Prietenilor dragi am vrut sa le trimit ceva din caldura sufletului meu . Am alaturat instantanee captate în aceasta superba zi de decembrie. Imaginati-va un vânt caldut dinspre Sahara si veti avea tabloul complet. Sunt ca un copil obez, jucaus. Ma rostogolesc prin viata. Ma joc pe plaja pustie.Valurile au trecut dincolo de pantofii mei. Apa era chiar calduta. Dupa ce m-am plimbat pe plaja, am plecat sa-mi rezolv treburile pentru care coboràsem în oras. Cu pantofii, sosetele, pantalonii , ude pâna la glezne. Cui îi pasa?! Mi-am luat doza de fericire si pot sa merg mai departe.
As putea sa spun ca am chiar momente de deplina fericire pe malul marii. Acolo sunt numai eu, atemporala si chiar imponderala. Spiritul meu iesise de mult din corp si plutea asemeni pescarusilor. Cum as putea sa va redau în cuvinte zborul lin al pescarusilor. Poate nici daca as lua droguri nu as avea aceasta stare de beatitudine pe care mi-o dau cele câteva clipe petrecute pe malul marii. Citeam într-o carte de Alessandro Baricco ca marea te vindeca. ¨Il mare¨ ma vindeca de toate cosmarurile noptilor mele de singuratate. Ca sa treaca zilele si noptile ajunge doar sa arunc o privire catre mare.
0 comentarii:
Publicar un comentario