Când am impresia ca nu ma înteleg îmi pun acest clip si accept ca nu se putea întâmpla decât ce s-a întâmplat. Azi nu m-am mai trezit dis de dimineata. Mi-era frig, dar nici nu m-am sinchisit sa-mi pun pijamaua. Doar coltul de cearceaf. Acuma...ploua. CE BINE!!! Poate asa voi reusi sa fac plimbarea la cala mea... îmbracata bine. Ceva mai târziu. Pe moment ascult ploaia...si ce muzica placuta urechilor mele.
UPDATE: 10:32... ai mei dorm. Ce noroc pe mine. Mi-am înmuiat oasele batrâne în vana cu apa fierbinte. Mi-am pictat ochii si mi-am pus gel pe par... ca sa se usuce drept. Acum stau si ascult Garou- Quand je mangue de toi... Ploaia s-a oprit. Usile culisante deschise larg. Masini ce trec, motoare care ambaleaza... señor care nu le aude. Sunt în Paradisul Nostru... Cafeluta rece. Rontai cuburi de ghiata. Sefii au plecat, sa faca Camino de Santiago...pe jos... Adieu...
... Astept sa se schimbe paleta de culori. Sa apara nuantele de gri, de albastru rece, de verde intens. Fetele sunt suparate ca le aduc ploaia si frigul. Eu nu mai vreau vara si soare. Vreau linistea cetii, ploaia molcoma... mai putine masini, mai putini oameni în jurul meu. Vreau racoare. Asa nu voi mai simti mâinile tale. Ma voi ascunde sub haine groase. But I`m burning cause you set my soul in fire...
... Ieri stateam cu señor pe terasa... eu cu picioarele catarate... cu perini sub sezut... Visam... el povestea... Întorceam capul spre el... spuneam câte un SI, no me digas... Povestea... întâmplari de mult trecute. Era încântat ca nu mi-am scos laptopul... ca sunt ochi si urechi la el. E invidios pe lumea mea virtuala... pe muzica din urechile mele. E posesiv. Ma bucur... vrea sa traiasca ani multi de acum încolo. Râdem si glumim toata ziua. Îl sarut pe crestetul capului si vad ca-l încânta. Este barbatul acela tânar si frumos din fotografii... Da cred ca si el a fost unul dintre Barbati... charmant...
0 comentarii:
Publicar un comentario