viernes, 22 de octubre de 2010

Daughtry - What About Now



Abia acum am intrat în casa.Primul lucru pe care-l face calatorul venit de la lung drum?! Deschide laptopul.... vede ce au mai facut prietenii. Nu e bine. Asa am dat si de aceasta melodie postata de draga mea Gio...pe facebook. Eu vin din soare, strazi inundate de lumina alba, mare fara culoare... da... fara culoare. Era inundata de lumina si stralucea. Intru în casa Tacerilor si a întunericului si doar în casti traiesc. Urc în camera mea si caut iar motanul. Doarme în acelasi dulap. Ma schimb si prepar prânzul. Eu as vrea sa scriu...dar nu pot. Pixi este hotarât sa-si continue siesta în bratele mele. Señor abia acum adoarme... se stie protejat si acompaniat.

... Mi-am cheltuit si ultimii bani... si am cerut altii, cu împrumutul. M-am înscris la cursul de gimnastica. Acelasi la care merge si Enma de doua ori pe saptamâna, dar eu voi merge dimineata, de la 10:30 la 11:30. Asa mi-am asigurat doua zile de iesire obligatorie din casa. Si mi-am promis sa ies din casa zilnic... Am alergat astazi dimineata... sau cel putin am încercat. Dar macar am facut sprinturi în forta. Eram singura si alergam pe salsa. Da...trebuie sa-mi reiau minutele de dans si în casa. Doar sa ma iubesc ceva mai mult pe mine si am sa-mi recat pofta de viata.

...Mi-am tuns parul... scurt de tot, baieste, cu breton de doi cm. unul din motive ar fi ca mi-am cam ars parul anul acesta cu prea multe decolarari. Altul... transpiram când alergam si ma deranja. Se pare ca-mi sta bine... pentru ca astazi m-a fotografiat un barbat pe strada. Tinea aparatul de fotografiat cu lentile la nivelul bazinului...dar eu am auzit clicul. Este acelasi clic ca si la camera foto a Cristinei. Asa din mers... nici nu l-am întrebat ce vrea el cu chipul meu. Sanatos sa fie... si la vara cald...

... Am dormit bine noaptea aceasta, cu doza dubla de somnifere si o jumatate de kilogram de închetata în stomac. Televizorul a mers toata noaptea iar eu m-am trezit bine dispusa. Îmi propusesem sa fac destule lucrusoare astazi... si a iesit totul pe dos. Pe medico nu l-am mai prins la ambulatorio...desi îl sunasem de doua ori. Asa ca va trece el pe la mine diseara. Eu nu îndraznisem sa deschid scrisoarea ce-i era adresata de la Madrid...desi stiam ce contine. Poate chiar m-ar fi ajutat Anna... clienta mea de carnaval... sa solutionez problema tânarului meu prieten... O zi pierduta pentru el... dar speram ca va rezolva metge... profesorul lui...cica. Ma mai lafai aceste zile scriind prostioare în acest prea intim jurnal. Aseara chiar am crezut ca m-au deconectat de la retea... dar a fost doar una din multele caderi. Ma bucur sa scap de aceasta obsesie. Sa încep sa desenez si sa pictez, sa citesc. As putea chiar sa renunt la televizor... Dar ar fi prea drastic, nu-i asa?!

... Povesteam sau mai bine zis bârfeam . Ei îi spun tot... Si ea mie. Suntem atât de diferite. Ea cuminte si cica fericita în fidelitatea ei. Chiar mândra de statul ei de serioasa inaccesibila. I-am spus râzând:
- Ai dreptate draga mea. Inaccesibila dar nef....ta. Sa-ti fie de bine. Statuie nu ti s-a ridicat. Dimpotriva. Asa-mi spunea si mama, cu foarte multi ani în urma. Dar ea macar mi-a spus sa-mi traiesc viata. Am întârziat doar o juma de secol sa-mi acord dreptul de a ma bucura de simturi si trairi. Acum iau lectii cu împielitatul naibii.

...Ma însotise o parte din drum si ne oprisem la capatul podului. Trecea un cunoscut cu masina. M-a salutat de departe... cred ca mai degraba neplacut surprins, din reflex. Penibila situatia. Pe scaunul din dreapta tânara lui iubita. Am zâmbit... EU?! Nu am vazut nimic. Nu cunosc nimic. Nu judec ceea ce prea bine înteleg. E peste poate sa rezisti tentatiei si inutil sacrificiul. Acum o stiu. Dar trebuia sa stiu asta acum zece ani. Nu-mi pare rau. Doar de ridurile aparute între timp pe gât. De aceea am lasat aceste 5 kilograme sa se puna la loc. Exista o limita a bunului simt la slabire. Si chiar si fetele de la farmacie mi-au spus astazi ca mai slaba sunt urâta. Deci... sport... si masaje faciale. Ieri mi-am facut o masca simpla. Ulei de masline, un ou si faina de malai grisata. Am eliminat celulele moarte prin frecarea fetei cu faina de malai uscata între timp pe fata. Oul mi-a întins piele la maxim iar uleiul l-a facut luminos. Sunt CERUL... NIMIC nu ma poate atinge. Cel putin am speranta ca rezultatul citologicului facut acum 5 luni de zile nu-mi va spune altceva. Au astia o viteza de lucru impresionanta. Vom vedea... 28 octombrie orele 14:05...invitatie la consult. Chiar...sa nu uit sa-i comentez lui medico, diseara când trece pe aici. Sa se informeze el...

0 comentarii:



:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-}
:)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Publicar un comentario