martes, 19 de octubre de 2010

Si am sa mai arunc o privire albastrului cerului...

Si jur ca m-am bucurat de soare si chiar de frigul care ma facea sa zgribulesc. Chiar si de cafea rece cu patru cuburi de gheata. Chiar si de Pixi cu care ma cert pentru ca si-a luat nasul la purtare. Au fost de ajuns acordurile lui Belle de Garou pentru ca sa-mi dispara zâmbetul si voia buna. Deci hai sa mai arunc o privire màrii din departarea albastra. Poate ar trebui sa-mi spun si eu o mantra... ca si în filmul din aceasta noapte. L-am revazut pentru a nu stiu câtea oara... Ruj rosu pentru zile negre... Suna cam asa:
- Cerul este albastru. Nimic nu-l poate schimba. Nici furtunile, nici norii pasageri. Eu sunt cerul si nimic nu-mi poate dàuna. Sunt puternica si am sa depasesc toate obstacolele care-mi intersecteaza viata. Si toate trebuie sa fie în calea mea tocmai pentru ca sa ma facà mai puternica... Si am sa-mi dau cu acest ruj rosu tocmai pentru ca sa sfidez viata...
... Da ... nici în noaptea asta nu am dormit mai mult de patru ore. Auzeam respiratia motanului încolacit pe scaunul de la masa de birou. Si am pornit de atâtea ori televizorul în speranta ca ma vor adormi dialogurile din filmele vàzute si revazute de atàtea ori. Nu fu chip desi stiam ca astazi ma asteapta o zi grea... Acum mi se închid ochii... NU... nu e ora de siesta. Nu am mâncat pentru ca nu am simtit nevoia. Si chiar am de cusut, ca în fiecare zi. Si chiar îmi merge bine. Ar trebui sa fiu FERICITA... Da... am sa FIU FERICITA dupa ce am sa-i termin tivul la perdelele vecinei. Prea e draguta cu mine. Se uita la fotografia înramata agâtata pe perete, facuta în urma cu un an si ceva:
- Pari mult mai batrâna în fotografia asta. Ce mult te-a schimbat slabitul. Ai întinerit!
- Da.... numai o persoana ma vede îmbatrinita cu zece ani... nu-i asa señor?!

...Am topait pe strazile înguste ale orasului... Am trebaluit prin bucatarie, l-am rasfatat cu peste pe señor si am facut o tava adânca de conopida, cu carne si ciuperci champion la cuptor. Yam, yammy... am sa-i dau si lui Enma si ar trebui sa-l sun si pe medico.... ar urca imediat sa-si ia ratia... Si ce bine ar fi daca copii ar fi mai aproape, i-as rasfata si pe ei. Asa va trebui sa ma ¨sacrific¨ si sa mànânc pe saturate...mai pe seara... Poate am sa invit pe cineva si ne vom înfrupta!!! Am sa ma gândesc si la varianta asta. Dar nu acum, acum... mi se închid ochii, dar nu ma LAS!!! Hai Giulia... porneste masina de cusut... Termina ce ai de facut si apoi treci si fa ceva gimnastica. Te-ai îngrasat ca porcul si-ti sta capul numai la ciocolata si înghetata cu rafinate arome, asa cum numai Enma te rasfata. Da... dau la schimb cinà la sefa pe o cupa de înghetata. Asta dupa ce vom încerca sa alergam în seara asta... înfofolite bine...pentru ca e un frig monstruos. Asta nu înseamna ca nu dorm cu geamul deschis câteva ore din noapte. Marta ... în camera alaturata cu radiatorul pornit...iar eu cu geamul larg deschis. Stiu... nu sunt eu în toate mintile...

4 comentarios:

  1. OMG...mi-ai adus aminte de conopida cu carne...Femeie ,te iubesc...

    ResponderEliminar
  2. Esti in toate mintile posibile,crede-ma....Esti probabil cea mai normala si femeie dintre noi:)))

    ResponderEliminar
  3. @ MyEyesOnYou...asa de m-au uns la suflet cuvintele tale. I feel you like you feel me.
    Salivez numai la gândul conopidei.Am uitat sa-mi cumpar iaurt macar...daca nu chiar smântâna...dar si asa m-am îngrasat. No...nu te speria! Prietenele îmi spun ca-mi sta mai bine cu carne decât fara. Deci...nu disperam. Dar chiar ar trebui sa fac gimnastica. Si ieri mi-am propus dar...mi-a intrat pe chat un prieten, apoi fratele meu...si nu am mai avut timp de nimic. Asta e...JOS internetul, la gunoi telefoanele... Asta ca sa ma disciplinez oleaca. PUP adorabila creatura.

    ResponderEliminar