Mi-e dor .... de cine, de ce...nu-mi spuneti voi...fetelor?

... de la draga de Leo... ca sa am raspuns la DOR ...
te pup draga mea DRAGA...
Dragele mele...mi-e dor. Nu are chip si nume, nu este un sentiment...nu este o senzatie. Stiu doar ca mi-e dor. Un ceva nedefinit... Dor de liniste, dor de munti si de racoare...dor de paduri, dor de nemarginire. Veti spune:
- Giulia ...ai în fata ta marea nemarginita, cu albastrul ei atàt de bogat. Ai sufletul tau, cu adâncimi nebanuite.
Astazi nu-mi ajunge fetelor. Astazi... am o stare de sfârseala. Nu am mâncat nimic. Am baut prea multa cafea ... cu cofeina, bata-ma cucul sa ma bata... Mi-a urcat tensiunea... eram ca beata astazi dupa masa. Acum...sunt linistita. M-au contactat din Istambul... de fapt astazi din Capadocchia...sefii. Rapoarte de dat, rapoarte de primit, telefoane la mama lui seful, señor de informat.

Eu...mai multe obligatii. Animalutele de dadacit. Drac, rottweilerul...înnebunit din cauza singuratatii. Pisica...smechera. Am adus-o în prima noapte, gândindu-ma ca voi avea companie în pat. Credeti ca a dormit cu mine? Nu... Cu SEÑOR Tomas... Pai de asta am suportat eu zgârieturile ei...în timp ce o trecem strada? Ma rog... asta e. O fi simtit ca e barbat... si ea nu este lesbiana. De ce sa fi dormit cu mine? Oricum...dimineata plângea de a trezit toata casa...asa ca în pijama am trecut strada si am dus-o în casa ei. Si acolo am lasat-o .... desi în fiecare zi se freaca de picioarele mele dându-mi de înteles ca nu-i place singura în casa... Cu Drac am mai facut rabat...si l-am adus de vreo doua trei ori... dar si acela e un zanatic. Atâta s-a zbatut la vederea unui alt câine lânga piscina, încât si-a scos capul din zgarda. Eu ... speriata i-am tras una peste fundul mare cu zgarda metalica, încât Irinei i s-a facut mila... de bietul animalui, desi a vazut ca a trebuit sa calaresc matahala ca sa pot sa-i pot pune înapoi zgarda. Ar fi imposibil altfel sa-l trec strada... pentru ca nu se trateaza de altceva..decât de 20 m... de la o poarta la alta.

Deci... ma lupt cu Dracul... la el în curte si la mine. Ma calca pe degetele de la picioare, îmi sare în gât de bucurie de fiecare data când intru în ograda lui si nu ma lasa timp de 10 min sa fac nici o miscare. Strig la el si-l fac nebun, si tont, dar lui ce-i pasa ca eu am de udat plante, de spalat curtea de excremente ? Asta-i concendiu pentru mine?! Ba mai mult , astazi am gasit excrementele lui Drac, sus în mansarda MEA ... ca doar curtea mare nu i-a ajuns. Si apoi...cum aici are vizibilitate la strada, adica vede lumea si masinile care trec, nu se opreste o clipa în loc si sperie turistii în trecere pe lânga gardul nostru. Marta... care nu tace o clipa si urla la câine, eu care linistesc pe Marta si pe señor...dar pe mine cine ma linisteste, hm...?!

Sefii se plâng de mâncarea din Turcia... hahaha... Seful vrea sa dea fetele la schimb cu ..càmile...si pe Enma gratis( sunt cu o alta familie în concediu... care are la rândul ei ..o fetita de vârsta Cristinei). Mai stii poate se va întoarce cu camile si va scoate un bun càstig pe ele? Oricum... Enma , draga de ea, mi-a spus din prima zi ca mi-a cumparat câte ceva... pentru ca v-am spus eu ca ma iubeste. Si... pentru ca copilele si-au cumparat un Babyroll sexi... a zis ca-mi cumpara si mie unul. Ce mai Gio... voi defila cu el...la lumina becurilor din camera. Sau mai stiti?!...

Leo ... draga mea... Luni...pentru ca aveam pipota supraîncarcata l-am mustruluit pe señor...ca nu rezistam daca nu spuneam ce aveam de spus. Doar ma cunosti!!! Nu ma las eu calcata în picioare... Nu merit...dupa efortul si daruirea de care dau dovada. Si asa de cumintel a fost señor toata saptamâna...încât... m-am felicitat. Niciodata nu mi-a spus ca nu manânca sau ca nu vrea sa iasa la aer curat. Deci... astazi...mi-am spus off-ul si lui Lizzie si ar fi trebui sa fiu linistita... dar nu sunt.... Poate mâine?!

Ah da... am fost la piata...târg... si mi-am cumparat nu una... ci doua rochite...una roz...caramiziu...si cealalta...de la un roz-lila foarte deschis la partea superioara...spre intens jos. Bineînteles ca fetele au spus ca va trebui sa tai din ele. Ba am primit ordin de la Irina, sa-mi fac pe mâine o fustita scurta... Deci la treaba, Giulia. Iar am de facut o rochie de mers la nunta... alta provocare... doamna fiind rotunjoara la cei 9... de kg, mult mai decât cum eram eu... si vrea partea de jos clopot... Cum se spune ... clientul nostru...stapânul nostru...

Mâine... hm... cina prelungita în buna companie. Ucrainienii si medicii... Eu...trei caserole de mititei... si niste cabanosi micutei...scurti...si telemea de vaca..., rusii...cu alte specialitati de ale lor. Deci... asta mâine. Sâmbata... alta cina... tot la medic...iepure facut la cuptor de catre V. Ma gândesc eu acum... ca daca merg si sâmbata... señor... daca a fi dus cu capul iara prin ceturile mintii , va spune ca iar îmi fac de cap... desi aceste cine sunt dupa ora lui de culcare...ba mai mult... la fiecare ora vin sa arunc o privire la el. Si apoi... sa nu uitam... sunt în curte... adica ca si cum as fi în casa. Ma rog... vom vedea si vom mai gândi la seara de sâmbata...

Duminica era dus cu pluta...si insista seara cu camioanele lui care se afla în garaj.... si ca este obosit de atitudinea mea... care-l aduce la realitatea mea, nu a lui. Camioanele ...le-a vàndut acum 15 ani... iar vaporasul probabil acum 40.... Oricum... mintea îi joaca feste uneori... iar rabdarea mea are o LIMITA, nu tinde spre infinit...

Terminat povestile cu puiul meu. Sunt orele 23:27... e timpul sa mergem la culcare... ca si fetitele cuminti. Hm... mâine începe o noua zi...pe care o astept cu drag. Noi si noi provocari celulelor mele cenusii... adica: ce sa le dau sa manânce sau cum sa împac si capra si varza... pe señor si cina care începe la orele 18: 00 si nu se termina pâna în noapte. Ma rog... am sa-i arat lui Serioja cum sa faca mititei si eu am sa-mi rod unghille în curtea noastra, facând ture cu señor admirând rosiile si florile...pentru ca si alea au luat-o razna anul acesta , si abia acum înfloresc în miez de vara, în timp ce anul trecut erau înflorite la sfârsitul lui aprilie. Cambio climatico se numeste... sau au ceva probleme hormonale ca si mine...dar la ele s-a lasat la radacina, bulb, sau cum vreti voi, în timp ce mi-e mi s-a urcat la cap.

Pup si îmbratisez la voi, dragutelor. Subsemnata nu mâncat azi nimic, nu fost foame. Mare satisfactie la mine... Cântarul arata 59,6 kg... la 8 seara iar burtica mea ridata spunea:
- Mâine poti sa ma umpli cu mititei si dulciuri rusesti...

Update: 2:22
Sincer... credeti ca am nevoie sa deschid televizorul la stirile din peisajul românesc, nu-mi ajunge viata mea, atât de plina ?! Vedeti voi.... scriu atât de putin din ceea ce gândesc, traiesc, simt, percep, destainuiesc... pescarusilor... As vrea sa scriu tot ce simt. Sa spun despre minciunile pe care le ascult, sau pe care uneori le spun. As vrea sa va scriu ca eu ma analizez... ma judec... ma iert... iert pe altii... judec pe altii, desi nu ar trebui sa o fac. Vad bârna din ochii mei dar si paiul din ochii celorlati. Îmi dezaprob superficialitatea si încerc sa înteleg de ce nu pot fi si eu ca si Enma. Oare unde s-a rupt în mine respectul fata de celula de baza a societatii...parca asa se numeste... familia..., nu-i asa?! Ma întreb cine este vânatorul si cine este prada. Cànd sunt eu ...când e celalalt. Când schimbam între noi rolurile...

În ultimele saptamâni reprezentanti ai opusilor mi-au spus ca fiecare clipa pierduta...este iremediabil pierduta. Se refereau la viata de calitate buna, la TIMPUL pierdut fara folos . Linistita, împacata cu sinele însusi. Iar eu de fiecare data consider ca fiecare zi trecuta ma aduce inevitabil mai aproape de meritata clipa de liniste suprema. Nu sunt nebuna. Nu vreau sa mor... dar as regreta viata? Am trait-o la maximum. Chiar si în tacerile mele. Giulia topaia chiar si în interiorul acelui corp...încarcat de kg. Astazi au fost câteva persoane care mi-au spus ca sunt frumoasa si am un corp de copila. Si au fost si femei printre ele . Giulia... topaia în tocuri, în camera ei... probând rochitele... ca un copil. Da... esenta elegantei este ROCHIA... Stiam eu. Stiam si totusi am stat asa de bine în carapacea mea de femeie supraponderala . Stiam si de ce sunt grasa. Stiam cine este Giulia slaba sau mai bine zis cu ce demoni trebuie sa lupte....

În alta ordine de idei. Acestea sunt filosofii la ceas de noapte. Subsemnata, dupa ce s-a întors de zeci de ori de pe o parte pe alta, tot nu poate dormi. Un sfat util: daca e sa duceti lupta cu fumatul... nu beti cafea instant cu cofeina cât este ziulica de lunga. Încerc sa ma las de fumat. Adica... sa nu fumez cât mai multe ore.... asta pentru ca seara când mi se termina pachetul...lungesc pâna pot momentul cumpararii celuilalt pachet a doua zi . Atentie... fumam... pâna la 2 pachete cu ajutorul lui señor... care cu cât stam mai mult pe afara... cu atât îmi arde mai multe tigari, pentru ca nu se numeste fumat ceea ce face el. Nu e dimineata înca? Nu.... sunt abia orele 3... Dar macar am început sa casc.