Nu sunt un înger... dar asta nu înseamna ca nu pot zbura...

Mi-am târât picioarele pe ruta de dimineata. Ieri ne-am preumblat doua ore si jumatate...una dimineata la 8 , alta la 8:30 seara... daca mai pun si pe cea din oras... am facut destui kilometri. Miscarea fizica face bine în afectiunile inimii ranite. Da... am trecut de doua ori pe lânga masina lui...si inima mi s-a stràns si fara voie am ajuns la scara blocului unde locuieste...sefa avea acte de rezolvat în cladirea alaturata. Mi s-au înmuiat picioarele si am ramas cu un nod în gât. Am plecat în graba sa-mi rezolv ale mele treburi. Nu...numai exista pentru mine. Sunt mii de kilometri între inimile noastre acum. Dar doare al naibii. Si uite asa am reusit sa nu pomenesc niciodata de el... sa nu stresez pe biata sefa.

...Felicitari Cristinei... cerut eu pentru señor bani de la sefi pentru ca sa-si faca datoria de bunic atent fata de ea. Încetul cu încetul reintra apele mele în matca. Sunt în aparenta mai calma si mai atenta cu cei din casa. Dar este doar o aparenta. Am putut chiar sa-l rog pe bunul Dzeu sa-l ajute sa o scoata la capat în viata. Depind suflete de el...si are guri de hranit.

Râs cu sefa aseara, la plimbarea de 10 km... Am recunoscut ca suntem niste vipere noi femeile, care cu sau fara stire ranim cu multa usurinta pe cei care se intersecteaza în drumul nostru. Nu ma refer la mine, desi fara sa vreau poate mai fac si eu boacane de acest fel. Îi povesteam de seara petrecuta în compania Amaliei... dulce si amara persoana în acelasi timp.

Nu am si nu aveam bani sa-i fac un cadou de ziua ei de nastere desi ea a avut delicatetea sa-mi daruiasca niste ochelari de soare...cu ultraprotectie... nu de marca...dar cumparata la Corte Ingles. Eu vroiam sa-i termin rochita... dar a ajuns numai pe jumatate. Cum nu-i pot explica adevaratele motive pentru care nu vreau sa vina la mine acasa... este complicata relatia dintre noi. Deci sunat ea pe mine la 7:34 seara... ca vine... si plecam oriunde... Culcat eu repede pe señor si ramas ca un stâlp de planton în parcarea din fata farmaciei... mai mult de jumatate de ora în asteptarea ei, erau 8 jumate trecute deja. Masini treceau în sus si în jos. Noroc ca nu este un punct sensil al soselei pentru ca sa creada ca am iesit la agatat. Ma rog... ea întârzie peste tot.... si conduce ca un melc.... asa ca un plin de benzina este o adevarata aventura pentru ea. Venit, urcat si plecat fara nici o directie. Am trecut pe lânga falezele din orasul nostru, apoi pe stradute laturalnice am ajuns în oraselul vecin. Toate terasele pline la refuz. Lume care se distra în vacanta iar eu o ascultam dusa pe ea.... Fara sa avem în plan sa cinam împreuna.... am ajuns la centrul comercial din oraselul vecin...unde este si multicine. Ne-am fi dus la un film....dar începea la 22.40... si s-ar fi terminat cu mult dupa miezul noptii. Asa am trecut pe lânga unul din restaurantele din incinta, unde am mai mâncat noi... împreuna si ea probabil mai des. Chelnerita, o românca, vrând sa fie amabila...a întrebat-o daca este însotita de fiica ei... adica eu. Sunt abia 10 ani între noi. Eu ... o banala femeie de serviciu si ea doctorita... Pai nu i-a picat bine... Nici macar mie. Asa ca ne-am dus la El Paso... un restaurant tipic texan... cu carne prajita pe piatra înfiebântata. Ea platea...cica pentru ca fusese ziua ei de nastere. Ma deranja. M-a facut sa ma destainuiesc de tot binele si raul din relatia cu junele si mi-a dat dreptate ca trebuia sa termin cu el... desi cunoscându-l bine, ea regreta ca bietul va suferi mai mult decât mine. Nu cred, dar nici nu conteaza. Trebuia sa traiasca cu picioarele pe pamânt, imposibil pentru un suflet de artist. Fundatiile nu erau solide si apoi peretii construiti cu o zi înainte se surpau peste noapte...

.... Sefa este încântata într-un mod egoist de despartirea noastra:
- Sunt egoista... dar deja faceam alergie ca-l vedeam toata ziua la noi în casa în loc sa bata la toate usile pentru un loc de munca, cât de umil. Ma deranja ca nu ma mai însoteai la jogging, plimbari de dimeata sau seara.... Aveam nevoie de tine pentru mine.

Da... bietul meu suflet si trup. Trag de tine toti în beneficiu propriu. Dar am început sa-mi recuperez teritoriile pierdute. Acum sefa întelege ca nu pot alerga si nu-mi mai reproseaza cu cinism ca ea nu are de ce sa se plimbe o ora si jumatate când poate sa faca jogging doar jumatate de ora.
Întrebare de 10 puncte a Cristinei:
- Mama, de ce trebuie tu sa iesi de doua ori pe zi la plimbare sau alergare?
raspuns:
- Pentru ca sa-mi ocup timpul.

Eu... pot sa ma bucur din nou de mirosul marii, de aroma de iasomie amestecata cu cel de alge. raze de soare care ma învaluie în diminetile racoroase si celelalte, rosietice.... care ma încalzesc în amurg. Uite...pot chiar sa ascult muzica pe care el mi-a facut-o cunoscuta, fara sa lacrimez... Poate pentru ca m-am trezit de dimineata cu gândul ca viata are si alte valori nu numai dragostea. Si am dansat mult...pe sosele si pe malul marii. Mi-am unduit umerii si soldurile pe ritmurile muzicii de la radio. Nu sunt un înger dar asta nu înseamna ca nu voi zbura.... îmi cânta Dido tocmai acum în casti.....
Trebuie doar sa-mi ocup timpul si sa ma motivez zilnic. Am sa stau la o sueta cu rusoaicele la piscina, sau, daca V. se tine de cuvânt, vom iesi o ora pe o plaja. Poate chiar si-a facut planuri sa ma invite la cina diseara...dar eu deja am ramas înteleasa ca voi cina cu sefii si prietenii lor la Segobiano, în seara aceasta. Seful...cinic...nu a uitat sa ma ia peste picior cu prietenul lui, politai se acela... ca va trebui sa-mi platesc partea...ca nu este dispus sa o faca el... Nu conteaza... trebuie sa ies din casa... chiar daca ramân cu gustul amar ca toate aceste prietenii sunt ipocrite. Iesisem cu ei si acum càteva seri:
- Este însarcinata I, o întrebasem pe sefa la ureche? S-a îngrasat mult în anul care a trecut.
- Da de unde! Dar nu vezi ca se aseaza la fiecare 100 de metri.... si apoi pentru ea a iesi la plimbare sunt câtiva metri în parculetul din cartierul ei.

Deci... doar asocieri în scop de a avea companie la masa. Da, ei, sotii, sunt prieteni si fosti colegi de serviciu. Deci... eu am sa-i însotesc...pentru ca sa nu las singuratatea sa ma doboare. Singuratea din noapte trezeste demonii ...

Am sa încerc acum sa-mi vad de familie, adica de señor si de Marta. Sefa ... dupa plimbarea în parte alergata de dimineata s-a dus sa se culce înapoi în patut. Eu mi-am umplut porii cu buna muzica si va trebui sa iau în piept si aceasta zi. Toate sunt trecatoare...

... Ieri dimieata i-am amintit lui señor ca nepoata împlineste 20 de anisori.... Saracul, cu o voce nostalgica mi-a spus ca ar dori sa-i împlineasca din nou:
- Poate matale señor...dar eu nici macar cel trecut, de la 48 la 49 nu as vrea sa-l mai traiesc înca o data. M-a umplut de frumos si de pasiune si mi-a lasat sufletul ravasit. Asa ca lasa-ma sa-mi numar zilele ce mi-au ramas.... si sa nu ma uit în urma cu nostalgie. Se spune ca toata viata crestem ca si persoane.... dar sigur exista undeva un maxim de unde începem sa pierdem din calitatea noastra umana. Cred ca eu sunt pe aceasta panta. Dar... dar ... niciodata nu poti sti ce-ti rezerva viitorul pentru ca înca nu s-a scris.
... Îmi propun sa ma înscriu la toamna la cursuri. De dans si poate chiar sa reiau gimnastica de întretinere. Datorita lui musiu, junele posesiv, nu am putut sa mai fac nimic. Trebuia sa stau la dispozitia lui capricioasa toata ziua. În asteptarea.... lamentarilor lui. Da... chiar...parca m-am debarasat de un balast devenit o povara. Sa luam ceea ce a fost bun si sa uitam restul....
Si sa mai las eu din tigari... dar numai dupa ce am sa las divina muzica a lui Pink Floyd sa ma înfioare.... Shine on you...crazy diamond....
Un gând bun catre TIne.... dragul meu.... drag prieten. Stiu ca-mi esti alaturi...