Quiero vivir la vida amándote
Sólo tu amor me ha hecho renacer
Nada a la vida pediré...
si la puedo vivir amándote
Abrázame, olvidemos el ayer
No hay dolor junto a ti
Vuelvo de nuevo a vivir
Quiero estar en tu piel
Aquí estoy, llévame
No quiero estar ni un minuto sin ti
Quiero vivir la vida amándote
Sólo tu amor me ha hecho renacer
Nada a la vida pediré... si la puedo vivir amándote
Quiero vivir la vida amándote
Sólo tu amor me ha hecho renacer.
Poza a facut-o logodnicul nepoatei lui señor... tineri si nebuni...Fac parte din gasca de tineri carora le-am facut costume pentru carnaval.... vreo 11 daca nu ma însel... Pe ¨balerina¨nu-l cunosc dar a fost o chestie.... chulo!!! Trebuie sa-mi cumpar bluzite smechere... pentru ca chiar am sa ajug la discoteca... asta dupa 4 ani de când ma tot chiama prietenii... Si niste pantofi foarte comozi... Acum m-am învatat... bluzita sta foarte bine ...ÎN blugi!!! Altfel urca si se vede ca mai port... body...Jeansii- ultima achizitie... joi... marimea 36... Numai înteleg nimic din numerele astea... si cei 42 îmi vin la fel iar ceilalti, Denim.... nr 31 cumparati acum o luna... îmi vine deja mari. Sa nu mai vorbesc de ceilalti, 48 cumparati acum 2 luni. Ajnanina avea dreptate... ca la vara ajung la no 42... AM ajuns deja!!! Astazi... fara tocuri. ... Aveam bataturi... asa ca am ales cei mai confortabili papuci de piele moale... Si am ales calea mai lunga.... ca sa vad multa, multa ... mare!!! Ce frumos nu-i asa?!
E sâmbata dimineata si nu am sa scriu prea mult. Mi-e înca somn...desi m-am trezit la ora 7:00. Dar..pentru ca în dimineata asta cântarul îmi arata 67,3 kg... trebuie sa ma LAUD. Si am mâncat ieri... aceiasi salata: rosii, salata verde ,taiata marunt, o lingura de ton din conserva...cu câteva picaturi de ulei... masline negre... 15 , ca sa le consum , nu de alta, si-mi place sa pun saramura de la masline... dar de la cele verzi umplute cu ansoa. ATÂT! Cafelele mele... fara cofeina, cu zaharina si cu mult lapte si apa... de càte ori ti-e sete. EFORT: curatenie la sefa... 3 ore jumate, intense, señor de ridicat... 3 ori... gimnastica 200 abdominale, masaje pe platforma vibratorie si vibratii... pe ¨vârfuri¨ cam 3 minute la 45 Hz.
Si apoi am facut cel putin 100 de alte exercitii... din cele pe care le-a adus sefa saptámâna aceasta. Un Poster... si chiar nu sunt usoare! Aseara ma întreba Ema ... pe chat - Ce faci gagico? Probezi bikini? Chiar asta faceam. Si-mi faceam poze. Chestia este ca mai am destul de lucrat... în unele locuri mai am celulita... dar ... vine vara... si nimic nu e mai bun pentru asta...decât înotul! Ba am si striatii de la slabitul prea rapid. Pe laterale. Me da igual!!! În pantaloni arat SUPER. Asa ca ... mai departe.
Ma tot gândesc ce sa le gatesc astazi... pentru ca pe mine sa nu ma tenteze. PESTE... sigur... ca nu-mi place deloc!
Este asa de greu sa trebuiasca sa gatesti, sa dai mâncarea cu lingura lui señor si pe tine sa nu te tenteze. Reusesc de cele mai multe ori... în conditiile în care nu gatesc ceva super apetisant pentru mine. Deci... desi am carne destula în congelator... voi scoate PESTE... nu ca nu mi-ar placea chiar deloc... dar tot un GRATAR este favoritul meu.
Si textul ca trebuie sa manànci de toate ... moderat... nu merge în cura de slabire. NU TREBUIE SA MANÂNCI MAI NIMIC. Nu se moare de foame. Beau foarte des cafea cu lapte si asta mi-e de ajuns. Si nici de apa nu ma privez. Dar NU MANÂNC decât... foarte putin, o data pe zi!
Nu am scris nimic aseara. Am fost obosita ... fara sa muncesc. Ieri am facut un rabat si mi-am petrecut foarte mult timp în compania lui señor... povestind, citind comentariile prietenilor care i-au urat Multi Ani cu sanatate. Ar fi trebuit chiar sa fac o fotografie cu zâmbetul lui plin de încântare. L-am ridicat din pat mai devreme decât de obicei, 8: 30... Ca si când nu ar fi vrut sa piarda nimic din ziua lui. Mic dejun, felicitarile din partea Martei, pentru care orice sarbatoare e motiv de frecat pálmutele mici. Marta deja se gândea, saracuta, ca PAPI... va primi un cadou. Simbolul sarbatorilor în mintea ei. Între timp... m-a sunat Maresz...prietena mea de suflet... directoare la unul din serviciile... aprovizionare,parca ... la UNILEVER Budapesta. Ne-am povestit în timp ce ea urca scarile spre biroul ei... dintr-o sedinta ìn alta! Confesiuni între vechi prietene.
- Nu ma mai stresez Misi... eu nu mai vreau sa ajung mai sus. la început a trebuit sa muncesc de doua ori mai mult decât ceilalti... ca sa ajung la nivelul lor. Acum ... vreau sa ma bucur de viata mea... Seful meu direct... la 38 ani, un englez (toti directorii de la UNILEVER sunt straini) ... ajunge înaintea mea... pe la 7 si la 19 când plec eu mai este înca aici. Dar e destept... si urmeaza sa-l promoveze director financiar pe toata zona... 10 tari. Înainte, si noaptea ma obseda ca ... fabrica X nu are una sau alta... acum, îmi las problemele la serviciu... si nu ma deranjeaza nici ca am 70 kg... (toata viata am invidiat-o... era slabanoaga)... Te pup Misi... asteapta la usa mea sa începem sedinta!
Îi povestesc lui señor cum ma prezentase Maresz primului ei sef... - Gacica asta este singura mea fosta colega, mai desteapta decât mine. Îl puneam pe barbatul meu sa-i explice pornirea motoarelor în stea si apoi ea mi le explica mie. Cam asa faceam si la examenul de automatizari... la care am cazut amândoua... (uneori ajungeam numai dupa doua ore la faculta... din cauza cafenelei de la Albina). Învatam la ea acasa si nu ne mai opream din râs. Mama ei ne aducea cafele si ne tot ameninta: - Nu stiu cum o sa luati examenul acesta...?! L-am luat cu 9... pt ca proful avea principii... la reexaminari nu se da nota 10! Mi-e dor de tine!!!!
... Apoi... vreo ora de muzica la cererea lui señor... de pe Youtube... arii de opereta preferate , copla si pasodoble... întrerupte de invitatia lui Lizzie de a da o raita prin târgul de joi. Mi-am cerut scuze de la señor pentru ca-l abandonez si în zece minute eram la capatul podului... sa cheltuim bani, sa renovam garderoba. Eu chiar am nevoie! DINAAAA 67,8 kg!!!
Si am luat la rând tarabele... Am ajuns sa-mi cumpar 10 perechi de chiloti si 6 sutiene noi. De la 115 cât aveam nevoie la sutien... am ajuns la 85-90. Nu numai grasimea de pe spate ci, din pacate si de pe sâni mi-a disparut. Singura dupa care îmi pare sincer rau. Apoi alti jeansi mulati... ieggeri smecherosi, tricou scurt... m-am OPRIT... deja ma înfruptasem din banii lui señor... banca e mai departe asa ca bietul portofel al lui señor a fost din nou jefuit(pâna ajung sa scot din contul meu... acestia sunt banii de zile negre... pe care lunar ajung sa-i ating si apoi sa-i repun... cu stirea lui Enma... careia îi dau raportul pentru fiecare banut cheltuit...desi ea se supara de fiecare data).
Desi promisesem sa nu stau mai mult de o ora, s-au facut aproape doua pâna cànd am intrat în casa la 12:50. Señor deja se uita la ceasul mare de pe perete. M-am schimbat într-o secunda si i-am facut un prânz usor... omleta cu ton si rosii date prin trituradora ( tocatoare..). Apoi înghetata si nelipsitul pahar de vin alb. O tigara sau doua... si înapoi în sofa, schimbat de scutece, stiri si povesti.
Nici am ajuns bine acasa... Lizzie deja ma întreba daca mi-am probat ... noile achizitii. Nu apucasem ...señor mai întâi...si apoi EU.
Deci... señor cu siesta... eu cu probat ! Jeansi cu talie joasa... deschisi la culoare doua perechi... unii no.36- ceilalti 42... chestie de marca. Îmi vin ca turnati! În târg m-am întâlnit si cu Irina, ucraineanca, sotia lui medico... si i-am strigat...67,8kg!!! Mi-a spus ca sunt NEBUNA... - Deja ai mai putin decât mine! - Dar si am 4 cm mai putin decât tine! - Si mai am de dat jos...8 kg!
Deci... probe, sefa care ieir nu s-a dus la sala de la Clubul de tenis, pentru ca sa faca gimnastica cu mine, o conversatie cu cel mai simpatic si cel mai destept dintre ... vecini... întrerupta de linia mea care cade de câteva ori pe zi. Vizita lui Lizzie si a lui Andres, felicitari din Ferrol, de la Cristina. Am alergat...sus - jos. Câteva minute de abdominale si întinderi de muschi...pe terasa de la mansarda. Sefa... care mi-a probat sutienele si pantalonii, suparata ... purtam acelasi numar... la acestia cu talie joasa. La cei cu talie normala ar fi imposibil... pentru ca ea are o talie de viespe. Ne-am facut semne pe pereti... cu înaltimea fiecareia... Ea 159- eu 168-69... 10 kg la 9 cm diferenta între noi.
- Giulia... tu esti singura care ma vezi frumoasa!... asta pentru ca tu ma iubesti! - Sefa... eu ma vedeam frumoasa si la 98 kg... pentru ca vroiam sa ma vad frumoasa! Iubeste-te si tu pe tine. Schimba-ti atitudinea în intimitate, bucura-te de corpul tau si de omul tau! - Am fost educata la calugarite. Nu pot si nu pot! - Degeaba te învat sefa...
De pe terasa unde faceam eu aplecari pe piciorul pus pe balustrada l-am vazut si pe seful... care venea sa-si faca masajele obisnuite la muschii de la picioare... joaca fotbal si uneori forteaza nota. Am fugit repede sa aduc scotch-ul gros... sa lipim noul poster cu exercitii... complete... (nu-i place sa dam nici gauri si nici sa lipim nimic pe pereti... dar cu fapta consumata, nu mai are ce sa ne faca!).
I-am lasat sus... pentru ca îmi parea rau si pentru señor, lasat singur în living. Sefa , trista îmi spunea ca ar fi trebuit sa-si sune fratii, ca sa aminteasca de aniversare. Deja s-a obisnuit señor ca nu-si amintesc de el. - Între timp... USA... calling... Spania...esti? Daca-mi pun ieggeri pe mine în Turda... asmutesc áia câinii pe mine! SLABANOOOOAGA!!!
Sunt Ema draga... si uite asa ne-am mai povestit si între noi... îngrijitoarele... Te pup draga mea. tu mai ai putin si scapi!
Lui seful i-am aratat ce cunoscuti suntem noi... giuliaszavo si señor Tomas în lumea virtuala a fotbalului românesc... Seful... fotbalist de o viata... cu sarcasmul lui caracteristic...
- Que poca faina tiene esta mujer! -- ce putina treaba are femeia asta. Dar i-am aratat ... ca poeziile, pictorii, ariile de opereta, hainele cusute de mine, chiar si chestiile de gastronomie, cura mea de slabire, postate de mine... se regasesc si pe multe site-uri internationale... mexic, peru si altii. Deci suntem celebri DON TOMAS!!! Fara sa o fi facut în mod deliberat. Dar asa e el mundo virtual.
S-a retras señor pe la noua seara si as fi urcat sa fac, în sfârsit gimnastica. Nu am facut-o. Mi-am facut un playlist cu muzica ritmata... sa pot dansa. Ma uitam încântata în oglinzile dulapului meu... - Ce supla sunt. Si pot dansa... unduindu-ma. Asa ... ca am dansat!!! Între timp mesajul din partea Cristinei... care are nevoie de tehnici si coagulante folosite la recoltarea sângelui la donarea sângelui... nu la o recoltare obisnuita. Bine dulce... la sfàrsitul chatului--- muaaks si pupicul ei obisnuit! Mi-e draga ...si eu ei!
Obosita... mi-am luat ramas bun de la fiul meu si am adormit ca un copilas fericit! Si am mâncat ieri!!! O salata... foarte lejera... asta pentru ca sa am motive sa merg la toaleta... pentru ca ieri m-am dus degeaba! Cum îi spun lui señor : - Cine nu mánânca, nici nu are motive sa mearga la toaleta!
Auzi tu la el... sefu... que poca faina... Rochia vecinei am retusat-o... seara, nu a fost acasa ca sa i-o dau, geaca ta ... ai probat-o... doua masini de spalat, señor alimentat de trei ori, Marta de doua ori, strâns casa si bucataria...între timp, ...plus covoarele lui Lizzie... luate de pe gard , de frica ploii, grele ca naiba,... pai... nici sa respir nu am timp uneori!!! Si astazi ajung si sa-ti frec casa... asta pentru ca nu am apucat luni sa fac tot ce-mi propusesem! ASTA pentru ca de la GRASUNA , cum îmi spuneai înainte... spui ca eram grasunica si de aceea îmi este usor sa slabesc! Te-ai înmuiat sefu...
Señor Tomas, astazi, 22 aprilie , împlineste 88 de ani! Promit de un an ca am sa încep sa scriu povestea vietii lui... fragmentata, asa cum îmi povesteste dânsul, doar frânturi... Nu, nu a uitat, desi sufera de Parkinson. Uita ce s-a întâmplat acum o jumatate de ora... sau uneori, dimineata îmi spune tot ce a auzit la radio în noaptea trecuta, fie ca este vorba de tehnica, de informatica...politica sau orice alt tip de stiri. Am postat doar câteva fotografii... pentru a OMAGIA un BARBAT adevarat. A cutreierat lumea, îmbarcat mai mult de placere decât de nevoie... A participat la razboi...fiind mitralior pe avioane de lupta, a apárat poduri prin Pirinei, a cunoscut si foamea si îndestularea, a fost capturat si deportat, a fugit din lagare.
A fost foarte descurcaret... dar ca si mine s-a plictisit repede de scoli. A facut 2 ani la stomatologie, timp în care a învatat si tehnica dentara. Dar, a lucrat si ca dentist. A avut curaj si nu s-a ferit de nici o încaierare la viata lui. Râd si acum când îmi povesteste ca erau numiti ¨fratii Dalton¨, pentru ca , chiar daca nu existau telefoane, unde era o încaierare... erau si cei trei frati, fara sa se vorbeasca. Sisul... navaja sau cum se numeste în spaniola... nu i-a lipsit niciodata din buzunare. A fost primul care a facut pescuit subacvatic în Vinaros, cobora în puturi la mare adâncime, intra în pesteri subacvatice. Cunostea fiecare roca din Peñiscola, culegea datiles... fructe de mare, de pe peretii stâncilor. A facut contrabanda cu pelicule de film... a facut de toate. Cunoaste locatia vapoarelor scufundate în zona, care transportau anfore cu ulei sau bidoane de gasolina. Si ... este si a fost un om de cultura. Toate poeziile... pe care le postez, sau ma rog aproape toate , le stie din memorie... Nu mi le-a spus deocamdata pe toate...Uneori îmi cânta... arii de opereta, tangouri de mult uitate. As fi vrut sa am talent sa pot scrie... povestea vietii lui, a mea, a noastra... un dialog între generatii si natiuni! Poate... cândva. Deocamdata... îi aduc aminte ca avem un contract nesemnat între NOI, pentru ca între oameni de cuvânt nu sunt necesare hârtogarii... CEL PUTIN 10 ani, în care sa ne suportam unul altuia toanele! Sa ne vedem... nepoti si poate dânsul stranepoti crescând... desi mai devreme ajung eu bunica decât dânsul strabunic. Costumul lui ... era din neopren... acum 45 de ani. În fotografie... împreuna cu Alfredo si Enma. La Casablanca , în 1955... docher... probabil. Mi-a povestit de toate marile porturi prin care a lucrat, de unde s-a îmbarcat pe alte si alte vapoare. De scoala de nautica pe care o începuse în Barcelona... dar s-a lasat si de aia... pentru ca trebuia sa petreaca 4 ani pe mare... si cred ca trâind prea intens viata ... i s-a parut mult prea mult. Are, mai are pe undeva permis de ¨capitan de yahte¨cum zice dânsul... deci putea naviga pe ape joase, adica teritoriale... A avut vaporasul lui, timp de cel putin 25 de ani... perioada în care orice timp liber si l-a petrecut pe mare. Pasiunea lui pentru pescuit... cred ca se vede si din fotografii. Sa traiesti , señor Tomas... Zilele trecute... îmi spunea ca va trebui la vara sa-si comande un costum de scafandru... sa iesim în mare, sa înotam! I-am raspuns: - Señor - n-ai chef sa-ti duci nici lingura la gura, de comod ce esti ... cum crezi ca vei înota!!! Ha ha... Râdem si visam împreuna!!!Ieri, stând cu Lizzie în bucatarie si cu señor... îi aduceam aminte ca este a patra aniversare a zilei lui de nastere... pe care o sarbatorim împreuna, asta dupa ce cu ani în urma se lamenta ca nu apuca nici 85. Uite... ca a ajuns la 88... râzând cu mine... spunându-mi bancuri si poezii scrise pe peretii... anticelor toalete de statii de tren... A fumat, a baut si s-a distrat la viata lui. Toate cu moderatie... dar nu s-a ferit nici de excese... Abia dupa ce s-a însurat... s-a linistit... si a trecut în extrema cealalta... CLOSCA... cu puii de aur cei drept... pentru ca nici o femeie din familia lui nu a muncit. Pentru muncile casnice a avut întotdeauna una sau doua servitoare! OM a fost! Nevestei i-a dat TOT confortul imaginabil. Copiilor... o dragoste protectoare... uneori obositoare! Dar a iubit si iubeste VIATA, cu toate ale ei. Conversatiile noastre sunt... presarate cu cuvinte... palabrotas... si râdem si-îi sarut mâna, cu degetele lungi... de pianist. MAMA... i-a transmis felicitari... în felul EI!!! MUCHO, MUCHO... singurul cuvânt pe care a fost în stare sa-l învete biata de ea în spaniola. Deci MUCHO, MUCHO señor...
Astazi sunt fericita!!! M-am culcat cu 70.0 kg, desi abia am mâncat ieri... salata, 3 rosioare, o lingurita de ton din conserva si ...destule masline negre(cica îngrasa!)... M-am trezit cu 69,3 kg. Nervii de la meci...erau inclusi în cele 70 kg... somn ...linistit de la 23.00...imediat dupa partida pâna la 7.00 dimineata... fara treziri, fara somnifere si fara macar un strop de Martini...
Apoi... dimineata, dupa ce-mi iau pastilele de furosemid (80 mg) încep sa elimin lichidul de toata dupamasa... Ce-i drept merg foarte des la toaleta... dar elimin numai picaturi... asa ca dimineata e momentul si uite asa, desi am baut cel putin un litru de lichide pâna la aceasta ora... am 68,4 kg acum. Nu stiu daca ma voi putea mentine. Foame nu-mi este! Dar am vazut si cifra aceasta pe ecranul cântarului. Ba am facut cu Lizzie si gimnastica, si sper ca am ambitionat-o si pe ea... desi ea nu are nici macar 60 kg!
Pe Dina, ca o buna vecina... o enervez. Facem concurs... care slabeste mai bine! Si ne împartasim toate noile senzatii... Haine pe care le putem îmbraca... Si asa ... ne ambitionàm una pe alta.
Povesteam astazi cu Lizzie si señor în bucatarie... si am spus si multumesc înca o data Celui de Sus... în cei aproape 5 ani de când am iesit... am avut doar 3 - 4 zile în care nu am avut de lucru (cele 2 calatoria din Italia si 1 aici)... dar nici concediu nu am avut decât cele 10 zile din octombrie anul trecut... când am fost înlocuita de fiul si soacra mea... în rest munca... munca... munca. Mi s-a acrit, dar nu trece o zi sa nu multumesc pentru norocul pe care-l am. (Contul meu, chiar si asa... este zero la sfârsit de luna... asta ca sa nu creada cineva ca sunt... bogata). Ar fi multe de spus... dar acum merg sa mai fac ceva gimnastica. Apoi va trebui sa fac retusurile la o rochie a vecinei... si ar trebui sa mai fac si geaca lui sefu. Dar vreau sa profit de entuziasmul pe care mi l-a provocat... ¨invidia¨ sanatoasa a lui DINA... si sa stiti ca o întarât si cu pozele de grasuna... frumoasa... ca doar eu asa ma vedeam... tocmai ca sa o ambitionez.Pentru ca si ea... acum câtiva ani, când slabise ... arata fenomenal si am invidiat-o eu pentru ambitie!
Te pup DINA. Si felicitari pentru cele 11 kg... pe care le-ai dat jos în putinele saptamâni de când suntem în competitie!
UPDATE: 19:30... entuziasmul mi s-a transformat în tristete si neputinta, dupa ce am vorbit cu mama, care facea curatenie în casa d-lor profesori de la universitate. Tata... bolnav, mai bolnav în fiecare zi. Nu mai poate sa ajunga la o toaleta si face pe el. Spunea mama, biata, care si asa este o sensibila: - Abia acum , când trebuie sa-l spal pe tatal tau, îmi dau seama ce înseamna munca ta de zi cu zi.
- Mama... eu nu mai observ... nu mai simt mirosuri neplacute... le fac din rutina. Poate doar flegmele scoase din gât si apoi înghitite îmi fac scârba, dar refuz sa le observ. Trebuie sa trimit acasa scutece... dar va fi dificil. Trebuie sa vorbesc cu Saiz Tour... sa vad când duc pachete si sa ies pe autostrada. Cât mai repede... Nu pot face mai mult pentru VOI. Si mama... nu ma speria de fiecare data ca TATA moare... si asa am sufletul greu! Faceti si voi ceva pentru voi. Banii, putini pe care vi-i trimit lunar, stiu ca nu tin locul fiicei voastre. Du-l la spital, nu-l lasa sa mearga... la un paharel... nu stiu... dar nu am cum sa traiesc viata voastra daca voi nu faceti nimic ca sa o schimbati în bine.
Si am fost sa fac abdominale... ca sa-mi eliberez NEPUTINTA de a face ceva pentru cei care m-au adus pe lume si m-au crescut cu multa dragoste. Si ma DOARE... si ma DOARE!!!
Astazi m-am concentrat numai la partida de fotbal. Primele doua minute... doua suturi pe spatiul portii. Ibrahimovic contra Eto´o... ambii fosti jucatori ai echipei adverse. În joc multe orgolii. Nu am fost atenta daca si în echipa Barçei joaca Milito... ar fi interesant sa vezi doi frati luptând în echipe adverse. Am inima cât un purice pentru ai nostri. Señor... asculta radio în camera lui... eu , în comedor.
Meciul este dificil. Pe TVE nu dau statistici... scrise în coltul ecranului.. asa ca trebuie sa fiu mai atenta la comentarii. Dar oricum nu as fi putut sa ma uit la partida pe canalele românesti... pentru ca comentatorii nostri nu au sânge în ei. E drept ca nici nu este nimic în joc pentru români, asa ca nu au pentru ce se entuziasma. Gli tifosi italieni sunt foarte entuziasti. Cred ca nu au ajuns mai mult de 1000 de suporteri culé, asa ca nici nu se simt în marea de albastri-negri.
GOOOL... Pedrito. Gol pentru ai nostri în min. 19. început promitator pentru Barça. Murinhno a spus ca sunt sanse 50-50 ... desi statisticile sunt favorabile echipei mele favorite.
Pedro adelanta al Barcelona, cuando peor lo podría estar pasando el Barcelona ha aparecido el canario, que se ha aprovechado de una gran jugada de Maxwell por la izquierda. El lateral zurdo ha llegado hasta la línea de fondo superando a Maicon y ha levantado la cabeza para ver la llegada del canario.
între timp ... vad ca Ema s-a conectat... deci nu s-a împuscat înca.
Am auzit pentru prima oara pronuntând numele lui Chivu...dar cred ca astazi nu este în teren... Min. 25. Vai lunga este partida asta!
Mi-am amintit sederea mea de 24 de ore în Milano... 2006... 20 iulie. Pierdusem pentru 6 minute trenul care trebuia sa ma aduca în Spania. Acte... cu viza de intrare în Italia cu 11 luni în urma. Trenul cu care veneam dinspre Chiusi... avusese 55 minute întârziere... suficient pentru ca eu sa pierd trenul de legatura, spre Barcelona.
Între timp Sneijder... fostul jucator al Real Madridului... egaleaza, în min 30. Miza mare. Mi-au mai pus un cui în ... Uite asa moare omul cu zile, uitându-se la meciuri de fotbal. Stadionul ... este o oala de presiune ... spun comentatorii... si asa este. Nu am ce sa-i reprosez lui Victor Valdés... a fost pe faza... dar nu a ajuns sa faca minuni... cum face altadata. Sneijder empata el partido tras batir a Valdés en el mano a mano. Etoo ha puesto el balón en el corazón del área, Milito ha levantado la cabeza para ver a Sneijder libre de marca y el holandés ha batido a Valdés.
Deci... eu si Milano. Seful de tren... italian... anuntase ca au o calatoare care trebuie sa prinda trenul international... si chiar ma asteptase trenul 5 minute... dar noi intram si trenul meu iesea. Am stat eu ce am stat... cu acte în neregula si totusi mi-am luat inima în dinti si m-am dus la Relatii cu publicul. Surprinzator... nu au chemat carabinierii ... ca sa ma expedieze direct spre România. Pe vremea aceea România nu facea parte din UE... si în toate garile eram controlati în pasapoarte. Mi-au oferit mai multe solutii... cu schimburi de tren, dar am optat pt acelasi tren, ziua urmatoare. Mi-au dat o camera la cel mai apropiat hotel. Ziua urmatoare a fost însa îngrozitoare. De frica... si din lipsa de bani... nu am vizitat Milano ci m-am aciuiat în gara. Peste tot carabinieri, care verificau acte. Am avut noroc. Calatoria spre Barcelona , însa a fost un stres pentru mine... deoarece am calatorit la vagon de dormit (nu am gasit loc la alta clasa) si regulile la aceasta clasa ... sunt clare... se strâng pasapoartele la conductor. Deci ... la fiecare oprire... tremura inima în mine... ca va veni vreun politai de frontiera sa ma dea jos. Vedeam la televiziunea italiana, zilnic... tentative ale albanezilor de a trece frontiera catre Franta ... cu trenul si majoritatea erau deturnati. În fine... dupa ce am trecut granita cu Spania... si am vazut ca am scapat cu bine... au urmat alte peripetii în Barcelona... pe care am vazut-o tot cam asa... în gari si autogari. Mi-am anuntat familia de tentativa mea abia dupa ce am ajuns cu bine. Ca de obicei... nici nu aveau habar de ce pun eu la cale.
Dar am venit în Spania ... pentru fiul meu... si pentru mare!
Deci... pauza... 1-1 ... nu e grozav... dar meciul nu s-a terminat!
Deci... am trecut prin centrul multor orase extraordinare. Roma, Florenta, Milano, Genova, Torino... am vazut chiar si Stadionul San Siro... pe dinafara... dar nu m-am plimbat niciodata prin niciunul din aceste metropole. Toate aceste orase --- le-am vazut la întoarcerea din prima mea încercare în Italia... jos, în Calabria, Vibo Valencia... când am avut cea mai îngrozitoare experienta din viata mea de imigrant. Dar chiar si asa, cu doua zile de calatorie infernale catre România, fara ca familia mea sa stie nimic despre întoarcerea mea... ajunsa acasa... dupa zece zile ... cautam alta posibilitate de iesire... oriunde... pentru a gasi un loc de munca decent! Si am avut noroc... dupa alte 2 luni si jumatate... sa ies pentru totdeauna zic eu, dar nimeni nu stie ce-i aduce ziua de mâine!
A început repriza a doua. Si Goool ... pt Inter... chiar am inima cât un purice.
Se adelanta el Inter en el marcador. Maicon se ha aprovechado de un pase de Diego Milito desde la derecha tras cogerle la espalda a la zaga culé y ha batido a Valdés a placer.
La primul gol... cel al Barçei... am fugit chiuind si topaind, la señor în camera... la cele doua ale Interului ... am tacut. Chiar ... este un meci de infarct. De ce trebuie sa se afectioneze o femeie de fotbal. Si culmea... azi nu în vocabular nici macar o înjuratura... Probabil pentru ca m-au sleit de puteri cele 3oo de abdominale ... da la 300 am ajuns astazi plus alte exercitii, la fel de extenuante.
Pe la orele 16:00 eram sus , pe terasa de la mansarda. Ma tenta si o ora de plaja dar si sa fac gimnastica. Si am gasit solutia... Mi-am pus patura... si sub razele soarelui... topless... am facut abdominale. M-a prins si soarele si nici nu m-am plictisit. Si asa am sa fac în fiecare zi. Smechera m-am facut. .. Apoi, dupa ce s-a culcat señor... înaintea meciului am mai facut o jumatate de ora. de asta sunt obosita si nu am chef nici macar sa scot pe gura o palabrota. Nu am amintiri neplacute din Italia... asa ca sunt cam ¨anemica¨în acest comentariu... Azi mi-as da un 2...
Min 60... alt gol de Inter... m-am demoralizat. Sa vedem daca Barça este în stare sa remonteze aceasta situatie... se spune ca a fost outside... si se pare ca spre nenorocul nostru... arbitrajul este sub orice CRITICA!
Diego Milito pone las cosas muy cuesta arriba para el Barcelona. El argentino ha cabeceado a gol un remate de Sneijder tras un centro de Etoo. El argentino podría haber estado en fuera de juego.
Gli tifosi ... cânta... ca sa faca atmosfera... parca nu este suficient ca ai lor conduc. Am auzit atâta numele lui Milito... ca zau ca mi-e ciuda ca joaca si Milito... al nostru... sa-i fi vazut fata în fata. min 76... tot rau ne merge. Inter este mai incisiv în aceasta partida. trebuie sa recunosc.
Hai sa le dam... o scuza. Au calatorit... 24 de ore cu autocarul, cu o pauza de masa la Cannes. Asta din cauza norului de cenusa vulcanica... care nu a permis calatoria cu avionul. ASTA este... Si apoi... am promis sa aduc tricoul cu Barça din dulapul Cristinei, si sa-l atârn la geamul camerei mele... dar Juan, seful , mi-a spus ca poate îmi sparge cineva geamul. Ha ha..parca ar fi atâtia fani ai Realului prin zona. Dar mai stii?
Min. 84... eu zic ca arbitrajul este nefavorabil Barçei. Dani Alves ... nu merita cartonas galben. Îmi place ca Barça încearca... si în ultimele minute de joc... cum spun ei ... îsi lasa pielea în teren.
Ciuda de luni... nu numai Leo o are. De dimineata... señor în bucatarie... medicul suna si-mi aduce aminte ca nu le-am dus o sapa chiriasilor lui... pentru ca sa planteze copacelul si noua vita de vie. Fug... deschid cu telecomanda usa garajului. Dracul de câine... si la propriu si la figurat, pentru ca asa-l cheama... intra în fuga... eu dupa el si ... alunec în baltoaca de apa lasata de aerul conditionat al masinilor... Nu am tras o trânta, dar mi-am facut rau la spate! (Trebuie sa ajung sa deconectez alarma înainte de a se pune în functiune si a trezi tot cartierul).
Apoi... scapata de señor Tomas... la lucru, în chaletul Enmei. 3 ore... dupa care nu am mai putut de durere de spate.Ba m-am si udat toata, frecând gresia din spatele casei... de par si excremente de caine si pasari. Întoarsa acasa ... gatit, hranit ... ridicat si schimbat señor de scutece. Bine ca macar le accepta! Apoi cusut o floare de dantela la costumul... soacrei lui Sara, desfacut geaca de Adolfo Domiguez... pe care seful o vrea foarte fixa... ¨sa se uite gagile dupa mine pe strada ... nu numai dupa VOI!!!¨ - ha ha , sefule... esti binedispus ca a câstigat Madridul , în timp ce în derbyul Espanyol - Barça , ai nostri au facut numai un egal.
Stiri la TV... aeroporturi blocate... urmarile cutremurului din China... si alte cele. Nu am chef de ele. Am citit postarea lui Paul si am ramas iar cu senzatia aceea ... de ce nu scrie o carte?!
Lizzie... pe chat. Si... am sufletul gol. Si ma caut, ma caut si nu ma regasesc! Bebe... me busco! Am facut gimnastica în forta si în ciuda. Sigur am facut cele 200 de abdominale... nici nu le mai numaram. Îi povesteam lui Enma , mini dialogul avut cu tatal fiului meu... aveam remuscari... dar mi-au trecut... si mi-am zis: OK ... banii vor sta bine si în contul MEU. Macar nu voi mai întâmpina probleme la trimiterea lor lunara! Nu e doar obligatia mea finantarea constructiei.
Si am gasit , fara sa caut , ... BEBE între cele multe cântece coboràte cu mult timp în urma de pe youtube- textele sunt cele care ma lovesc pe mine.... Si era tocmai ceea ce simteam în momentul respectiv. Parca îti vine ca o manusa... spusa altuia ... pe gândul tau... STOP DIMENTICA!
Ce sa uit... nu am nimic în mine... doar un gol imens. De saptamâni întregi simt acest GOL. Chiar vorbeam azi cu LIZZIE. La KJ nu ma mai gândesc niciodata, ca si cum nu ar fi existat. Mi-a dat doar acel impuls... dorinta de a placea. În rest nu a ramas nici o urma. Pe catalan l-am expediat de vreo doua saptamâni... ajunsese sa-mi plânga pe umeri... de nefericit... parca eu de fericita am avut nevoie de compania LUI!
Si ma simt goala... empty... nu nefericita! Asta NU! Doar goala, momentan fara un tel. Dar am sa-mi revin, pentru ca am sa ies iar sa ma plimb. Si am sa privesc MAREA! Si am sa-mi iau din nou culorile si pixurile. Mie îmi ajung. Si apoi sa nu uitam ca exista poezia, filmele care asteapta sa le vizionez, materialele care asteapta sa prinda forma si apoi... poate o fetita care va sa vina!
Nu EXISTA nefericire. Exista doar clipe dificile prin care trecem. Si eu am avut parte de destule! Si din toate am învatat. Nu m-am lasat doborâta . Poate ca uneori am avut nevoie sa fiu scuturata, dar am renascut de fiecare data mai puternica!
Ya no me divierto, pienso algunos días y al otro día no hay sol que me acueste, me echo a correr buscando no sé que pensando que tal vez es posible reponerse y yo mientras ...
Busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y no me encuentro
Algun día aprenderé el porque de algunas cosas Entiendo empiezo a aprender como camina mi corazón Me precipito y salto al vacio, luego me siento y me pongo a buscarme y ...
Busco, me busco y no me encuentro Yo busco, me busco y no me encuentro Busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y no me encuentro.
Y busco, yo me busco y no me encuentro Y busco, me busco y no me encuentro Busco, me busco y no me encuentro Y busco , me busco...
Y no paro de buscarme más y doy vueltas y pienso sin parar. Y me miro en el espejo despacito, me analizo y me enfado otra vez conmigo. Y me digo: Anda ya mujé, si to' tiene solución menos la muerte. Y me levanto muy segura y me echo a llorar como una niña a oscuras.
Ya no me divierto, pienso algunos días y al otro día no hay sol que me acueste. Me echo a correr buscando no sé que, pensando que tal vez es posible reponerse.
Ya no me divierto, pienso algunos días y al otro día no hay sol que me acueste, me echo a correr buscando no sé que, pensando que tal vez es posible reponerse yo mientras...
Busco, me busco y no me encuentro Yo busco, me busco y no me encuentro Y busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco, me busco
Y cuando mi cuerpo termine de llorar, echaré una ramita al mar, que sea balsa pa' marinero náufrago y pa' que no vaya a tientas le pondré yo un faro.
Y ahora que he caído al fondo de una piscina tengo unas gotitas de agua que es mía voy a recoger mis alitas rotas y las pegaré a trocitos, a trozos y volaré.
Yo soy una montaña rusa que sube, que baja, que ríe, que calla, confusa, me dejo de llevar llevar, por lo que los días me quieran mostrar.... Soy una montaña rusa que sube, que baja, que ríe, que calla, confusa, me dejo de llevar llevar por lo que los días me quieran mostrar.
Y yo busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y me busco.
Ya no me divierto, pienso algunos días y al otro día no hay sol que me acueste, me echo a correr buscando no sé que pensando que tal vez es posible reponerse y yo mientras ...
Busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y no me encuentro Y yo busco, me busco y me busco y me busco.
Y me busco, me busco y no me encuentro y busco, me busco y no me encuentro y busco, me busco y no me encuentro y yo busco, me busco, me busco...
Am trecut prin oras... pentru ca sunt foarte multe excavatii pe plaja... centrala si auzind muzica... m-am oprit sa-l ascult pe acest domn care cânta foarte frumos. Pâna aici vin de obicei ... în rest nu mai este trotuar... pe marginea marii si nu mai am chef!
Geaca ... no.44, 4 euro... second hand... PVC, blugii 8 euro din piata... no 42... cureaua si bluzita de la Enma
Fata mea... super obosita dupa o ora si jumate de mers pe jos. M-am oprit numai un minut sa-l ascult pe acel domn.... Ieri am mâncat toata ziua... si am ajuns din nou la 70,3 kg. Ce ciuda mi-e!!!
Voi face o plimbare... spre Costa Sur... eu locuiesc pe Costa Norte... exact acolo unde scrie Boverals (sa zicem sub litera ´a¨) si-mi place mult mai mult sa merg spre Sud... soseaua este pe malul márii... Urbanizarea în care locuiesc... nu era construita în 2002 , când au fost facute aceste fotografii.
Nu se vede... partea de semi subsol a casei... unde am bucataria, si terasa de vara si... încaperea ... de de toate unde este instalata centrala pe lemne... si care are exact dimensiunile livingului...aproape 50 mp.... SUS , la mansarda... se mai poate face un apartament ... lejer de 100 mp. Nu ma întrebati de ce a iesit asa de MARE... E USOR sa desenezi... camere mari, bai de 16 mp, hol de 2,70 pe ... vreo 8-9 m. Greu e sa termini o casa asa de mare. Si apoi... vor veni anii în care din pensii mici va greu sa o întretii. Dar am facut-o pentru ADRIAN si copii care vor veni.
În fata casei ... înca mai era Mercedesul Vito... a lui Eva si Adrian... dupa accident. Ieseam zilnic sa arunc o privire masinii... poate asa voi simti ceva din prezenta lui Eva... sângele ei uscat înca mai era pe scaunul din dreapta... Dar nu puteam sa plâng. Apoi, dupa vreun an ... într-o duminica... eram în bucatarie si am auzit Proconsul- Cerul... si am izbucnit într-un hohot de plâns... asa cum fac si astazi... de câte ori ascult aceasta piesa. Invariabil...ziua mea începe si se termina cu tine... EVA...
UPDATE 19:45... îmi spusese Enma o ... palabrota si cum trebuia sa mi-o notez, am coborât. Îmi spunea sus, în sala noastra de gimnastica improvizata la mansarda... ca am pulpe deja mai subtiri decât ale ei. Si i-am spus ca am sa-i demonstrez ca sa înseala... Dar mai întâi mi-a spus... me cago en los demonios condenados... adica , vroia sa spuna ca ea are dreptate. Masurat... 57 Eu... 55 Ea. Solduri... 101 Eu... 96 Ea... Brâu... 85 Eu (am ramas socata de placuta surpriza) ... 71 Ea... Deci... centurile pentru masaj... au efect... desi fiul meu mi-a spus aseara... - Ce burta ai mami... Pai... n-am scapat înca de toata! Îi aratam Enmei adineauri schimbarile ... mai ales la fata... în acest rastimp... UIMITOR... nu-i asa?! Dar astazi am mâncat. Am avut o foame în mine... si nu am rezistat! Sâmbetele si duminicile sunt foarte grele! 98,1 kg ... JOS Am ales astazi Kamikaze... poate tocmai pentru ca am o zi în care din nou am nevoie de sunete si decibeli, si de cuvinte care sa acopere frustrarile mele. Sau poate pentru ca ploua, sau pentru ca de cele mai multe ori cuvintele mele sunt frânturi din ceea ce vreau sa spun. Pentru ca nu pot sa spun si sa scriu ceea ce gândesc.
De fiecare data te gândesti... ma va citi cineva si-si va face o impresie proasta. Eu trebuie sa fiu BUNA, curajoasa, virtuoasa, multumita pentru tot ce mi-a dat viata.
Ei bine, astazi... am o zi mai proasta! Nu ma fericeste nimic. Nu sunt fericita pentru ca nu vad un tel în viata mea. As fi iesit azi din casa, vhiar si asa pe ploaie. Sa ma biciuiasca ploaia deasa. Sa ma lupt cu vântul când trec podul. Dar ma multumesc , ca de obicei sa-ma lamentez. Stiu ca am promis sa nu o mai fac! Dar sunt multe promisiuni de care nu ma tin.
Astazi as vrea... sa am sufletul gol. Sa nu ma gândesc la nimeni si la nimic. Si de fapt, chiar am o goliciune interioara, o ciuda nebuna, o invidie bolnavicioasa pe toate fufele carora li s-a dat totul pe tava.
M-a întrebat cineva ... cândva... - Ce ti-ai dori Giulia? - Sa vina un Fát Frumos, inteligent, milionar, darnic... si sa-mi spuna: pe tine te-am asteptat toata viata! Hai sa mergem, sa ne preumblam prin lume! Ce ai dori, mai întâi si mai întâi? - Sa vad Parisul... si apoi mai am o fixatie pentru biblioteca din New York, cu lampile acelea mari si verzi de pe mesele de studiu. - Te-am întrebat ... crezând ca vrei ceva rezonabil. - Ti-am spus ca rezonabilul nu face parte din vocabularul meu!
Para ahuyentar la soledad Para espantar la decepción Porque estas ansias de vivir No caben en una canción
Porque no importa el porvenir Creímos en el Rock & Roll Por eso estamos aquí Equivocados o no
Y dime si sientes lo mismo Y dime si estás conmigo o contra mí
Porque la misma confusión Que sientes tú la siento yo Yo me limito a seguir La ley de mi corazón
Auhhh Auhhh
Y dime si sientes lo mismo Y dime si estas conmigo O contra mí O contra mí
Y dime si sientes lo mismo Y dime si estas conmigo
Y dime si sientes lo mismo Y dime si estas conmigo O contra mí
Porque estas ansias de vivir No caben en una canción Porque no importa el porvenir Creímos en el Rock & Roll Un vuelo kamikaze a la eternidad La estela de su paso quedará
Mi-am petrecut toata ziua... în fotoliu. Ma rog, exceptând minutele în care am gatit, pus hainele în masina de spalat, întins si cules rufe. Si cele doua ore de ... bucatarie, când i-am dat micul dejun si prânzul lui ... señor. Si da ... 20 minute de gimnastica. Deci... mint... am lipsit câteva ore din fotoliu... din cele 13 ore... Dar au fost totusi cel putin 10 ore... tolanite.
Sa nu credeti ca m-am jucat sau distrat! Mi-am obosit ochii si creierii cu boala lui Huntington, citind si copiind studii si radiografii ale creierului... Nu m-am facut doxa de ... cunostinte, dar ceva s-a lipit de mine. În schimb ... dupa ce am selectat NUMAi 45 de pagini... am încercat sa le pun de pe Word în Power Point. Eram prea obosita si îmi iesea aiurea. Asa ca... m-am lasat pagubasa... si i-am trimis Cristinei documentul în format Word. Poate va avea ea chef sa-si selectioneze si sa-si lipeasca pe diapozitive numai ceea ce este necesar. Nici nu stiam câte diapozitive trebuie sa contina lucrarea.
Deci... cu ochii un pic obositi, cu o stare de nervi creata de señor, care la fiecare 5 minute privea ceasul mare de pe perete... verificànd daca nu cumva trebuie sa vina... chiquilla... am urcat pe la 3 jumate sa fac câteva minute de abdominale... pentru ca atunci când urma sa vina Enma... eu sa fiu în avantaj, cica! Si... sa ma schimb de pijama!
Abdominale ... am facut 100 si ceva minute pe platforma... pe vârfuri... cum zic eu... plus câteva minute cu centurile de masaj si eliminare celulita... de ici, de pe colo... unde este necesar... cam peste tot de fapt, hai sa recunoastem crudul si tristul adevar!
Apoi... am coborât din nou la señor... ca sa ma uit cum astazi nu conteneste sa priveasca ceasul. Pentru dânsul... timpul are alta dimensiune... minutele se dilata si-i par ore.
Apoi... m-au tentat creioanele si am facut un portret... dar ca de obicei... am fost întrerupta. Enma, la ora de gimnastica... si as fi fugit si eu, dar señor mai agitat... vroia deja... nici el nu stie ce vroia... dar oricum mi-a cerut sa fie ridicat si pus în scaunul cu rotile. Nu am apucat sa-l asez pentru ca tocmai a venit Tia Pilar, cumnata lui, apoi a coboràt si Enma, a mai venit si seful... si iar s-a încins o conversatie ... lunga. Asta pentru ca iar se complota un prânz între verisorii Alonso... la care sigur señor nu va dori sa participe. Dar nu conteaza. Aceste prânzuri de 5-6 ore la restaurant, nici pe mine nu ma încânta.
Scapata de vizitatori... m-am pus sa retusez portretul... si nu-l voi publica, decât daca voi avea aprobarea... proprietarei frumosilor ochi verzi.
Si daca tot am pus astazi muzica veche italiana... poate voi desena într-o zi si o casa rustica din zona unde am locuit. Desi frumos ar fi o acuarela, pentru ca numai asa s-ar vedea si culorile Toscanei.
Ibi, prietena mea din Italia m-a chemat sa-mi petrec concediul la ea, în ce satuc nu mai stiu, dar e acolo, în Toscana. Ma întreb eu : care concediu?
Azi , de dimineata aveam de gând sa fac o scurta plimbare pe malul marii. Când era soare... nu puteam eu, când as fi putut... nu mai era soare. Deci ... Non so voi, ma oggi per me è stata una giornata decisamente di merda!
UPDATE : 22:00 Hai sa nu exagerez. Acum a plecat medico de la mine si la poarta, întâlnindu-ne si cu David (un vecin tânar) si prietenii lui... acestia mi-au facut o sumedie de complimente si mi-au spus ca arat... SUPER SEXI.
David: te-a vazut Isa (logodnica lui) ?
- Nu!... dar si tia Pilar mi-a spus ca arat pe zi ce trece mai bine! Va spun EU... ieggerii sunt de vina si tricourile mulate... ha ha ha!
PROMIT sa mai slabesc cele 5 kg!!! PROMITTTT!!! Paul ar spune astazi... esti o capra deznadajduita! Si ar avea dreptate... am mâncat vreo 5 foi de salata verde si vreo 10 masline cu ansoa! FARA ardei IUTE! Sa nu uitam cafelele... 3 la numar!
Astea fiind spuse, sa mai fac eu câteva abdominale... pentru ca au spus tinereii astia ca-s prea ¨putine¨200. Acum am sa le fac în stilul lui Cristiano Ronaldo. Un picior îndoit peste genunchiul celuilalt si abdominale facute catre piciorul opus... Nu stiu daca ati înteles despre ce se trateaza ... dar Enma mi-a aratat si va asigur ca nu e tocmai usor. Poate am sa fac si eu ... niste abdominale ca ale lui CR... Râd acum! M-as bucura sa scap macar de putina burta pe care o mai am.
Si da ... DAVID... la vara am sa port bikini smecherosi... numai la sutien va trebui sa pun... umplutura... ca sa nu arat chiar ca o stafida! (uvas pasas - se spune în spaniola, asta pentru cei care mai vor sa învete câte un cuvânt nou).
Pentru Carmen cu drag! Lina, sefa mea din Italia... cânta într-un cor... al cartierului Po Bandino. Si cum faceau repetitii la etaj... cu muzica pusa la maxim... cântam si eu ... la parter!
Cred ca mi s-a facut dor de peisajele Toscanei... mama mia, che bellezza! Se per innamorarmi ancora tornerai ,maledetta primavera che imbroglio se , per innamorarmi basta un'ora che fretta c'era , maledetta primavera che fretta c'era, se fa male solo a me.
Stau tare bine aici în fotoliul din living. Pentru ca sa am ceva ...acompaniament vizual... am pus meciul dintre Valencia si Athletic de Bilbao.
Castile pe urechi... Nek... L´inquietudine. Asa pot scrie ...visând. Desi nici nu stiu despre ce as vrea sa scriu astazi. Atâtea senzatii, atâtea emotii. Dimineata, am avut programate analize, apoi o cafea în compania lui Lizzie si cum nu eram decisa pe ce sa-mi cheltui putinii bani pe care-i aveam la dispozitie pentru ziua de astazi...am optat pentru coafor. Tuns... 4 euro la Academie... la scoala adica. Asa ca am intrat în casa pe la ora 11:00 - fericita! Ma îmbracasem în cei mai strâmti jeansi, o bluzita super strâmta si scurta, si noua(veche) geaca bej deschis pe care am cumparat-o ieri de la Caritas (second hand) . Geaca tip taior, scurta pâna mai sus de buzunarele jeansilor. Si-mi vine SUPER. Nu fac nazuri... asa ca nu ma deranjeaza hainele second.
Señor ma astepta. La eatj, Marta mai dormea înca si între timp m-a sunat si un vecin drag , caruia nu am rezistat sa nu ma laud: am 69,5 kg în momentul acesta! - Mi-a raspuns ca sunt locuri destule în cimitire pentru ... cele ca mine. 28.5 kg în 3 luni si zece zile. Apoi am coborât laptopul si am continuat conversatia în bucatarie, dupa ce l-am îmbracat pe señor. Mi-a facut si o vizita de curtoazie, virtuala pe Google Earth... pentru ca poate vor ajunge într-o zi si cu adevarat pe la mine, sa ne bem cafeaua împreuna!
Niciodata nu avem timp sa povestim destul, nici sa ne socam suficient. Trec minutele prea repede si am impresia ca nu am spus tot ce aveam de spus. Poate pentru ca doar cu persoane foarte inteligente ai aceasta senzatie. Apoi mi-a aratat cartile din biblioteca LUI si bineînteles ca ne-am pierdut în filozofari. Eduardo Punset... 4 carti, Octavian Paler... un raft întreg! Mi-a gasit si expresia pe care nu avusesem timp sa i-o caut lui señor... ¡Que haya un cadáver más qué importa al mundo!
Apoi ne-am vazut de treburi... fiecare. Eu cu casa, señor, bucatarie... si o lucrare de hematologie de 65 de pagini... pentru care m-am sfortat sa citesc o multime de articole... dar am livrat-o la destinatie, adica la 1100 km, acum câteva minute. Mâine am sa încep sa studiez boala Huntington si pentru ca trebuie facuta în Power Point... l-am pus pe seful sa mi-l instaleze. Lucrarea aceea este mai speciala... pentru ca este un fel de prezentare de diapozitive... cu imagini si comentarii incluse.
Pe seful l-am tras în piept cu geaca de Adolfo Dominguez... 50 de euro... minciuna lui sefa, întarita de mine... dar acum trebuie sa i-o strâmtez. Sa nu credeti ca i-am luat vreun ban... doar l-am mintit ca e de la reduceri, de la magazin. Tipa de la tabacos mi-a dat mult mai mult rest decât mi se cuvenea... asa ca am pus-o de doua ori sa-mi calculeze. Nu-mi place sa însel pe nimeni la bani. Mi-a multumit! Sunt clienta ei saptamânala... si chiar daca nu as fi... tot nu as sta cu banul altuia în buzunar!
Între timp a marcat micutul SILVA de la Valencia... pt care e polemica cu Real Madrid!
În timp ce-i faceam lucrarea lui Cristina... mi-am pus si filmul Mar Adentro... pe care aseara nu am reusit sa-l vad. Mi se tot întrerupea. Seful ca sa-mi arate ca niciodata nu-l ascult... mi l-a pus pe alte canale de filme gratis. Asa ca ... mai vizionam câteva minute... dar si asa am ramas cu ultimele minute ... nevazute! Deci... bla, bla,bla. Mai târziu sau mâine.
Spre seara am avut timp sa savurez ultima postare a lui Paul si sa-mi pun din nou aceiasi întrebare: De ce nu scrie o carte?
Gimnastica nu am facut. Nu am timp de toate. Cum sefa a venit obosita de la sala... si în compania lui Juan, ne-am luat la povesti. Dar si mâine este o zi!
Irina, sotia medicului mi-a spus ca daca nu te-as fi vazut acum trei luni... nu as crede ca e cu putinta sa slabesti în asa hal, în asa scurt timp. Nu am avut timp sa-mi trag niste poze cu geaca noua... pentru ca îmi parea rau pentru señor... care ultimamente are o foame de lup dimineata! Semn bun! Si sa nu credeti ca nu am aruncat si azi o privire ... spre marea cea ademenitoare... Mar Adentro.... Numai Cioran mi-ar mai lipsi, Paul, si as fi rezolvata. Ramânem la Eduardo Punset! E ... pozitiv!
Con una sonrisa a flor de labios, Ramón Sampedro asegura que “cuando uno no se puede escapar y dependes constantemente de los demás se aprende a llorar riendo
UPDATE 23:46 am terminat de vizionat ultimele 25 minute din film. Cuvinte nu am. Dar sigur am sa-l mai revad... cândva... când sufletul meu va avea nevoie de cuvintele lui Ramón Sampedro. Sefa m-a întrebat cum pot sa ma uit de 3 ori la un film atât de trist. Cum poti suporta voit ... durerea si suferinta? Poate pentru ca nu am simtit durerea... ci eliberarea!
UPDATE ora 22:00 --- mi-am pus Mar Adentro- prin divxonline... nu vreau în seara aceasta alta pelicula--- în engleza - THE SEA INSIDE...
Sunt rupta. M-am mobilizat astazi si am facut curatenie în casa Enmei. Vin de fiecare data frânta. Dar astazi m-am distrat cu seful! Nu mi-a înjumatatit salariul chiar daca nu am rezistat sa nu dezbatem tema rivalitatii dintre noi... Real Madrid- Barça! Ba, la un moment dat m-a întrebat daca nu trebuie sa cobor în oras?!... Ciudat... sa ma menajeze el pe mine, când de cele mai multe ori este sarcastic. Dar... ultimamente... glumeste mult! Ceva nu e coser cu el! Asta, dupa ce si saptamâna trecuta, când eu pledam cauza unei interventii estetice în favoarea micutei... mi-a spus ca de luna asta... îmi va da numai 800... restul de 700 vor merge în contul pupilei mele, pentru ca aceasta sa-si puna... cele necesare pentru un decolteu frumos!
Hmmm... Cum am mai spus ... de taceam , filozof eram. Astazi... vorbeam de partida de Champions... pe care EU, vazând publicitatea de pe TVE... credeam ca va fi aseara... spuneau MARTES... dar nu specificau ... care martes. Deci... cum NOI... ne informam reciproc de partide si canalele pe care se difuzeaza... îi spusesem lui sefa de partida ... care credeam EU ca se juca... aseara... Si apoi i-am povestit de faza cu Olé tus cojones... care l-a dat gata! Nu sunt prea normala! Dar si astazi, stând cu señor Tomas în bucatarie... pe la orele 14: oo , dragutul de ... realizator al emisiunii Ser deportista... nu se înfrâna DELOC. Señor... mustacea... si la fiecare coñazo, cojones... facea un gest catre mine.
Trebuie sa recunosc ca spaniolii pun mult ¨suflet¨în comentarii! Mult suflet în apararea favoritilor. De pilda: se vehiculeaza ideea de a-l vinde pe Silva... sau pe Villa... cei mai buni de la Valencia club de futbol. Madridul... considera ca Silva ar putea fi creierul ... care lipseste în acest moment ... Realului... si ar plati... ba 25 ba 3o mil. Nu se stie deocamdata! Bineînteles, Valencia club, care datoreaza cca 400 mil cam la multa lume... dar are mare nevoie de 40 mil în viitorul foarte apropiat... trebuie sa faca ceva. Comentatorul , revoltat pe aroganta celor de la Madrid, care s-ar comporta ceva în genul unui feudal... care îi striga slugii: Joaquin... spune-i lui nevasta-ta sa urce la mine, sa o ..., compara vânzarea jucatorilor celor mai valorosi cu o cedare umilianta... din motive financiare. Deci... tot al doilea cuvânt... este o înjuratura... me cabrea, me jode, ostias... Iar eu... am impresia, ca EL... spune cu voce tare... ceea ce EU gândesc... dar referitor la cu totul alte evenimente din viata mea.
Deci... me cabrea todo! Mi-au placut astazi doua proverbe... La cabra coja no quiere siesta, y si la quiere caro le cuesta. ... Spunea comentatorul... No me gusta vender la cabra ni la moto con una rueda, por que te caes! ... ceva în genul ca nu-mi place sa vând capra ... nici motocicleta cu o roata... pentru ca vei cadea cu ea! Învat în fiecare zi câte ceva... Deci... vor sa spuna : ca nu-mi place sa însel lumea...(cele doua proverbe) Existo... luego pienso! Asta înca nu am înteles-o bine: Exist ... dupa aceea gândesc - sau pentru ca exist- gândesc?
Si acum... am sa ma îmbrac si am sa cobor pâna în oras... pentru ca sa mai schimb peisajul! Este ora 17.15. Vine Marta... si eu am sa o tulesc o ora!!!
Update 20:45.... promit mâine sa nu cheltui bani în târgul de JOI... mi-am lasat numai 25 de euro si cardul...(în buzunare) . Astazi am intrat la Caritas si mi-am cumparat... 4 geci . Una... era de Adolfo Dominques... superba... si poate ca nu va mai fi a mea (mi-a luat-o Enma)... Restul îmi vin bine si sunt chulo. Apoi i-am dus portretul la chinezoaica... care a zis ca a iesit foarte frumoasa.
Ma rog... ziua nu s-a terminat! trebuie sa-mi petrec urmatoarele zile cu o lucrare de HEMATOLOGIE ... în Word... donare, conditii, chestionare, coagulante...analize si cu alta, pentru care trebuie sa învàt Power Point... despre o boala ... Huntington... tremurici... baile de San Vito, desi mi-ar fi placut mai mult cealalta tema... EUTANASIA. Îi aratasem lui Enma, ieri, postarea cu Mar adentro, si povestind despre eutanasie... mi-a spus ca dulcea noastra tocmai trebuia sa faca o lucrare despre aceasta tema si ca a cerut alta... pentru ca nu vroia sa scrie despre eutanasie. Asa ca... i-am propus sa-mi trimita temele , pentru ca sa aiba ea timp de alte... materii. Acum se lupta cu Excelul... desi ea studiaza ... Analize de laborator ... o postliceala.
Deci... pot iar sa-mi pun creierul în functiune. Punset spunea ca de fiecare data când învatam ceva nou... ni se regenereaza neuroni. Deci la munca... cerebrala si la efort ... fizic (mi-am facut ora de gimnastica, acum ,spre seara în compania Enmei... care este mai ambitioasa decât mine).
Ce bine! De vreo doua zile cautasem... în micuta mea biblioteca de aici... Cioran. De fiecare data când se vorbeste de Fernado Savater , numele lui Cioran este mentionat. Nu sunt mare fan al lui... si singura carte a lui pe care o am aici este... Pe culmile disperarii... si oarecum nu aveam aplecare ... acum spre disperare!
Cuando uno no puede escapar, cuando depende constantemente de los demás, aprende a llorar... riendo. Ramón Sampedro
¡Olé tus cojones/huevos! es una frase que se usa para expresar admiración cuando alguien se atreve con algo difícil o peligroso. Por ejemplo, "llevas un mes aprendiendo español y te metes a traducir física cuántica, ¡olé tus cojones!".
Es una frase coloquial, que se usa entre amigos o con gente que tengas confianza, no con desconocidos o en una conversación formal.
Quiere decir más bien que la persona ha sido muy valiente/atrevida/descarada al realizar la acción X. Puede usarse, como en este caso, en un sentido positivo o, en otros casos, en un sentido tremendamente despectivo (algo así como ¿cómo te atreves a decir semejante barbaridad/mentira?). Pero siempre, siempre, es MUUUUUY informal y, por supuesto, no suena muy bien!
En general, "tener cojones" = "tener valor".
- Nu stiu de unde a început discutia , dar señor mi-a spus ca se foloseste pentru cineva curajos. Eu, care nu întelesesem despre ce se trateaza... i-am spus ca acum sunt destul de agila ca sa ma aplec sa-mi miros ... ¨los cojones¨. S-a pus sa râda si mi-a explicat ca se trateaza de cu totul altceva.
-¡Qué coñazo! (¡Qué aburrido!) -¡Es cojonudo! (Es muy bueno)
Ma distreaza toate aceste expresii... pe care le aud la radio! Vroiam sa caut pe net de câteva zile... dar pentru ca urmeaza din nou un meci de fotbal... între Barça si Milan în Champions ... trebuie sa am niste expresii pregatite...
Chiar! nu am nici macar un fular azulgrana. Sefa mi-a propus sa merg sa iau tricoul Cristinei si sa-l atârn la geam... dar asta era sâmbata... Astazi ploua!
Son de abril las aguas mil. Sopla el viento achubascado, y entre nublado y nublado hay trozos de cielo añil. Agua y sol. El iris brilla. En una nube lejana, zigzaguea una centella amarilla. La lluvia da en la ventana y el cristal repiqueteo. A través de la neblina que forma la lluvia fina, se divisa un prado verde, y un encinar se esfumina, y una sierra gris se pierde. Los hilos del aguacero sesgan las nacientes frondas, y agitan las turbias ondas en el remanso del Duero. Lloviendo está en los habares y en las pardas sementeras; hay sol en los encinares, charcos por las carreteras. Lluvia y sol. Ya se oscurece el campo, ya se ilumina; allí un cerro desparece, allá surge una colina. Ya son claros, ya sombríos los dispersos caseríos, los lejanos torreones. Hacia la sierra plomiza van rodando en pelotones nubes de guata y ceniza.
Povestea lui Ramon Sampedro , tetraplegic , caruia i-a fost refuzat dreptul la eutanasie.
Tetrapléjico desde los 25 años, desarrolló una intensa actividad de petición judicial para poder morir y que la persona o personas que le auxiliasen no incurriesen en delito, dado que su estado lo incapacitaba para hacerlo sin ayuda externa.
Ramón Sampedro (Porto do Son, 5 de enero de 1943 – Boiro, 12 de enero de 1998) fue un marino y escritor español. Tetrapléjico desde los 25 años, desarrolló una intensa actividad de petición judicial para poder morir y que la persona o personas que le auxiliasen no incurriesen en delito, dado que su estado lo incapacitaba para hacerlo sin ayuda externa.
Escribió dos libros: Cartas desde el Infierno (1996) donde agrupó sus escritos hasta ese momento y el poemario Cuando yo caiga, publicado póstumamente en 1998.
En 2004, Alejandro Amenábar llevó al cine la historia de Ramón con la película Mar Adentro, protagonizada por Javier Bardem que daba vida a Ramón Sampedro. La película fue alabada por público y crítica y recibió varios premios, entre ellos el Oscar a la mejor película extranjera y 14 premios Goya.
Ramón Sampedro la vârsta de 25 ani a avut un accident stupid... s-a aruncat de pe o stânca în mare si si-a fracturat coloana. Fusese marinar, o persoana activa. Si-a petrecut multi ani luptând cu justitia pentru a avea dreptul la eutanasie, la o moarte digna. Avocata... blonda care apare în film ...l-a reprezentat. A devenit cunoscut datorita nenumaratelor procese intentate statului pentru a cere dreptul de a muri si ca persoana sau persoanele care l-ar ajuta sa nu trebuiasca sa suporte consecintele ajutorului dat, deoarece boala lui îl incapacita sa face singur acest gest. Familia lui l-a iubit... dar el nu mai accepta viata în forma în care îi era dat sa o traiasca. A fost ajutat sa moara si persoana care i-a dat cianura de potasiu a recunoscut dupa ce au trecut anii de prescriptie a faptei savârsite.
Prima data când am vazut filmul ... nu am înteles mare lucru, nici nu-l cunosteam pe Javier Bardem. Dar la a doua vizionare , la distanta de un an, am putut savura magnifica interpretare a actorului.
Ramón a scris o carte : Scrisori din Infern 1996 si ¨Cànd eu voi cádea¨. volum de poezii. Familia lui a fost distrusa si au acuzat persoana care l-a ajutat sa moara. Dar calvarul neputintei l-a suportat EL, timp de 30 ani. 30 ANI de neputinta... Ma înfior si acum când ma gândesc la acest film. Am vazut filmul de câteva ori si probabil am sa-l mai revad de câteva ori. Magnifica interpretarea lui Javier Bardem. .... Nu am facut traducerea exacta a textului spaniol...
În Italia... ne-am promis cu Ibi ... una alteia sa ne curmam ... la cerere viata... daca am ajunge într-o asemenea situatie. Asta pentru ca am lucrat cu persoane devenite ... legume... si care ajunsesera o povara. Cum am mai spus-o: din prea multa iubire pentru fiul meu si din respect pentru MINE ... SIGUR as cere sa fiu eutanasiata! Nu am atâta credinta în mine încât sa consider sinuciderea un pacat! Am deja atâtea în traista... ca unul în plus sau în minus nu ar mai conta...
Vorbeam anii trecuti cu Enma... sefa, educatoare la o scoala speciala... cu copii tertraplegici, alimentati prin sonde, cu boli psihice, locomotorii -- care de care mai diverse... asociate cu paranoia... Parintii acestor copii... sufera când acestia mor... desi nu au avut parte de nici un moment de satisfactie alaturi de ei si nu-si pot reface viata fara... povara pe care au dus-o timp de ani de zile. Îmi arata Enma în cimitir nisele copiilor pe care i-a cunoscut. Întâlnim pe strada copii mari, împinsi în carucioare... Enma de fiecare data cu un zâmbet si o mângâiere pentru ei. Desi acesti copii nu simt nimic. Nu râd, nu vorbesc, nu plâng. Doar se schimonosesc sau scot sunete de fiara. ENMA este mai sufletista decât mine!!! Dat sigur este asa pentru ca au avut-o pe Marta în casa. Eu o îngrijesc, o iubesc în felul meu, dar nu o privesc cu aceiasi ochi ca si señor Tomas, caruia i se pare ca ¨fetita¨face progrese!
De fiecare data multumesc lui Dzeu... ca am adus pe lume un copil sanatos. Pentru ca este darul cel mai de pret. Dar cunosc atâtea cazuri nefericite... încât îi înteleg si pe ceilalti, furiosi pe viata si pe imprudenta la volan... care le-a lasat copii... legume. Pentru ca sunt si foarte multe cazuri de schiloditi pe viata din cauza vitezei, a bauturii.
Nu ma pot pune în situatia lor. Dar am provocat un accident, acum 10 ani si ar fi putut avea rezultate tragice. Fiul meu a avut acum doi ani un accident frontal... soldat cu o fisura în plamân... din fericire s-a vindecat.
De dimineata mi-am propus sa scriu astazi. Nu am ajuns! Prea multe vizite. Aveam 70, 7 kg astazi dimineata. Înainte de a-mi lua tabletele de furosemid.
De dimineata am avut o stare de ... tristete. Am vazut chipul unei copilite, pe un blog, si mi-am adus aminte de o alta copilita, draga sufletului meu. Apoi o conversatie cu medico si sotia lui, Irina. Poate ca nu ar fi trebuit sa le pomenesc de chiriasii din vila... dar ei erau revoltati ca acestia au cumparat un catelus... care face ravagii în gradina, atât de îngrijita a Irinei. Trebuia sa tac si sa nu le spun ca Enma si Juan au fost toata ziua de ieri nervosi din cauza latratului. Chiriasii aveau prieteni în vizita si au legat catelusul. Dar si gradinarul s-a plâns ca nu poate tunde iarba din cauza excrementelor... Ma rog, daca taceam... filozof eram! Poate am pus doar paie pe foc. Dar medico era furios pe catel, pentru ca i-a ros vita de vie... încât a trebuit sa fie taiata... desi avea o tulpina de 8-10 cm... si-i tinea de umbra pe terasa... vara.
Apoi... dupa ce au plecat ei, am baut o cafea cu o prietena si am ramas perplexa când mi-a spus ca este rasista. Ca nu-i suporta pe negri, marocani si pe tigani. Nu ma asteptam la atâta franchete, desi ne cunoastem de destul timp. Dar, la spanioli, nu ma mai surprinde nimic. Pe tigani stiu ca nu-i suporta. De fapt nu trebuie sa generalizez. Nu toti opineaza asa. Si apoi, ma gândeam eu în sinea mea: asta nu schimba cu nimic simpatia mea pentru aceasta persoana. Nu ne alegem prietenii dupa anumite sabloane . Nu facem o selectie în functie de preferinte, cultura, conceptii despre viata.
Si apoi, de fapt nu prea avem prieteni adevarati. Amici, cunostinte... persoane cu care schimbam câteva cuvinte, poate chiar confesiuni intime... dar putini sunt cei cu care poti vorbi despre orice, fara sa ai impresia ca nu te va întelege. Deci, aceasta conversatie... nu va schimba cu nimic afectiunea mea fata de aceasta persoana. Poate voi evita doar anumite subiecte...delicate.
Pe la 11, tocmai când ma pusesem sa scriu... a venit Enma si am urcat sa facem gimnastica împreuna. Asa am ajuns sa fac si astazi cele 200 de abdominale si bicicleta si ceva pe platforma. Acum stiu... am febra musculara la picioare din cauza platformei. Ca sa nu pierd timpul inutil, fac vreo doua sesiuni de vibratii la 45 de Hz... timp de 90 de secunde... stând pe vârfurile picioarelor. Acest exercitiu îmi forteaza muschii încordati. Dar nu ma las de gimnastica... si nici de slabit. Desi si medicul si Irina mi-au spus ca ar fi cazul sa ma opresc. Irina mi-a spus ca voi parea o bolnava de cancer... daca mai dau jos. Schimbarea este într-adevar socanta... dar eu sunt bine, sanatoasa. Si apoi si azi am mâncat deja destul.... o cana mare de cafea... cu lapte si o portocala.
Pe señor l-am servit si cu prânzul si acum am sa merg sa fac cumparaturi împreuna cu Enma. Deci merg sa ma pregatesc. Sa ma fardez ca sa dau ceva culoare acestei zile... ploioase!
Abbilbal ... am pus si aceasta fotografie facuta anul trecut pe 17 septembrie. Ma oprisem sa-l ascult pe muzicianul peruan, desi sunt convinsa ca bietul muncea... gratis pentru ca nimeni nu se înghesuia sa-i arunce o moneda. Nici eu nu am facut-o, spre rusinea mea! Desi de obicei le dau si eu un banut. Probabil eram leftera... ca de obicei!
Dar din dar
-
Oameni dragi, stim cu totii ca exista multi oameni cu probleme, fara
posibilitati materiale, cu copii bolnavi. Toti stim cel putin cateva
cazuri. Unii poat...
Poza a facut-o logodnicul nepoatei lui señor... tineri si nebuni...Fac parte din gasca de tineri carora le-am facut costume pentru carnaval.... vreo 11 daca nu ma însel... Pe ¨balerina¨nu-l cunosc dar a fost o chestie.... chulo!!!
Trebuie sa-mi cumpar bluzite smechere... pentru ca chiar am sa ajug la discoteca... asta dupa 4 ani de când ma tot chiama prietenii... Si niste pantofi foarte comozi...
Acum m-am învatat... bluzita sta foarte bine ...ÎN blugi!!! Altfel urca si se vede ca mai port... body...Jeansii- ultima achizitie... joi... marimea 36... Numai înteleg nimic din numerele astea... si cei 42 îmi vin la fel iar ceilalti, Denim.... nr 31 cumparati acum o luna... îmi vine deja mari. Sa nu mai vorbesc de ceilalti, 48 cumparati acum 2 luni. Ajnanina avea dreptate... ca la vara ajung la no 42... AM ajuns deja!!!
Astazi... fara tocuri. ... Aveam bataturi... asa ca am ales cei mai confortabili papuci de piele moale...
Si am ales calea mai lunga.... ca sa vad multa, multa ... mare!!! Ce frumos nu-i asa?!
Casa noastra este cea alba... nu avea pe vremea aceea acoperisul pus. Întretimp s-au mai construit si multe alte case în jur. A lui Bogdan vecinul, care are casa terminata si plus vreo alte 20 cel putin. 
