Ursuza si opaca

Am un gust atât de amar dat tocmai de superficialitatea mea. Astazi m-am lansat în a trage o pripita concluzie despre o neinteresanta afirmatie si mi s-a raspuns sec cu un:
- Ce usor tragi tu concluzii fara sa sti despre ce este vorba.
Asa este. Ma luase gura pe dinainte fara rost. Nu este pentru prima data când învat pe pielea mea ca tacerea este de aur. Noroc ca ma relationez tot mai rar cu persoane si chiar prefer singuratatea inutilei aglomeratii verbale. Daca nu ma plac pe mine este logic ca nu tare plac nici pe altii. Caut fara rezultat sa-mi umplu orele. Ploua. Señor nu are chef sa manânce. Eu... m-am înfruptat azi noapte cu înghetata de vanilie cu nuci. iammy iammy si mai apoi chiar si cu niste prajiturele. Deci, astazi o rosie de dimineata si niste sarmale extraordinare facute de Lizzie, ba si o felie de cozonac cu nuca.
Chiar, deja am exagerat pe astazi. Burtica mea va lua din nou proportii, dar cui îi pasa când e vorba de sarmalute? Si apoi azi noapte sufeream alaturi de motan pentru ca pierdea Barcelona în fata Madridului.
Deci, ofticata eu pe mine însami, am luat calea magazinelor pentru o ultima aprovizionare în vederea sarbatorilor. Ploaia si vântul ma mai ajutasera sa uit de gafa. Apoi, m-am trezit între prieteni care faceau acelasi lucru. Judecau si criticau pe altii. Chiar nu suntem în stare sa nu tragem concluzii. Îmi aduc aminte de o conversatie cu señor în care tocmai el îmi spusese ca nu vroise amici din acelasi motiv. Bârfa. Apoi tot el judeca pe toti si pe toate. O facem zi de zi. Putem oare sa traim opaci? Putem oare sa ne rupem de lume fara sa devenim ursuzi si nebuni?
Sfinte sarbatori Pascale. Cu ani în urma înca mai simteam fiorul sacralitatii acestor zile, chiar nefiind o credincioasa practicanta . Acum nu mai simt nimic. Spectacolul pasilor de la Sevilia, Malaga sau alte puncte de pe mapa Spaniei nu ma mai emotioneaza. Vad totul redus la un comercial festin. Simpatic, nimic mai mult...
...Mi-am pierdut sirul gândurilor cautând ceva interesant la TV. Asa este, nici macar nu stiu de ce mai dau glas gândurilor mele. Cautând astazi numele meu pe google, m-am întâlnit cu fostul nume al blogului folosit de ceva care vrea sa fie o retea de vânzari sau publicitate la ceva care vrea sa fie Armani Emporio. Chiar nu au imaginatie suficienta pentru a cauta alte domenii? Eu nu sunt si nu vreau sa fiu populara. Mi-a trecut si chiar ma feresc de publicitate. Ar fi prea mult sa sterg toate comentariile potrivite sau nu lasate ici pe colo. Îmi dau acum seama ca este mai bine sa nu te cunoasca si sa nu cunosti prea multa lume. Te protejezi pe tine însati si-i feresti si pe ceilalti de dezamagirea de a te fi cunoscut.