Mi-am zâmbit ca si cum v-as zâmbi voua...

Si pentru ca în trecere prin fata oglinzilor din casa am vazut un chip necunoscut, m-am oprit sa-l privesc . Eram eu...EU cea care niciodata nu se uita în oglinda. M-am oprit. Mi-am pus o crema, mi-am subliniat ochii, mi-am accentuat culoarea sprâncenelor, mi-am dat cu contur de buze si cu un ruj. Mi-am zâmbit ca si cum as fi zâmbit la vederea chipurilor voastre dragele mele. Va vedeam în zâmbetul meu si în verdele atât de clar al ochilor mei. Da ... uneori au chiar si dungi albe... când sunt foarte odihnita, relaxata. Si ne-am zâmbit...femei frumoase ce sunteti! Afara este o zi de griuri, tocmai potrivita pentru a face un portret unui foarte drag prieten. M-ai rasfatat viata si ieri cu compania celor dragi. Ti-am multumit oare lately? daca nu... iata o fac acum si am sa aleg melodiile primite ieri pentru a-i contura chipul. La munca Giulia. Señor va adormi stiindu-te lânga el. Motanul vagabond s-a încolacit pe undeva prin casa. Doamne da sa dureze aceasta toamna linistita a sufletului meu. Uite mami, pentru prima oara în viata ma simt aproape la fel de frumoasa ca tine...