martes, 21 de septiembre de 2010

El Duelo Manuel Mur Oti - Español (1908-2003).


¿Qué cómo fue, señora?...

Cum a fost, doamna?
Asa cum sunt lucrurile când vin din suflet
Ea era foarte dulce, iarà el era foarte bàrbat,
si o iubeam, iarà ea ma adora;
însa el, a facut umbra, se înterpunea între noi,
si în fiecare noapte, alaturi de fereastra ei,
imense buchete de trandafiri avea
si rosii garoafe si dalii de sidef.
Si când întunericul cobora
Si în înaltul cerului luna stralucea,
dintre palmieri înflorea cântul sàu
si ca o sageatà ajungea la casa ei.
Cum o iubea!... Cum îi cânta dorintele lui de dragoste
si cum vibra cu el a lui chitara!
Iarà eu, de dincolo de palmieri, cu urà îl ascultam,
Si între cânt si cânt mi se agàta câte o lacrima.
Lacrima de barbati, nu creada dumneata altceva,
Pentru ca si barbatii plâng, ca si femeile.
pentru ca si ei au sensibil, sufletul, ca si ele.
Nu am putut sa evit... Invidia e foarte neagra,
si suferinta din dragoste e foarte rea,
iarà când sângele se aprinde în vene,
nu e cine sa-l linisteasca, doamna...
Si într-o noapte..., - ce face gelozia!
l-am asteptat acolo jos, lânga vale;
tunete se spargeau, ploua, iarà râul,
asemenea venelor mele, umflat cobora.
Într-un sfârsit, în departare, l-am vazut prin întuneric;
venea cântând a lui nebuna speranta;
la brâu îi atârna cutitul
sub brat, vesela chitara.
Ajunse lânga mine linistit, senin;
îmi atinti în ochi, privirea lui rece;
îmi zise: Ma asteptai? I-am zis: Te asteptam!
Si nu am schimbat nici o juma de cuvânt.
Càci era brav bàrbatul, brav cum sunt barbatii puternici,
iarà barbatii puternici lupta, nu vorbesc.
- Cum o iubea!... Cutitul spuse
iubirea si ardoarea lui. Vuia din pieptul lui,
ochii îi straluceau, iarà între lovitura si lovitura
punea sufletul sàu!...
Nu a fost lupta între bàrbati, a fost lupta între tauri,
asta o stie bine bâtrâna vale;
însa mai mult decât iubirea si visarea
învinse invidia si ura,
si într-un sfàrsit cutitul meu l-a lasat întins
deasupra chitarei lui.
Nu aibà teama, doamna, sunt lucruri deja trecute...
Înca la sol, îmi spuse plângând:
Iubeste-o .... ca e buna!
Iubeste-o ... ca e sfânta!
iubeste-o .... cum am iubit-o eu !
Caci chiar murind... o iau cu mine în suflet!
Si am fost gelos, pe cel care asa-mi vorbea,
si am fost gelos pe acel care murea
si chiar murind, încà o iubea...
Iarà sângele orbi pupilele mele, iarà cutitul
în mâna îmi tremura de nervi, se înfundà
în pieptul lui cu ura si cu furie si sfâsiat-am
carnea lui, càutându-i sufletul...
Pentru cà în suflet lua cu el femeia mea...,
iarà eu nu vroiam sa o ia.

Traducere rapida...întrerupta de conversatia cu Cristina... pe tema pisica alba-neagra. Botezat... Pixi...

4 comentarios:

  1. :(( :(( :((
    De ce ma chinui, Giulia ?

    ResponderEliminar
  2. @ Leo - si eu am plâns ascultând si citind aceasta poezie. Si abia la a doua, treia, patra citire... am înteles-o si mai bine. Ce bogata sunt sufleteste sa pot sa ma bucur de atâta frumusete, nu-i asa?! Poate ca traducerea poate fi îmbunatatita... dar... esenta am transpus-o pe româneste...doar pentru tine.

    ResponderEliminar
  3. @ Leo... ar trebui sa-ti traduc multe alte poezii.. care-mi plac. Poate asa vei simti ce simt eu ascultând poezii în atâtea limbi. Nu scriu bine si nu vorbesc coerent... dar înteleg poezia...Metafore...nu-i asa...Pablo Neruda?!

    ResponderEliminar
  4. Iubeste-o .... ca e buna!
    Iubeste-o ... ca e sfânta!
    iubeste-o .... cum am iubit-o eu !
    Caci chiar murind... o iau cu mine în suflet!

    lipseau aceste versuri...
    Plàngi draga mea... o poezie frumoasa merita acest tribut.

    ResponderEliminar