Daca florile ar putea sa-ti spuna ceea ce eu nu pot

Nu stiu daca ar trebui sa simt ceva mai mult decât o amara satisfactie la vederea fetei îndurerate a lui June. Statea dupa cum îi este obiceiul, spionându-ma sub balcon. Ziua în amiaza mare tragând cu urechea la ce se vorbeste în apartamentul nostru. Iesisem sa fumez o tigara pe balcon, cu sortul de bucatarie înca pus.Nu aveam de gând sa-mi iau orele libere. Era înorat si nici chef de plimbare singura nu aveam.Asa ca decisesem sa ramân sa iau prànzul cu familia reunita. Din întâmplare am aruncat o privire în jos. Fata lui alba ca varul spunea mai multe decât cuvintele rautacioase:
- Ce?! Astazi nu iesi?! Nu ai liber?! ... mi-a aruncat în zeflemea. Stiam deja de mult ca relatia noastra nu functioneaza dar puteai macar sa mi-o spui în fata.
- Vrei sa ies?!
- Pentru mine, NU.

Am iesit totusi, dar el numai era. Nici macar nu a contat. Am lasat càteva lacrimi sa-mi umezeasca ochii si am tras puternic aer în piept. Este unica solutie decenta. Prea m-a ranit de multe ori din aronganta masculului care crede ca i se cuvine mai mult decât valoreaza. Si sincer, fiecare are o valoare chiar pe piata sentimentala sa zic asa. Cel care iubeste o stabileste si are impresia ca fara celalalt nu se poate trai. Se poate. Doare?! Da. Dar toate trec. Si astazi a fost o zi în care multi din jurul meu au suferit. Prieteni care s-ar putea sa-si piarda serviciul, familia unde lucrez din cauza disperarii fiicei paralizate. Si atunci poate ca durerea mea mi s-a parut insignifianta. O lacrima voi mai vârsa din când în când dar ceea ce a murit în sufletul meu si al lui nu poate fi reanimat. Ramàn doar lungile mele momente de tacere si nodul în gât.
Poate doar multumirile din partea familei îmi dau putere sa mai ramân în acest orasel, atât de aproape de el. Mi-au laudat mâncarea, grija si atentiile la adresa reginei madre. Singura observatie:
- Mama trebuie tinuta la regim mult mai strict. Trebuie sa slabeasca pentru ca sa nu aiba probleme cu genunchii fragili. Încearca sa-i reduci caloriile zilnice.
Usor de spus. Are o pofta de mâncare extraordinara doamna si chiar daca ma fortez sa-i dau mâncare de regim se supara pentru ca tot timpul îi este foame. Am sa vad ce am sa pot face.
Nopate buna Giulita. Nu ai mâncat nimic astazi si sper ca nu ai sa ai din nou un atac de bulimie la noapte si apoi din cauza remuscarilor sa vomiti totul. Usor de spus abtine-te. Am vointa sa fac gimnastica fara oprire la sala. Doar de vechile metehne nu scap. Ziua, nu au probleme cu nemâncatul. Vine însa noaptea si din cauza ca ma trezesc tot la trei ore sa o însotesc pe regina mama la toaleta îm poate provoca aceea imperioasa nevoie sa deschid usa frigiderului si sa ma înfrupt din tot ce nu m-a atras în timpul zilei. Al naibii metabolism si bulimie.
Simpatica astazi nora lui Pepita:
- Sa-ti traiasca ani multi soacra. Asa macar nu ai de gând sa te întorci în tara si vei ramâne multi ani la noi.
Stie ca nu am încapea amândoua în aceiasi casa.