am coborât laptopul si mi-am catarat picioarele pe marginea fotoliului. Initial mi-am coborât o hainuta la care trebuie sa-i pun mânecile, dar am spus ca am dreptul sa fac si o pauza de doua tigari, vorba TA, dragul meu... totul cu sot. E înnorat la noi. E frig în casa pentru ca încerc sa reduc uriasele facturi la curent electric. Încalzirea cu aer conditionat consuma ca naiba. 600 de euro pe luna. Si apoi toate sunt pe curent. Masina mea de cusut a consumat si ea câte ceva , dar este totusi doar un motoras mic. Mare lucru ca nu m-a taxat seful. Oricum, facând economie am reusit sa scad factura la 400. Dar e frigggg în casa. încalzesc doar noaptea etajul, iar în living si mai apoi la señor în camera pun un calorifer pe ulei. Zeci de mii de euro...cheltuiti fara cap pe încalzirea cu aer.

Astazi sunt cu capul pe umeri. Am cusut si ieri, duminica si au început sa ne intre banutii. Cu tîrâita, dar îi împartim frateste. Nu se potriveste cuvântul. Nici nu este bine sa amesteci placerea cu afacerile. Dar asa am avut posibilitatea sa ne cunoastem mai bine si sa ne dracuim si mai bine. M-am enervat de multe ori dar m-am si desfatat cu prezenta lui aici. Am ajuns la concluzia ca nu este usor sa fi barbat. Trebuie sa fi la înaltime cerintelor, vrei nu vrei. Nu este usor nici sa fi femeie-barbat. Poate este chiar mai greu?! Oricum astazi mi se fâlfâie. Am avut doua zile stresate dar se pare ca sunt pe ultimii metri. Patru costume trebuie sa termin si vreo douasprezece sa livrez. Ieri scapat de patru. Fetitele super încântate. Plata cea mai importanta.

Scos pe mine sefa cu forta la jogging, sâmbata. Nu am avut chef, asa ca am lasat-o pe ea sa se martirizeze si eu am scurtat traseul, plimbându-ma agale catre casa. Duminica am fost sa ne preumblam, aproape 10 km. Soare, mare...pescarusi, soseaua aproape goala, niste tipi care s-au oprit lânga mine si pe care eu oricum nu i-am bagat în seama. Aveam castile pe urechi. Parul meu blond nu este vulgar si nici nu dadeam eu din fund ostentativ. Mi-era cald si ce-i drept ramasesem doar în tricou. Sefa care era câtiva pasi mai in fata, le-a aratat degetul mijlociu, dupa ce au demarat, punând mutrisoara de mala ostia. I-a facut placere. Zicea ca pe ea niciodata nu o acosteaza nimeni. Ce satisfactie pe degetelul ei fluturat în vânt. Junele s-a distrat copios de noi, seful a zâmbit cu subinteles, poate amintindu-si discutia pe care am avut-o noi doi, joia trecuta când îmi dadea sfaturi pretioase, pe când ne întorceam din oras. Cumparat eu atunci din piata niste ciorapi de matase. cu elastic pe picior. Facut proba cu bune rezultate. Da, si cu camasuta de noapte mov, doar un pic de mov... Sexi rau.

Povestit eu cu voi, dragele mele si distrat un pic oasele noastre batrâne. Amalia trebuie sa vina. M-a sunat în noapte sa-mi spuna ca au iesit bine analizele Larei. Cancerul nu a recidivat. Promis eu sa merg mâine la fitness. Prea am chiulit mult timp. Junele trecut pe aici, lucrat ceva, ridicat în brate si învârtit cu mine prin încapere. Hm... are ceva forta desi nu pare. Zâmbit gales... dar ramas eu doar cu atât. Se grabea. Facem noi acum ceva de papica la señor si apoi mai vedem. Trebuie sa termin costumul asta jalnic. Material gumat si lipicios. Anul care vine am sa fiu mai selectiva cu clientii. Nu am sa cos pe bani de nimic.

Cumparat noi o sumedenie de plante. Am refuzat invitatia ei de a o ajuta. Nu picat bine la ea. Aveam de cusut.

viernes, 18 de febrero de 2011

cum sa te uit?


Como Olvidarte

Ricardo Arjona

Que la URSS ya no existe
Que se casa Maria
Que la esposa de Juan
Ya se estreno como amante

Que subieron la renta
Pones tu coche en venta
Y que en El Salvador
Ya se ha acabado la guerra

Y entre tantas noticias
Y chismes de barrio
Resulta que eres tu
Siempre lo mas importante

Aunque querer olvidarte
Sea mi filosofia
Te llevo pegada a mi
Como calcomania

Como olvidarte
Si estas en cualquier parte
En la sonrisa del niño
En la rutina del viejo
En la cancion de la radio

Como olvidarte
Si te llevo conmigo
Como canguro a su cria
Como el sol trae el dia
Como un tatuaje

Como olvidarte
Si eres parte de todo

Que Mario el de la esquina
Resulto ser trasvesti
Y que Gorvachov compro
Boleto en la historia

Que Hussein se prepara
Que Cuba no cede
Y que el hijo de Marta
Por poco y se muere

Y entre tantas noticias
Y chismes de barrio
Resulta que eres tu
Siempre lo mas importante

Aunque querer olvidarte
Sea mi filosofia
Te llevo pegada a mi
Como calcomania

Como olvidarte
Si estas en cualquier parte
En la sonrisa del niño
En la rutina del viejo
En la cancion de la radio

Como olvidarte
Si te llevo conmigo
Como canguro a su cria
Como el sol trae el dia
Como un tatuaje
Como olvidarte

Como olvidarte
Si estas en cualquier parte
En la sonrisa del niño
En la rutina del viejo
En la cancion de la radio

Como olvidarte
Si te llevo conmigo
Como canguro a su cria
Como el sol trae el dia
Como un tatuaje
Como olvidarte

miércoles, 16 de febrero de 2011

Noquis cu piept de pui si cu ciuperci

Pauza de o cafea mare, câteva tigari probabil si câteva rânduri.
Nu am muncit astazi nimic pe costume. Nu a fost înca timp pentru ele. Dimineata pe fuga. Spalat pe jos, terminat de pregatit familionul, tras pe mine niste toale si afara, în soare. Nu, nu credeti ca m-am razvratit. Am iesit cu treburi. O hârtiuta de la primarie care numai eu puteam sa o cer. Sefa ma suna ca ma asteapta la serviciile sociale, eu trimisem mesaj junelui, fara sa-i spun decât ca am treaba la primarie. Deh, nu vroiam sa faca tensiune daca ajungea în fata portii si nu-i deschidea nimeni. Rezolvat hârtogariile, cumparat un pachet de tigari mentolate cu intentia de a bea o cafea în compania lui X, cu care ma întelesesem de dimineata, dar lui i se schimbasera planurile. Adica straluceau niste banuti la orizont si trebuia sa plece cu clienti dupa o masina la Castellon. Ne-am tachinat un pic pe tema duminicilor în care stam amândoi singuri si ne plictisim. Asta ca între foarte buni prieteni.
Deci plimbam eu rochita mea exagerat de scurta pe Libertad în sus. Aveam eu o pofta de pipote cu gnocchi (ñoquis, traducerea din maghiara îmi da prostanac). Nu gasit. Cumparat fructe, ciuperci, salate si rosii. încarcata cu patru plase am aruncat o privire în magazinul chinezilor. Ramas cu privirea la o camasuta de noapte sexi si cum nu ma decideam la culoare, s-a apropiat de mine românca care aranjeaza marfurile pe raft:
- Faina, dar unde sa o porti?
Ma uitam la ea. în jur de 30 si deja considera ca nu merita sa-ti pui o camasa de noapte sexi? Cumparat în final, una, un pic de mov. Râs mai apoi cu EL de bancul de pe la noi... stiti care.
Intrasem de fapt pentru niste ciorapi negri, de aceea care se poarta cu portjartier sau fara... Mi-am facut ieri o fustita sexi, cu multe , multe volanase. Alb cu gri, de matase. Facut proba ieri, rezultatele peste asteptari. Lantisorul de la glezna, înca un detaliu sexi. Placut la mine, placut la EL. Bietul , credea ca are sa scape cu boala. A înteles ca gripa se trateaza la pat. Oricum astazi numai avea nimic.

Pe când odihneam eu batrânele mele oase si brate, pret de o tigara pe o banca pe traseu, în compania unei babute simpatice, telefonul. Un client ma astepta cu logodnica în fata portii si mai era si EL pe acolo. Venit repede junele sa ma recupereze cu plasele. Facut în graba probele si ramas noi sa bucatarim. Ma cautase. La primarie si apoi imediat acasa. Gândeam eu: ma urmareste ca sa nu-mi fîtâi soldurile prin oras sau pentru ca sa nu se ofere iar vreun personaj sa ma aduca acasa?! E bine. Doar i-am promis ca nu am sa-i mai spun ca-l iubesc. Iarà el ma tachineaza:
- Tu spui de fiecare data ca vrei sa scapi de mine.
- Ma pun în bratele tale numai pentru ca e mai moale, nu pentru ca îmi place acolo.
- Îmi absorbi toata energia. Se spune ca cei care traiesc cu persoane mai tinere, întineresc. De asta tu stralucesti iarà eu ma ofilesc.
- Bestie. Când am sa termin cu tine ai sa fi o leguma. Maniatic ce esti. Noroc ca nu trebuie sa traiesc cu tine. Ma certi pentru ca umblu desculta, ma certi daca este cazut pe jos ceva în bucatarie, desi vezi ca am mâinile cu aluat. Gatesti dar eu trebuie sa-ti pun totul la îndemâna si sa-ti mai si las spatiu ca sa te labartezi. Si eu sa ma descurc pe unde pot. Obsesionat de curatenie cum esti ma terorizezi.
Gatit el la mine si la señor. Învatat sa faca ñoquis, între timp mie mi se faceau în oala de presiune ciupercile cu aripioare, cu ceapa si ardei rosii. EL, acelasi lucru, dar în tigaie. Piept de pui si carne de porc, lui señor fileu de merlucius. Servit masa în trei. Fugit EL acasa. Deh, sa manânce si cu familia. Va cràpa sau se va îngrasa. Aseara din nou privea cu nesat rotunjimile mele. M-am îngrasat si LUI tare mult îi place. Mie în schimb nu. Am sa încep din nou gimnastica si plimbarile. Oare daca am sa-i spun ca ma duc pe jos , dus întors pâna la manâstire, va veni sa ma caute?! Interesant. Povestit noi vrute si nevrute. Vazut eu pe J cu iubita. EL, cica:
- Nu se cade sa-i faca asta nevestei. Cum sa se afiseze cu iubita prin oras? Daca vrea sa o scoata la masa sau la cumparaturi, pai sa o faca înafara orasului. Asa îsi ofenseaza sotia.
- Pai tu nu tocmai asta ai facut? Ai fost sa ma iei cu masina si m-ai cautat prin oras, ca sa ma însotesti, desi eu nu te-am chemat.
- Da, dar eu nu sunt de aici. În orasul meu nu as face-o. Acolo toti te cunosc.
- Esti foarte atent la imaginea si parerea celorlalti despre tine. Aparentele conteaza prea mult pentru tine. Ipocrizie se numeste. Eu nu m-am sfiit niciodata sa-mi asum raspunderea actelor mele. Încerc sa mai pastrez o urma infima de intimitate. Dar, am ajuns sa nu ma intereseze parerea celorlalti. Îmi datorez numai mie explicatii. Societatea din jur ma va judeca dupa propriile valori ale fiecaruia, în parte. Eu nu judec pe nimeni. Ma rog, încerc sa nu o fac. Este greu.

Multe am mai povestit. Prea multe. Asa ajungem sa ne dam seama ca apartinem unor lumi diferite. Undeva, ni se întersecteaza drumurile. Probabil vom merge alaturi un timp. EL nu vrea sa ne promitem nimic. Îmi spune de fiecare data sa traim ziua. Apoi tot EL este un dulce si în timp ce sta pe laptop îmi cere sa-l pup pe fata, desi îi promit ca nici nu ma apropii de EL:
- Damè un besito.
Si uite asa am ajuns si aseara la alte cele. Asta dupa ce plecase A. Ea, jos, în bucatarie. Eu ca de obicei alergând între etaje. Telefoanele lui Lara, de la Barcelona. Câte o ocheada la Dr. House pe care A vroia sa-l vada în engleza:
- Îmi plac toti actorii, mai putin medicul negru.
Stiu. Ea pe negri îi vede doar la munci de jos. Ma gândesc la dragul de D. Ce inteligent si ce marginalizat din cauza culorii pielii. Apoi povestile cu EL, despre noi, cei albi, dar marginalizati din cauza provenientei. Suntem buni numai daca consumam. Ne folosesc numai daca oferim servicii ieftine. Dar hai sa lasam la o parte lamentarile. Între timp a venit Marta. Eu m-am pìerdut în povesti. O infima parte a celor care mi se întâmpla pe parcursul unei zile. Soarele s-a ascuns undeva dupa nori. S-a racit casa. Am dat drumul la încalzirea centrala. Am sa mai scriu doar bancul cu care m-a întâmpinat azi de dimineata señor Tomas:
- Bunico, inima are picioare?
- De ce întrebi puiule?
- Tata îi spunea servitoarei: desfa-ti picioarele, inimioara.

Cine spune ca eu ma plictisesc cu señor? Astazi ne-am conversat si cu mama, care facea curatenie la dna profesoara. As putea sa fac un monolog cu fiecare conversatie:

-Tatal tau este foarte bolnav. Nu cred ca o mai duce mult. Am venit la lucru pentru ca numai aveam bani. Papagalii lui frate-tu fac mizerie si costa mult întretinerea lor. Am dat multi bani pe vopsea valabila( asa spune mama la lavabila). Ma rog pentru voi în fiecare noapte. Varul tau este foarte bolnav, sigur va muri. Matusa-ta este distrusa. Numai avem medicamente. Daca poti trimite-ne. Nu stiu ce sa-ti spun despre viata voastra. Iubitii si iubitele costa mult. Voi stiti mai bine. Sa dea Dzeu sa traiasca mult señor, asa vei mai avea si tu serviciu. Ce noroc ca ne-ai cumparat anul trecut masina de spalat automatica. Nici nu stiu ce as face cu atâtea haine câte murdareste tatal tau. Nu se poate abtine si face pe el. Are din nou diaree pentru ca a baut lapte nefiert. Nu doarme cu noptile. Nu poate respira, asa ca sta sezut, pe marginea patului. Este foarte slab. Daca moare nici nu stiu din ce-l înmormântez.

Chiar astazi povesteam cu EL în bucatarie despre cât de mult trebuie ca-mi duc lipsa familia mea si a LUI:
- Ce pret trebuie sa platim pentru a ne càstiga existenta. Du-te pâna acasa sa-i vizitezi. Las-o pe nora ta aici si du-te si bucura-i.
- Nu am de gând sa fac asta. Ma deprima. Sa vina ei la mine. Mi-a ajuns o vizita la 5 ani. Dupa doua zile am vrut sa revin aici. Acolo era totul strain pentru mine. Si nu te aveam pe TINE. Eram înca devotata familiei si datoriei. Acum daca as vrea concediu, pai as merge cu A într-o croaziera sau si mai bine la Paris. Cu sau fara tine.
S-a dus munca mea. Ma cauta fratelo pe mesenger. Hai la o sueta si cu ei. Poate am sa muncesc mai târziu. Astazi se arata o zi de leneveala. Sa nu revina si EL...ca atunci chiar nu am sa fac nimci util. Ce-i drept sunt pe terminate. Càteva zile de munca intensa si TERMIN. Sunt satula.

lunes, 14 de febrero de 2011

Nu ma iubi, Imagineaza-ma fara tine



MA:Dime porque lloras
JL: De felicidad
MA: Y porque te ahogas?
JL: Por la soledad
MA: Di porque me tomas
MA: Fuerte asi, en tus manos
MA: Y tus pensamientos
MA: Te van llevando.

JL: Yo te quiero tanto
MA: Y porque sera?
JL: Loco testarudo
JL: No lo dudes mas
JL: Aunque en el futuro
JL: Haya un muro enorme
JL: Yo no tengo miedo
JL: Quiero enamorarme.

MA: No me ames, porque piensas
MA: Que parezco diferente
JL: Tu no piensas que es lo justo
JL: Ver pasar el tiempo juntos
MA: No me ames, que comprendo
MA: La mentira que seria
JL: Si tu amor no merezco
JL: No me ames mas, quedate otro dia.

MA: No me ames, porque estoy perdido
MA: Porque cambie el mundo,
porque es el destino
MA: Porque no se puede, somos un espejo
MA: Y tu asi serias lo que yo de mi reflejo
JL: No me ames, para estar muriendo
JL: Dentro de una guerra
llena de arrepentimientos
JL: No me ames, para estar en tierra,
quiero alzar el vuelo
JL: Con tu gran amor por el azul del cielo.

MA: No se que decirte, esa es la verdad
MA: Si la gente quiere, sabe lastimar
JL: Tu y yo partiremos, ellos no se mueven
JL: Pero en este cielo sola no me dejes
MA: No me dejes, no me dejes
MA: No me escuches, si te digo no me ames
JL: No me dejes, no desarmes
JL: Mi corazon con ese no me ames
MA: No me ames, te lo ruego
MA: Mi amargura dejame
JL: Sabes bien, que no puedo
JL: Que es inutil, que siempre te amare.

MA: No me ames, pues te hare sufrir
MA: Con este corazon
que se lleno de mil inviernos
JL: No me ames,
para asi olvidarte de tus dias grises
JL: Quiero que me ames solo.

MA: No me ames, tu y yo volaremos
MA: Uno con el otro y seguiremos siempre juntos
JL: Este amor es como el sol
que sale tras de la tormenta
JL: Como dos cometas en la misma estrella.

MA: No me ames
JL: No me ames
MA: No me ames
No me ames
No me ames
No me ames
No me ames

Nu am vrut sa-mi aduc aminte de Valentine Day. Nu am vrut sa ma astept la ceea ce nu ar trebui sa semnifice aceasta zi. A venit târziu. Era bolnav. Ma sunase:
- Hola cariño. Llego dentro de un rato. Estoy muy enfermo.

Stiam ca este bolnav. De sâmbata se simtea foarte rau. Duminica nu a venit. Trebuia ca este rau bolnav. Eu am lucrat mult si astazi. Sunt pe finalizari. Eram epuizata pe la trei jumate. M-am asezat în fotoliul întors catre geam. Picioarele catarate si castile pe urechi. Nu am auzit când au sunat la poarta, desi din când în când mai aruncam câte o privire. Asa l-am observat pe EL într-un târziu. Se plictisise sa sune si sa arunce cu pietricele. Nu vedea daca sunt eu sau altcineva, asa ca nu îndraznise sa deschida poarta.

M-a îmbratisat si mi-a dat o cutie de Ferrerro Rocher. Nu ma asteptam stiind situatia lui economica:
- De ce ma faci sa te iubesc si mai mult? Nu vreau. Deja este prea mult. Îmi jur în fiecare zi sa-mi interzic aceasta iubire.
M-a luat cu plânsul. Lacrimi de crocodil si bratele lui care ma strângeau la EL:
- Nu ma iubi daca-ti face asa de rau. Nu ma iubi.
A început sa-mi cânte melodia lui J.Lo si a lui Marc Anthony. Am adus laptop-ul si-mi cânta cu pasiune:
- Ochilor tai atât de frumosi când sunt plânsi am sa le scriu un cântec.
- Ma faci sa plâng în mod intentionat.
A si început sa fredoneze si sa spuna rime. Nu conteaza daca voi asculta vreodata aceasta melodie. Stiu ca o va compune. Este prea sensibil ca sa nu o faca. Am urcat la etaj si am lucrat vreo trei ore. El croia, eu coseam. Nu ne ajungea materialul, asa ca uneam bucatele. Ma lua la misto ca facem ca pe vremea bunicii. Ne mistocaream cu atelierul nostru de emigranti:
Vor spune astia ca ne-au facut costumele saracanii aia de straini. Ce cred ei ca nu avem bani sa ne mai cummparam un metru de material? Crezi ca vor aprecia efortul nostru?

Ne îmbratisam din când în când. Era o dupa amiaza de lucru. EL era prea bolnav pentru alte desfatari. Eu nu-l lasam sa se abandoneze gripei:
- Munceste si nu te plânge. Trebuie sa înfrângi boala. Eu nu-mi permit luxul sa fiu bolnava. Nu-i cine sa ma înlocuiasca. Un Martini, doua si te pui pe picioare.
Ma mângâia tandru si-mi cânta. A trecut de la Soda Stereo la Luis Fonsi:
- Zici sa nu te iubesc si ma terorizezi cu alte cântece de dragoste. Sadic ce esti.
Ma privea intens si taia mai departe materiale. Încerca sa foloseasca la maximum bucata mica de material auriu. Nu stiu de unde le voi scoate fetitelor partea de brâu. Vom unii bucatelele.


Mientras brillen las estrellas
Y los ríos corran hacia el mar
Hasta el día en que tú vuelvas
Sé que no te dejaré de amar

Si escucharas mi lamento
Si me vieras volverías,
Ya he pagado un alto precio
Por el mal que yo te hacía

Soy culpable ya lo sé
Y estoy arrepentido, te pido

Imagíname sin tí,
Y regresarás a mi
Sabes que sin tu amor, nada soy
Que no podré sobrevivir.
Imagíname sin tí
Cuando mires mi retrato
Si algo en tí, queda de mí
Regresa por favor,
Imagíname sin tí.

Se ha borrado mi sonrisa
Y la lluvia no ha cesado,
Si supieras como duele
El no tenerte aquí a mi lado.

Ce dupa amiaza placuta de San Valentin. Putea sa fie mai romantica dar nu au intrat zilele în sac. Nu stiu daca va exista altul în compania lui. Nici nu conteaza. Viata se traieste zi de zi. Da...

Nu am chef sa urc în camera mea. Patul si camera sunt jalnice desi fiecare zi o încep cu maturat si aranjat. Dar am cusut pe cel putin 6-7 costume. Probe la patru dintre ele, toate dupa opt seara. Lumea multumita. Eu...obosita frânta. Acum ar trebui sa ma cuibaresc în sofa. Poate va trece pe aici Amalia care era asa de trista ca nu am si liber în aceasta dupa amiaza. TV meu decedat, deci nu ma atrage nimic în camera mea. Am sa-mi mai pun un vermouth cu gaseosa si am sa încerc sa gasesc ceva decent pe canalele spaniole, sau ar trebui sa-mi cobor aparatul Digi. Mi-e lene. Mi-e lene... sau sunt epuizata?! Naspa de tot. Si singuraaaa... rau. Dar vorba Amaliei, care stie mai multe:
- Cei de vârsta noastra deja nu valoreaza nici cât o ceapa degerata. Daca sunt divortati este ca nu sunt de treaba, daca sunt vaduvi, mai exista o speranta, daca sunt celibatari, sunt niste fricosi ascunsi dupa fusta mamei. C... este cea mai buna solutie pentru tine. Nu-i gasesc nici un defect în afara cizmelor tipice.
Si astazi a fost în adidasi, tu, rautacioaso! Spus din partea ta, fomeie desteapta, ma flateaza pe mine. LUI nu am sa-i spun pentru ca i se va urca la cerebel.

sábado, 12 de febrero de 2011

Ma vei vedea zburând peste orasul furiei


Me veras volar por la ciudad de la furia
donde nadie sabe de mi y yo soy parte de todos.

Nada cambiara con un aviso de curvas
ya no hay fabulas en la ciudad de la furia

Me veras caer como un ave de presa
me veras caer sobre terrazas desiertas
te desnudare por las calles azules
me refugiare antes que todos despierten

Me dejaras dormir al amanecer entre tus piernas ,entre tus piernas

Sabras ocultarte bien y desaparecer
entre la niebla ,entre la niebla
un hombre aladao extraña la tierra

Me veras volar por la ciudad de la furia
donde nadie sabe de mi y yo soy parte de todos

Con la luz del sol se derriten mis alas
solo encuentro en la obscuridad lo que me une
con la ciudad de la furia

Me veras caer como una flecha salvaje
me veras caer entre vuelos fugaces
Buenos Aires se ve tan susceptible
ese destino de furia es lo que sus caras persisten

Me dejaras dormir al amanecer entre tus piernas ,entre tus piernas

Sabras ocultarte bien y desaparecer
entre la niebla ,entre la niebla
un hombre alado ,extraña la noche





Un señuelo
Hay algo oculto en cada sensación
Ella parece sospechar, parece descubrir
En mi debilidad
Los vestigios de una hoguera
Oh mi corazón se vuelve delator
Traicionandome
Por descuido, fui victima de todo alguna vez
Ella lo puede percibir, ya nada puede impedir
En mi fragilidad, es el curso de las cosas
Oh mi corazon se vuelve delator
Se abren mis esposas

Un suave látigo, una premonición
Dibujan llagas en las manos
Un dulce pálpito, la clave intima
Se van cayendo de mis labios

Un señuelo
Hay algo oculto en cada sensación
Ella parece sospechar, parece descubrir
En mi , que aquel amor
Es como un oceano de fuego
Oh mi corazón se vuelve delator
La fiebre volverá, De nuevo

Un suave látigo, una premonición
Dibujan llagas en las manos
Un dulce pálpito, la clave íntima
Se van cayendo de mis labios

Como un mantra
De mis labios
De mis labios


jueves, 10 de febrero de 2011

S-a dus pe apa sâmbetei calugaria mea

Stiu ca am spus ca ma calugaresc de astazi. N-a fost sa fie. Sigur nu m-au speriat mustàtile hormonale.

Mi-a trecut ca naiba ziua. Curatenie la sefa pe ritmuri tari. Frecat toalete, covoare, scaune. ERam în draci. Nu vroisem sa vina sa ma ajute junele. Din ambitie. Ca sa-i arat ca nu ma intereseaza câtusi de putin persoana LUI. Fusese apatic zilele trecute. Stiam foarte bine ca nu eu eram cauza. Avea problemele lui cu medicii.

Cu croitoria m-am làlàit. Lucrasem prostioare care nu-mi dadeau senzatia de a fi avansat foarte mult. Apoi venise înainte de a merge la repetitii. Intrase deodata cu o clienta si cu un copil. Rezervat cum este nu a facut mai mult de câtiva pasi în curte. Nu vrea sa arate ca suntem în relatii strânse. Mi-a dat plasa cu cumparaturi si m-a întrebat daca totul este bine. Cu jumatate de gura si a lehaminte i-am raspuns într-o doara: Da. Nu ma cauta diseara. Merg sa dansez.

Fierbeam. Nu fusesem în bratele lui de doua zile. Mult, prea mult pentru mine. Probele au mers super bine. Pustiului îi venea ca turnat fracul si pantalonasii. Doamnei si ei îi veneau bine toate. Acum urmau doar fundele si iar ne intrau bani. Eu mai am de strâns ceva ca sa-i pot trimite fratiorului si parintilor mei. I-as fi avut daca nu trimiteam fostei mele nore. Dar ea este mai disperata, asa ca ai mei vor mai astepta câteva zile. Am livrat doua costume. Altele trei asteapta de acum o saptamâna sa vina sa le ridice.

Seara, am lasat lucrul si m-am îmbracat în graba. Am ajuns cu mult înainte de Amalia. Cam cincisprezece persoane învatau pasii de salsa. Am avut noroc de profesoara privata. Un domn si noi doua. Data viitoare ma duc cu rochita albastra scurta sau îmi fac o fustita fina, scurta. Bine m-am simtit si mi-am promis sa revin.

Pe când ne întorceam cu A ne-am intersectat cu masina LUI. Recunoscuse masina ei si s-a întors. Mi-am luat ramas bun de la A si zburam catre EL. Ne-am regasit în bratele celuilalt.

- Daca ai sti ca am cancer, ai face un copil cu mine? Fetele mele au trasaturile mele si poate ar mosteni ochii tai frumosi.

miércoles, 9 de febrero de 2011

Astazi voi dansa la scoala de dans

M-am trezit în sfârsit. Nu sunt mahmura desi am dat pe gât câteva pahare de Angelli Cherry. Dulce licoare. M-am îndopat ca o sparta. Chiar si în noapte. Amalia este de vina. Cina prea copioasa. Señor speriat de prea insistentele ciocanituri ale ei. L-am izolat si noi ne-am pus pe povesti în bucatarie. Râsul viguros al ei ma face sa uit de mine. Astazi seara mergem la dans. Sunt cursuri gratuite de salsa luna asta. Ne vom misca soldurile. Ok. Profesorul meu particular ma streseaza asa ca prefer unul profesionist, care nu-mi va spune ca fac miscari prea ample sau prea rigide. Voi continua huzurul. Logic ca nu am mai cusut nimic ieri. Ne-am prostit în bucatarie. A intrat pe chat un cunoscut al ei, fost dadaca a copiilor ei, cu care am schimbat câteva rânduri pâna când ea conversa cu frumoasa ei fiica, la telefon. Personajul imediat s-a oferit sa ma întretina. hahaha. Dulcea de Amalia a refuzat un loc de munca cu contract nedefinit pentru ca sa mai petreaca doua luni în compania mea. Ma emotioneaza. Ma terorizeaza cu croaziera pe mediterana. Va trebui sa ma sacrific. Vom vedea pe cine vom putea lasa în locul meu. Am de gând sa o uschez, macar de dragul ei. Sa inspir un pic din aerul Italiei si sa ne conversam numai pe italiana.

Ma saturez de ritmuri. Trebuie sa-l ridic pe señor si mai apoi sa ma achit de curatenia la sefa. Junele s-a oferit sa vina sa ma ajute, dar nu aveam chef sa-l vad astazi de dimineata. Lasa sa-si faca lamentarile de cervicale si vîjâit în urechi la domiciliu. Eu nu am timp sa îmi aduc aminte de durerile mele de spate. Am sa-mi pun castile pe urechi si am sa smotruiesc cu ¨drag¨ casa altora. Manichiura mea nu va avea de suferit. Atâta doar ca am sa-mi scot briliantele si smaraldele.

Ieri am croit si cusut fracul pentru pustiul de 8 ani. Cred ca l-am facut cam mic. Daca este asa, va trebui sa-l refac. Este greu sa faci din tipare de adult, tipar de copil. Asta este. Totul se învata din mers. Chiar si viata se traieste zi de zi. Afara, ceata. În bucatarie, Marta, care vorbeste cu peretii. Motanul, care a uschit-o azi noapte din casa si acum s-a întors înfometat sa se odihneasca la caldurica. Eu, pregatita sa iau în piept aceasta zi stearsa. Va trebui sa o colorez. Cu ochii albastri ai lui Nala, pisica lui Enma, cu Drac, pe care am de gând sa-l las sa-mi faca companie pe când voi freca cu peria covorul din living. Mai apoi cu zecile culori ale costumelor. Hai... ridica-l pe señor. Numai sa nu adormi cu el în bucatarie pâna când va mesteca. Va trebui sa spal pe jos, asta este solutia. Nu te aseza pe scaun si nu te vei molesi.


CARAVELAS

Cheguei a meio da vida já cansada
De tanto caminhar! Já me perdi!
De um estranho país que nunca vi
Sou neste mundo imenso a exilada.
Tanto tenho aprendido e não sei nada.
E as torres de marfim que construí
Em trágica loucura as destruí
Por minhas próprias mãos de malfadada!
Se eu sempre fui assim este Mar morto:
Mar sem marés, sem vagas e sem porto
Onde velas de sonhos se rasgaram!
Caravelas doiradas a bailar...
Ai quem me dera as que eu deitei ao Mar!
As que eu lancei à vida, e não voltaram!...

Florbela Espanca

L-am gasit la Gio...pe facebook... si cum era asa de frumoasa poezia ...am postat-o si eu.

Am ajuns la jumatatea vietii mele, obosita de mult ce am umblat
Deja m-am pierdut! într-o tara straina pe care niciodata nu am avut intentia sa o vad
Exillata în lumea aceasta imensa.
Atâtea lucruri am învatat si iata... nu stiu nimic
Iarà turnurile de fildes ce am construit,
în tragica mea nebunie, din pacate, cu propriile-mi mâini le-am distrus.
Da... întotdeauna am fost asa, aceasta Mare Moarta.
O mare fara maree, fara continut si fara port.
Veliere fara vise de valuri se sparg.
Caravele aurite ... la dans!
Ce mi-ar placea sa primesc înapoi ceea ce am dat eu màrii...
Sa ma lansez în viata si niciodata sa nu ma întorc...

Traducerea sigur are multe lipsuri...dar înteleg doar putin din portugheza.

martes, 8 de febrero de 2011

Scriu ca sa-mi aud gândurile, nimic mai mult

Cochetez cu mine însami. Am parul mai blond decât îl aveam ieri. O fetita de 18 ani m-a pieptanat si m-a facut sa uit povara anilor si ridurile. Îmi clantaneau dintii la iesire de la coafor. Aveam impresia ca mi se vor sparge si nu puteam opri nicicum tremuratul. Fumam a nepasare. L-am vazut pe Victor, în pragul magazinului si ne-am oprit la o poveste. Îmi va reviza laptopul. Asta dupa ce am sa termin cu cusutul. Înca am disperata nevoie de el pentru ca sa vad detaliile costumelor, în fotografii. Mi-a prins bine povestea cu TINE. Pacat doar ca a trebuit sa întrerupem asa de repede. Ar trebui acum sa fac schimbarile cerute de fete. Nu mare lucru. Stramtat un cm la talie si pus fermoarul la una. Nu am chef. Motivul îl cunosti. Visez. Sunt singura. L-am expediat. Ma enerva cu lamentarea lui. Nu. Astazi nu eram dispusa sa particip cu sufletul la problemele lui. Nu-mi este dator cu explicatii. Nu am nevoie de nimeni si de nimic pentru ca sa fiu fericita. Minute înainte râdeam cu sefa în bucatarie de tipul care se oferise sa ma aduca acasa. Cred ca fusta mea era prea scurta sau parul meu blond, rebel, dadea de înteles ca sunt usor abordabila. I-am explicat însa tipului la al patrulea claxon si la a doua oprore în dreptul meu ca nu-l cunosc si nu sunt interesata sa las plimbarea placuta. Am retinut doar ca avea masina luxoasa. Eu din fund nu dau. Cel putin nu intentionat. Poate mai degraba atitudinea de lehamite si pasii mei apasati pot sa incite. Nu o fac intentionat. Este mersul meu obisnuit pe tocuri.

Nu mi-a stricat buna dispozitie nici macar EL. Am impresia ca am atins preaplinul si acum îmi este totuna încotro ne îndreptam. Obosesc repede într-o relatie. Absorb cu nesat pentru ca apoi sa abandonez fara remuscari. Bine. Poate ca am încercat sa îndulcim un pic tonul acestei seri . EL nu se vroia plecat si eu nu vroiam sa fac nici un pas catre EL. Sunt obosita. Vreau mai mult sau nu vreau nimic. Nu spun ce gândesc. Nu gândesc. Vreau doar sa fiu lasata cu mine însami. Vreau sa astern rânduri. Pentru mine, pentru TINE. Vreau ceea ce nu se poate. M-am saturat de aceasta recadere în copilarie. Mi-am saturat simtirile carnale. Vorba ta, sexul în doi, aduce doar un infim surplus. Conversatia. Asta pâna când observi ca deja nu mai sunt cuvinte de spus. CUVINTE goale. Fara valoare. Unde este GIULIA?! Exista pe undeva esenta. Parfumul de femeie puternica.

Hai la un Angelli Cherry cu mine. Hai sa ne plimbam fara griji pe strazile metropolei. Hai sa vorbim vrute si nevrute. Hai sa râdem cu pofta de nebunia din fiecare din noi. Hai sa zburdam. Alege tu destinatiile si locurile de vizitat. Fa-ti timp 5 minute pe zi si scoate-ma din acest marasm. Vreau sa traiesc viata cu alte valori. Vreau sa uit ce a fost. Nu simt nimic. Nepasare. Pace cu lumea si cu mine însami. Sau starea asta o am de la al doilea pahar de cherry? Uite ca acum încep sa-i înteleg pe alcoolici. Pixi sta tolanit lânga mine. Sta sa cada. Daca îmi misc piciorul de pe marginea fotoliului va aluneca lent. As avea nevoie de o îmbratisare. De o alintare. As putea sa ma transform în felina?! Cer prea mult? Viata în huzur. Mângâieri cât este ziua de larga. Filozofii de doi bani.

Hai sa mai cos ceva. Prea m-am lafait astazi. Dar, dar daca vine Amalia, am sa continui ziua de huzur. E prea placut sa lenevesti. Cei ai casei s-au culcat. Laptopul nu am sa-l urc la mine. Am sa dau drumul la TV , ca sa zumzaie. Am sa uit ca sunt singura si am sa cos iarasi pâna pe la doua. Am de facut trebusoare de mâna. Hai si tine-mi de urât în aceasta noapte. O noapte ca multe altele din viata mea. Doamne cât am trait deja! ... Prea mult, prea intens.

lunes, 7 de febrero de 2011

Aveam nevoie de o charla, cu TINE

Probabil s-a simtit vinovat pentru ca a uschit-o repede. Tocmai intrasesi TU si eu sincer aveam de gând sa-mi acord ragazul de a ma relaxa. Nu m-am lipit de EL. Nu ca nu as fi avut nevoie. Ma enervasem. Si când sunt nervoasa am doua obtiuni: sa tac si sa nu rabufnesc sau iar sa tac si sa nu rabufnesc. Deci am tacut si am privit în gol. L-a durut absenteismul meu. Mie sincer nu-mi pasa de durerea lui. Atunci a început sa fie volubil.
- Sa punem funditele si sa facem asa. bla, bla...
Priveam pe geam absenta. Credea ca vreau sa scap de EL pentru ca sa vorbesc cu TINE. Sincer as fi preferat minutele cu tine. Asteptam si pe o domnisoara la proba. Ironia sortii: din orasul LUI, aceiasi clasa cu fetita lui cea mare. Vezi tu ca lumea nu este chiar asa de mare. Asa se întâmpla mereu. A plecat.

...Îi faceam deja probele domnisoarei nou venite. Povesteam cu mama ei. Tânara, super desteapta, o frumusete rapitoare. O dulceata care m-a facut sa oftez a paguba. Da, si puiul meu este frumos. Dar este baiat. O fata este altceva. Este o printesa. Si eu nu am avut parte de aceasta fericire. Motanul, prezent la toate probele, întins cât este de mare, numai cât sa nu poata sa se priveasca în voie în oglinda. Protagonistul.

...Plecase de abia o jumatate de ora. Îmi adusese cumparaturile, papica pentru Pixi si alte cele, inclusiv tigari pentru mine. La prânz mâncasem împreuna si plecase în pripa. Facuse crinolina si era încântat de munca lui. În schimb îmi urcase tensiunea când mi-au facut fusta de pene aiurea. Daca spui ca ceva nu e bine, se lanseaza în ample dezbateri. Eu stiu ce spun. Eu vad un model câteva minute si nu am nevoie de mai multe explicatii. Lor le-am dat o fusta de model si nici asa nu au vazut ce trebuia vazut. Nu conteaza. Asa se învata.

E ceata la noi. O ceata deasa care te patrunde pâna la oase. Încerca sa-mi intre în voie. Îmi spusese sa ma relaxez. Ha, ha... asta pâna când a vazut cât de încântata eram ca ai intrat TU. Atunci nu a stiut cum sa-mi mai intre în voie. Singura metoda era vitamina. Dar se pare ca nu era ziua. S-a simtit vinovat ajuns acasa. A coborât la telefonul public si mi-a trimis un mesaj:
- Aunque la niebla parezca cubrirlo todo, siempre saldran mañanas soleadas. Es la vida misma. Besos C.
Am zàmbit citindu-i mesajul. Mi-am vazut de treaba. Am petrecut înca o ora cu frumoasele sale compatrioate, care-mi vor aduce bunatati de-ale lor. Domnisoara era extaziata de cum îi iesea costumul. Începuse sa-l faca ea. Iesise o mizerie. Mi-a vazut numarul de telefon în vitrina de la magazinul de textile si m-a implorat sa o ajut. Asta fusese sâmbata. Nu stiam de unde este dar mi-am dat seama dupa frumusetea tipica ca vine de undeva de pe acolo. 14 ani, înalta, bruneta, DESTEAPTA, sportiva. O minunatie de fata. M-a cucerit pe loc si eu pe ea, cred. Mai ca nu ma pupa:
- La carnaval va trebui sa-ti faci fotografii cu mine. Am sa te gasesc eu în multime. Si te rog sa-mi mai faci, daca poti si fusta si pelerina de la costumul de superman, femeie. Asa-i ca-mi faci?! Eu îmi platesc tot. Eu câstig bani. Fac dulciuri de pe la noi. Am sa-ti aduc si tie.

Nu puteam oricum sa o refuz. E dulceeee... Ma apucasem de costumul ei, pe lânga cele multe alte chestioare ce am facut astazi. Mi-a mers bine cu munca. Mi-a mai intrat o comanda de la baieti. Rochita... nebunii. Macar se distreaza. Am livrat unul din cele 5 costume terminate. Domnisoara mai vrea unul, traditional. Alti bani. Alta munca. Într-un fel e bine ca sunt atâtea modele. Este o provocare pentru cerebelul meu. Domnisoara mai vrea si pentru mamica ei, haine normale, de mers la nunta. Uite asa se face clientela. Cu rabdare. S-a ridicat ceata. Chiar si din sufletul meu. Poate chiar rasare din nou soarele mâine?!
... SI DA...toate le vreau cu sot, chiar si bancurile, RAULE! Ai disparut în ceata. Aveam nevoie de o charla.

Am fost o ¨mama buna¨astazi. M-am îngrijit de fata mea adoptiva.

domingo, 6 de febrero de 2011

Nu poti sa vezi ca-mi apartii ?!



Nu poti sa vezi ca-mi apartii ?!

Ma înebuneste de câteva zile cu asta. Si-mi cânta la chitara aproape zece melodii pe zi. Acum sa-l platesc pentru croitorie sau pentru cele activitati? Ma întrerupe din ritm. Daca EL cânta eu nu pot lucra. Nu ma lasa sufletul sa pierd acordurile lui. Si asa nu voi ajunge sa termin cele 12 costume care sunt în parte pe terminate si 6 altele nici macar începute. EL comenteaza tot mai mult, eu îmi iau portia... sau invers. Perfectionist. Gaunos. Bun de gura dar si de... Eu tac, zâmbesc si ma fericesc.

De doua zile mà scoate Enma din nou la jogging. Se plictisea si seful se zburlise ca numai alergam. Zis si executat eu. Seful nostru, stapânul nostru. Asa ca alergat noi. Astazi, eu în mare forma, desi tare putin m-am odihnit saptamâna trecuta. Doua nopti cu abia 4 ore de somn, ziua cusut si facut toata treaba din casa. Puiul, extenuat, cascând, cu burta plina cu mititei si oua umplute. Crede ca scapa daca casca. Hm... Fostam lele când am fost. Îmi pansa rana de pe spate si se tot lipea insinuos de dosul meu. Cica ma va pedepsi. Ma întrebam eu în ce sens?! Ma va lipsi de vitamina naturala. Pai nu a scapat. Si eu stiu sa ma lipesc si sa fiu pofticioasa. Zis si facut, trecut la actiune.

Asta dupa ce mi-a cântat si mi-a cântat, si m-a provocat. Asta vrei? Asta ai. Sunt nebuna. Parca o zi fara este o zi peste care trebuie sa sterg cu buretele. Si nu-mi permit sa mai sterg multe din viata mea. În multele ore pe care le petrecem împreuna zilnic vorbim de toate. Poate uneori ar fi bine sa tacem. Îl deranjeaza faptul ca eu consider ca si-a irosit viata, dedicându-se familiei. Lasând talentul pentru îndatorire. Nu ma întelege gresit. Si eu am facut-o. Regret. Trebuia sa traiesc, sa ma bucur de viata, nu de firimituri. Nu ne certam. Eu stiu ca se îmbata cu apa chioara. Daca nu ar fi fost asa, nu am fi astazi împreuna. Pentru cât timp? Nu conteaza. Deja este prea mult. Astept uneori sa se termine si sa pot inspira aer proaspat. Acum este viciat de prezenta lui îmbatatoare. Ascult povestirile lui, cântaresc naivitatea lui si nu ma îmbat cu apa rece. Eu sunt ca si el. Cad în picioare si merg mai departe. O superba poveste de dragoste si nimic mai mult. Mi-a daruit atâtea clipe minunate si i-am daruit si eu la fel.

Tot mai des mâncam împreuna. Sau la prânz sau la cina. Gateste, ma serveste, îl servesc si ma simt atât de bine în companie masculina. Îmi aduce mâncare si sucuri tipice de la ei. Eu cu ale noastre. Astazi... mititei. Oua umplute face deja si la EL în casa. Prajitura cu mere o împartim pentru cele doua case. A. râde de mine:
- Nici asta nu am mai vazut! Sa-i trimiti nevestei.

Cei doi se cam împung. Acum câteva seri, A... vroia sa cineze cu mine , EL, vroia sa intre pe contul lui de Facebook care se blocase din cauza parolei. Alergam eu de la unul la altul. În final a urcat si A si ne-am povestit în camera. Apoi EL s-a pierdut pe net si mi-e mi se închideau ochii
de somn. Erau aproape patru noaptea, ce pisici?! Mi-a placut remarca lui A... lovitura sub centura:
- De tine îmi place totul, mai putin cizmele de cowboy. Parca sunt din telenovelele voastre.

Eu am facut stânga împrejur si m-am facut ca nu aud. Cert este ca de doua zile vine în adidasi.
Vineri m-a maltratat din nou A. M-a dus Fat Frumos la cabinet, uitându-se îndelung dupa picioarele mele, oprindu-se din nou sa-mi aduca aminte sa-l sun când termin:
- Nu am telefon. Si vreau sa ma plimb pe jos.
- Suna de pe al ei. Dar ma suni!
Nu l-am sunat si a fost în stare sa mearga sa caute cabinetul si sa întrebe la informatii daca am iesit. E nebun? Care dintre noi este mai posesiv?! Acum râde de ranile pe care mi le-a provocat din nou prietena mea draga. M-a ars cu nitrogen si s-a dat si la cele doua punte de grasime de pe fata mea. Acum supureaza doua pe fata si unul pe spate. Junele ma panseaza si râde de mine. Dar numai am semnul acela de mama pe spate. Sa vedem daca scap de coarnele de pe fata...

Deci fetelor. Alergat eu bine astazi. facut mai putin de 25 de minute. Lasat pe Enma sa-mi adulmece urma. Când oboseam, ma opream si o lasam sa ma depasesca cu ritmul ei de melcisor. Apoi tâsneam din nou ca o sageata si iar o lasam departe. La întoarce, ea s-a oprit cu niste cunostiinte. Eu, cu fata la mare, cu muzica lui Elena Paparizou, dansam cu bratele în aer. Muzica is dansuri grecesti. Celea se uitau la mine ca la felul patru. Dar mie...nici ca-mi pasa. V-am îmbratisat si v-am pupat dragelor. Pe toatele. Soare, cald, o mare albastra, albastra. Uitasem sa ies cu tricou cu mâneca scurta asa ca am transpirat ca un cal. Ma rog, ca o iapa în càlduri. Un sprint pe ultimele doua sute de metri au scos dracii din mine. Nu m-am încumetat sa fac un dus imediat. M-ar fi molesit. Asa am CUSUT si astazi, duminica, cerându-mi oertare Celui de Sus. Iarta-ma Doamne, sunt pe ultima suta de metri cu costumele. Si mai iarta-mi si alte cele multe...

jueves, 3 de febrero de 2011

Greva

Patru ore de somn. Bun somn. Telefonul care nu amuteste. Corpul care nu ma asculta. Soarele care inunda nemilos camera. Dezordone si haos. Gradinarii care-mi vor reda vizibilitatea la strada. Rosa de la farmacie care suna tocmai când ma îmbaiam. Si suna în disperare. Rochita nu placea. De fiecare data ma pun sa refac. Nu merge cica cu sortuletul. Acum o vor din nou taiata în talie. Stiam ca numai cu ei voi avea probleme. Nu conteaza. Se reface. Clientul nostru stapânul nostru...

UPDATE: 16:10. Nu am muncit nimic astazi. Nu am fost în stare. Visam înca si am continuat sa visez în bratele LUI si astazi.

miércoles, 2 de febrero de 2011

DracGiulia

M-am trezit cu greu. Telefonul suna în nestire. Facut patul ca un robot. Deschis fereastra si atunci m-a întâmpinat un soare rosiatic care abia rasarea din apele màrii. M-a înviorat pe loc frumusetea de nedescris a rasaritului.

Masina mi-a mers foarte rau ieri. Ma gândeam eu la un moment dat ca asta este pentru ca nu m-am abtinut duminica sa nu cos si acum Cel de Sus ma pedepseste în felul lui propriu. Am curatat-o incâ si înca odata. Refuza sa coase materialele cu paiete si cu pilici. Când iese acul din materiale este deja încarcat cu lipici, înclusiv orificiul prin care circula ata este plin de lipici, asta ducând la ruperea firului si la imposibilitatea întroducerii altuia.

Michiduta îmediat ar fi vrut sa o duca la reparat. L-am linistit ca am arunca doar bani pe fereastra si nu ar rezolva problema. Asa ca am trecut la alte piese de cusut, din materiale civilizate. Din neatentie am facut o greseala la o vesta si m-am ales cu doua ore de desfacut si la imposibilitatea de a reutiliza un guler. Asta este.
Seful, simpatic, îmi striga din capul scarii ca-mi confisca modemul USB pentru ca nu i-am platit abonamentul ieri, adica pe data de 1 a lunii. M-a iertat pe loc. I-am spus ca nu-i dracul atât de negru pe cât pare.

Promit sa fac fotografii cu toate costumele. Ieri as fi terminat un costum în doua ore... daca ar fi acceptat masina sa coase fâsia cu pene. Dar nici corsetul nu m-a lasat sa-l cos, desi nu erau mai mult de douazeci de cusaturi. Asta este. L-am facut aproape tot de mâna. Asta pentru ca sunt în criza de timp.

ÎMI lipsesti, dragul meu. Relaxeaza-ma cu convesatia TA. M-am saturat de muzica de pe 40principales, MTV Romania, Kiss Tv. Recomanda-mi altceva, dar tot ritmat, ca sa ma tina în forma. Sa nu ma adoarma tacanitul masinii.

Ce am eu cu Dracula?! I-am explicat ca sunt unguroaica si Dracula nu era. Totusi nu înceteaza si ma tachineaza cu DracGiulia. Am eu ceva de dracusor în mine?!

UPDATE: 17:27
Did I tell you lately that I Love You...? anonima mea preferata?
O ciorba de burta, un Martini dupa, amor (before), clienti noi, mult înainte, cusut bine, gatit în doi, povesti cu señor, prelungite la un alt pahar de Martini. Sa nu credeti ca voi gresi cusaturile din nou. Ieri mi-a pus ceva în tigara si de aceea am fost eu asa de pornita. Azi mi-a platit cu vârf si îndesat. Nu iertam nimic pufilor. Suporta consecintele. As putea sa spun invers, dar e bineeee...

Probat eu fustita sexi... cu tul mov si doua rânduri de pene albe. Traznet. Urcat la EL tensiunea la ceruri iarà eu nu spus NU. Auzi la EL. Sa vrea sa vina la 1 noaptea si sa se gândeasca ca dorm. Pedepsit cu un rând de chei, asta ca sa numai aiba motiv sa nu vina cànd are pofta, batà-l cucul de poznas. De asta râdea si se lipea de mine ieri. Trebuie sa-i fac si eu ceva. Ia sa-i pun tranchimazin în Martini. sa vedem daca se mai duce acasa?!

lunes, 31 de enero de 2011

Mi-a cântat si mi-a cântat ... si m-a fermecat

Zece minute de pauza înainte de a ma apuca din nou de cusut. Masina îmi face figuri. Numai vrea si gata sa se lupte cu pânzele cu lipici si paiete. Calcatorul lui l-a lasat si i l-am dat pe al meu. Acum as avea zece minute nevoie de el. Am sa astept pâna mâine sa-l iau pe al sefei. Lucram haotic pentru ca acum toti se simt ca pe jar. Probe la unii, noi modele la altii. Ieri am cusut pentru prima oara o rochita întreaga cu mâna. Stiu, a fost duminica, dar sunt în criza de timp. Cel de Sus sper ca ma va ierta pe lânga cele multe alte pacate ce le am la activ. Azi noapte chinuiam masina de cusut cu o pereche de pantaloni de trening pentru a mica a lui. M-a costat un strâmtat aproape o ora si jumatate. El îmi cânta la chitara. Noapte la unu. Ma omoara dragul de vecin. Si masina de cusut în capul lui si acum si chitara. Dar ce bine unge la mine sufletul cu piesele compuse de el. Astazi iarasi mi-a cântat. Asta dupa ce mi-a facut cumparaturi si alte comisioane. Hm... cum sa rezist la limba cu sos de mustar si cu macaroane?! Hai la munca, loaza profitoare de carne tânara. Ce vina am eu daca se aprinde când eu ma uit la el gales? Zice ca sunt rasfatata si va trebuie sa ma pedepseasca zilele acestea. Mor de frica. Am mai mult spor la munca asa si se pare ca si el cânta mai bine ...

Iar mi-a tinut lectii. Ca trebuie sa-mi menajez spatele pentru ca l-a ridicat pe señor si a vazut ce greu este. Sefa s-a pus la povesti cu el, ieri, la un moment dat si m-a laudat. A spus ca au avut multe femei care au îngrijit de parintii ei, dar niciuna ca mine. O iubesc pe scumpa de ea, de aceea am si ridicat-o în brate. Ea ma pleznea, el se distra de cât sunt de copilaroasa.

Ar fi bine sa nu revina, dar stiu ca nu rezista. Eu am de lucruuuu si nu vreau sa ne pierdem iarasi în cele pofte. Oare ma spioneaza?! Nah...

Trupa deja s-a retras. E liniste în casa asa ca trebuie sa înviorez atmosfera cu tacanitul masinii de cusut.

domingo, 30 de enero de 2011

Malagueña salerosa


Eu nu-ti ofer bogatii... îti ofer inima mea, în schimbul saraciei mele... Nebunie curata, cu acele intonatii de mariachi.

Un timp superb la noi. Soarele îmi inunda camera si Pixi mieuna undeva sub geam, vagabondul, uschit ieri cu atâtea fete care vin si pleaca. Nu am avansat zilele acestea mult, desi EL si la curatenie a venit cu mine. Am frecat casa lui Enma în doi. Apoi i-am aratat chitarele si atâta i-a trebuit. A luat una si mi-a cântat. Doream de multa vreme sa-l ascult. Doamne cum maltrateaza corzile si cum le mângâie abia perceptibil uneori. Asa este. Temperamentul unei persoane se manifesta în toate activitatile sale. Bineînteles ca si acolo a trebuit sa-mi dea lectii. De cum se fac doua lucruri deodata cu alt tip de mop. Învatase de la maman a lui. Eu am sa aplic în continuare metoda mea.



Acum trebuie sa ma ocup de cei ai casei. Ma asteapta noua costume de croit si gândit. Masina nu vrea sa coase acest tip de material, desi am încercat sa folosesc si hârtie dedesubtul materialelor. Am sa încerc si cu pânze. Daca nu de mâna. Nu sunt multe smecherii la aceste rochite. Dar sunt noua. I-am dat sa duca si acasa partea de fuste si i-am aratat cum sa faca pliurile soata lui pentru ca sa ajungem de la 2, 20 m la 1, 10. Din doua în doua patratele. apoi din unu în unu si iar repeta. Sper sa fi înteles. Nu ma încred în EL. De fiecare data este cu capul în nori. Lasa parte din lucrusoare aici. Acum am sa croiesc personalizat partea de corset. Trebuie sa fac rochita si pentru Roger, logodnicul reginei de la aceasta comparsa. Cred ca vor mai aparea si fratele si logodnica lui. De la aceasta comparsa mi-a mai adus Rosa de la farmacie înca cinci anul acesta. Tipele au venit ieri la o proba. Fcausem una din rochite cu modificarea ceruta de Ariadna, fetita lui Rosa si s-au aratat foarte multumite. Am coborot talia si am hotarât sa transformam rochia lui Minnie în ceva mai sexi, cu volanase de tul pe dedesupt. Adica mai mult de lucru pentru mine, pentru aceiasi 35 de euro. Nu conteaza decât satisfactia muncii bine facute.

Sunase K. deloc încântata de multele costume pe care le fac. Cica señor nu va fi bine tratat. Nu m-am mai pus în gura cu ea, ca sa-i explic ca alerg ca o nebuna de la unul la altul. Ca inclusiv EL, sta mult în povesti cu señor si Marta, pentru ca eu sa pot coase. Ca are patul schimbat imediat ce-l murdareste si ca mânânca la fel de bine. Poate ca uneori ramâne singur ascultând radio, dar nu mai mult decât când as coborî la cumparaturi sau la jogging si gimnastica. Numai fac acum nimic. Cumparaturile mi le face EL si nu ies la alte activitati pentru ca-mi dramuiesc energia pentru cusut si cele treburi. Enma iar îmi va spune ca trebuia sa tac pentru ca ea îsi cunoaste sora. O deranjeaza ideea ca cineva poate face ceva si ea nu. Crezusem ca va fi încântata ca am facut costulul nepoatei sale, dar ea mi-a raspuns ca trebuia sa le cer dublu la cumnata ei, pentru ca sunt urâte. Hm... daca taceai, filozof erai. Acum fac costumele si pentru nepoatele lui señor si cred ca va veni si fiul lui señor cu o pereche de cizme de îmbracat pentru a alta nepoata, de a lui. Unora deci le face placere talentul meu în ale croitoriei.

Hai sa o lasam pe amargata aia si sa ne apucam de ale noastre treburi cotidiene. Ma asteapta trupa si munca. Uite... mi-am pierdut în acest mix de Placido Domingo.

UPDATE: 12:17... terminat cu trupa. Barbierit señor , hranit personajele si facut o prajitura cu mere. O ora si 45 de minute totul. Si smotruit bucataria:
- Señor? Te neglijez?
- Nu, draga mea. Esti ca un titirez cu multa vitalitate. De câte ori te rog sa te odihnesti si tu nu te lasi. Esti cumplidora... Vrei sa te achiti de toate obligatiile.
Abia ce l-am scuturat pe bietul de câteva ori din obisnuita amorteala:
- Misca picioarele si bratele. Nu esti leguma señor. Nu-ti menaja fortele ca vei trai si asa ani multi. Ti-am spus sa-ti umezesti bine fata pentru ca sa te pot barbieri. Nici macar vârful degetelor nu le-ai muiat în apa. Esti atât de comod. Si te mai gândesti la amor. Ce-ai face cu o femeie frumoasa alaturi de mata. Infarct. Si apoi eu mi-as pierde locul de munca. Facem noi aproape infarct.
Saracul de el. De fiecare data dimineata când sunt dâcoasa ma întreaba daca a fost EL sau nu în vizita. Eu sunt nervoasa ca ma întâmpina cu ¨hei¨, ca pe un vagabond de pe strada, desi stiu ca de frica ca nu va fi bagat în seama o face. Creierul lui nu apuca sa-i dicteze un salut decent. Astazi m-a întâmpinat cu Buenos dias asa ca l-am pupat pe frunte si am început sa glumesc cu el. Dar mi-a trecut si m-au apucat nervii când abia ce am început sa-i spal genitalele a început sa faca pipi:
- Nu puteai face pipi înainte, când aveai scutecul sub mata? Abia ieri am schimbat lenjeria. Asteaptaaaa...
Deci asa ne trecem si petrecem zilele. Certându-ne, glumind, pupându-l si alintându-l, dar nu prea mult, pentru ca sa nu intre la dubioase si prea fierbinti idei. Este barbat si la 89 de ani:
- Giulia. Tu în pat trebuie sa fi ca o anghila.
- Apai sa sti ca prapad fac. Dar nici cu EL nu mi-e rusine. Si apoi cine se gaseste sa vorbeasca. Càte femei ai avut mata la viata matale sigur nu s-au plâns niciuna.

Râdem si ne prostim. Acum ascultam muzica clasica. Am început cu Malagueña salerosa si am trecut la Jose Careras, Maria Callas si am sa-l parasesc acum. L-am giugiulit în trei pe motan. Enma abia ce s-a trezit asa ca am sa-i duc un platou de prajituri si am sa-i cer chitara ei. Sa-mi cânte junele astazi când va veni. Sa vedem daca mi-o da. Señor este în al noulea cer. Asculta muzica care-l înveseleste. Viseaza la timpuri de mult trecute. Am sa ajung dragul meu Don Tomas din nou în living sa ne umplem de frumos. Mai rabda-ma o luna cu obsesia asta de culori si materiale. Aproape toti clientii trec si pe la señor. Schimba doua trei cuvinte si-i spun cine si de unde-l cunosc. El, încântat ca i se da atentie are la ce se gândi în orele în care-l las cu Marta. Se pune din când în când la povesti cu iubirea tineretii sale, o doamna vaduva din oraselul vecin si nu conteneste sa vorbeasca despre cât munceste Giulia. Ca o apucata. Asta pentru ca eu cobor la el cu toate piesele pe care le fac. El pipaie materialele si se minuneaza.

miércoles, 26 de enero de 2011

Cuando me enamoro


Era vorba ca pleaca pe la opt si jumatate, dar eu mi-am expediat clientele repede pentru ca sa ma bucur de EL. Nu te gândi la prostioare. Îmi promisesem sa fiu cuminte si sa-mi ofer o seara docila. Muzica latina si EL care nu conteneste sa vorbeasca odata pornit. L-am întrebat daca ne vede împeuna peste zece ani. Daca ceea ce simte acum îl duce cu gândul la noi, peste ani. Acelasi raspuns, stiut de mine:
- Daca circumstantele nu ma vor obliga sa ma întorc la mine în tara, DA. Pe moment ar fi singurul motiv care m-ar îndeparta de tine. Timpul le rezolva pe toate.

Am ascultat interpreti ai copilariei sale. Frumoase femei. Cât de mult îi plac femeile frumoase:
- Uite, Marisela. Semeni cu ea.


Ma uitam la o blonda superba, reconstruita cu bisturiul.
- Doamne ce frumoasa este femeia matura. As fi facut orice pentru a o cunoaste. S-a pierdut în vicii. Pacat de ea.

M-a ametit cu muzica care-i place. Toate textele, vocea calda, eu cuibarita între perini puse la picioarele patului pentru ca sa fim fata în fata. Ma bucuram de o seara domestica, plina de dulcegarii. Îmi cânta si ma arata cu degetul. Se arata uimit ca eu nu am auzit de unul sau altul. Cum adica nu au ajuns la noi faimosii lor cântareti?!
- Au ajuns cariño toate telenovelele voastre. La început ma mai uitam si eu, asta foarte la începuturile televiziunii prin cablu. Mai apoi am ajuns la concluzia ca este jignita inteligenta mea de atâtea frumoase fara liceu care ajungeau pâna la sfârsitul serialului directoare la mari concernuri internationale. Si apoi toate frumusele sarace de care se îndragostea cel mai bogat din oras si urmau sa traiasca multi ani fericiti împreuna ... asta chiar ma deprima. Frumusica am fost si eu, aveam si ceva scoala dar nu m-a vazut nici un bocotan asa ca uite unde am ajuns.
- Tu esti cinica si cu picioarele pe pamânt ca mama. Nici ea numai poate vedea nici o telenovela de ani de zile.

Mi-a povestit atâtea întâmplari din viata lui ca iar m-a blocat. Vorbeste cu drag de tara lui.
- Daca este asa de bine la voi de ce veniti si voi aici, în Europa?
- Pentru bani, ca sa avansam. Acum trec printr-o perioada de criza dar niciodata familia mea nu a rabdat foame. Am facut tot ce era nevoie ca sa nu duca lipsa de nimic. Si apoi chiar daca lumea este atât de primitoare si buna la noi, este multa delincventa. Reglari de conturi în plina strada. Ti-am spus ca numai din punct de vedere al drogurilor stam mai bine decât aici.
- Cum adica? Doar sunteti cei mai mari producatori din lume.
- Da, dar numai pentru altii. Nici a zecea parte din ceea ce se consuma aici. La noi copii nu ajung dependenti.

Am schimbat subiectul. L-am întrebat la un moment dat care este diferenta între querrer si amar.
- Amar este mai încarcat de semnificatii. Nu poti trai fara persoana fata de care ai acest sentiment.
- Tu ce simti pentru mine?
- Pasiune, respect, prietenie, admiratie, mult drag de tine. Esti oaza mea de liniste.

L-am lasat sa-mi mai cânte în voie. La început chiar dansasem pe prima melodie. Pusa pe replay pentru ca sa prind miscarea. Cine poate sa danseze cu el fara sa se uite cum îsi misca soldurile si fara sa-i suie la cap sângele când te lipeste de el? Asa ca am decis sa nu mai dansez. Sa-i dau lui si mie o zi de pauza. El se lamenta, fara sa fie suparat. Abia cu minute în urma îmi facuse un masaj serios cu voltaren. Ma menaja, saracutul de el. Si eu pe el. Suntem obositi, asta e. Astazi a fost zi ploioasa si friguroasa.

Ce copilaros poate fi. Zicea ca-si va cumpara terenul viran din fata casei mele, sa-si faca o casa. Si atunci nu va trebui decât sa treaca strada. Si iar ma gândeam eu:
- Crezi tu ca eu voi mai ajunge cândva acasa? Crezi tu ca vei avea macar atâtia bani ca sa-ti cumperi în tara ta o casa?
Nu vreau sa-l aduc cu picioarele pe pamânt. Este prea mândru sa se întoarca la el în tara cu coada între picioare, fara sa se fi îmbogatit. Crede ca este tânar si mai poate schimba ceva în viata lui. Poate sunt eu prea batrâna si prea pesimista.