jueves, 6 de enero de 2011

Anto la Peñiscola




















miércoles, 5 de enero de 2011

deja mi-e dor de tine, ANTO...


Dulci amare mi-au fost ultimele trei zile. Am visat si am tesut planuri pentru ca sa evadez din monotonia de zi cu zi. Mi-am permis sa-mi iau 13 ore LIBERE! Când m-am întors acasa, nora mi-a dat raportul. Nu putuse sa-l ridice pe señor din sofa si a trebuit sa o cheme pe sefa. Enma stia unde sunt, dar nu îndraznise sa-l informeze si pe sef. Deci acesta, cam ciufulit i-a raspuns norei mele, ca sunt tocmai la masa. Sefa a mintit ca sunt la medic, ca si cum ar fi fost o crima ca sluga si-a luat câteva ore libere, asigurând continuitatea serviciilor în casa. I-am spus sefei ca mi se pare normal sa ma bucur din când în când, adica dupa un an si doua luni de câteva ore numai ale mele departe de casa.

Venit Antoaneta pe la amiaza împreuna cu A, prietena mea doctorita care lucreaza aici, dar locuieste în apropierea Barcelonei. Abia ce am terminat de prânzit, A m-a sunat de la dispensar sa ma prezint la ea la cabinet. Tocmai în aceea unica zi putea sa se ocupe de mine, din lipsa de alti pacienti programati:
- Vino în 45 de minute, nu mai mult. Si fa-te ca nu ma cunosti. Te chem eu.
Ne planificaseram noi cu Anto o plimbare prin oras. Am dus-o cu mine. Nu a fost chiar asa de nasol, pentru ca al meu metge, tocmai era de serviciu la cabinetul alaturat. Vazut eu la el, pupacit si chemat pe Anto sa o cunoasca. Metge, jenat, spuse:
- Intra si nu-mi face de astea, afara, în fata pacientilor!
Deh, eu mai uit din când în când de protocoale. Intrat noi la el. Ramas el halucinat de inteligenta si de fluiditatea cu care vorbea catalana Anto. Invidiat si eu. Certat pe mine pentru ca sunt proasta si încapatânata si nu pun suflet în învatarea limbii. Cerut eu numarul de telefon al lui doña Amparo, mama lui , doua retete si iesit de la el, pentru ca sa apuc sa intru la A. Era deja târziu.
Chemat la un moment dat pe mine A, cu o fata acra. Intrat. Pupacit imediat, cu fata si ochii jucausi. Dezbracat eu pentru ca domnia SA sa studieze cu lupa corpul meu. Gasit ea doua flecuslete de ars-congelat cu nitrogen. Apoi, pentru ca de multa vreme ne deranja pe amândoua la vedere semnul de mama pe care îl am pe spate, cam cât o mura neagra, decis ea sa mi-l taie pe loc, cu bisturiul. Eu, culcata pe un pat. Ea, facând ture prin cabinete, etaje, câteva minute bune, în cautarea celor necesare: bisturiu, pense si ce stiu eu ce alte chestioare. Eu, fierbând, gândindu-ma la draga de Anto care venise sa ma viziteze si eu o tineam afara pe un scaun în fata cabinetului.
Trecut A la actiune:
- Nu am sa te anesteziez. Te-ar durea si întepatura acului.
Eu, nu comentat, dar am tipat de câteva ori. Muscat degetele de durere. Sa-ti taie cu bisturiul dintr-o miscare... este o chestie. Dar sa-ti faca câteva taieturi lente este sadism. Terminat. Iesit eu. Anto... NICAIERI.
Gândit eu:
- Nu a mai avut rabdare si s-a dus sa faca fotografii în port.
Plecat eu de la dispensar cu relicva pusa într-un flacon si mers la o tutungerie sa-mi cumpar tigari pentru ca sa-mi alin durerea, cica. Revenit si dupa câteva minute bune dat de Anto care se ratacise cautându-ma:
- M-a sechestrat metge si apoi când am încercat sa te sun nu mi-ai raspuns.
- Ti-am spus ca mi-am lasat telefonul acasa. Obisnuinta proasta. Nu ma cauta nimeni.

Plimbat noi putin, facut ea câteva fotografii. Trecusera deja ore de când plecasem de acasa si desi am informat sefimea, stateam ca pe ace. Nimic nu-mi iesea. Vroiam sa petrec timp cu Anto si toate mi se complicau. Am mâncat noi castane asezate pe treptele de la primarie si luat drumul catre casa. Cinat, culcat pe señor. Venit Amalia, cinat si ea. Sunat X. Invitat pe el la un vin în compania a trei femei frumoase. Pornit la mine hemoragia la rana de pe spate. A trebuit sa ma culc pe burta în bratele lui X, care îmi apasa o sticla de apa rece pe spate. Vroia sa ne scoata în oras. Eu îmi asteptam laptopul sechestrat cu câteva ore în urma. Ajuns laptopul, venit si sefa, închis usa la señor. Eram prea multi si prea vorbeam toti deodata. Plecat pe la unsprezece noaptea jumatate dintre ei. Ramas noi cu Anto. Si au mai trecut orele pe nesimtite. EL uita sa mai plece acasa. Nu ca m-ar fi deranjat prezenta lui. Savuram compania a doua persoane dragi sufletului meu. Târziu în noapte a plecat si EL. Muzica catalana, poante. EL îmi facea gesturi si ma incita. Eu culcata pe jos, în patutul lui Pixi, apasându-mi rana si fumând càte o tigara la usa întredeschisa. Asta ca sa nu-i deranjez cu fumul pe cei doi care se distrau de minune. Fotografii de pe unde a umblat Anto, povesti, râsete în noapte. Vin, Martini la mine, care oricum nu aveam de gând sa-mi iau antibioticul pentru punga de puroi care mi se facuse la un incisiv în noaptea dinainte de a pleca la Barcelona.

- Sa-mi ai grija de fata asta ca prea a trecut prin multe. Sa nu o ranesti.
Draga de ea, protectoare cu mine. EL nu m-a ranit niciodata în atâtea luni.

De dimineata m-am trezit cu gândul sa apuc sa-i dau Amaliei lucrusoarele pe care si le ratacise la mine. Gàtit noi cu Anto un prânz delicios si pregatit de plecare. Venit EL cu întârziere. Nasoala zi. Tocmai Reyes, cavalcadele. Ajuns la Peñiscola, tur în forta. EL trebuia sa ajunga înapoi la familie, eu la Marta, care si ea trebuia sa vada sosirea regilor magi, Anto care trebuia sa se întâlneasca cu Amalia în oraselul vecin la dispensar. Abandonat pe ea în apropierea portului, pentru ca si ea vroia sa-i vada pe regii magi sosind. Doamne... mi-ar fi placut sa se dilate TIMPUL pentru ca sa pot fi cu toti.

Multe fotografii. Abia astept sa le vad. Le voi primi probabil mâine sau când va avea timp Anto sa mi le trimita.
- Esti asa de frumoasa cu parul pieptanat asa. Azi noapte la 3 nu dormeam înca. Vroiam sa ma întorc la tine.
- De ce nu ai telefonat? Puteai suna si la poarta.
- Numai aveam credit pe telefon si m-am gândit sa vin, ca sa vad daca aveti lumina aprinsa.
Doamne, e chiar nebun, gândeam. Ce ar fi spus acasa, dimineata?

Plecat cu EL spre al nostru orasel. Ascultam muzica LUI si pe el. Ma tinea de mâna:
- De ce taci?
- Mi-e bine lânga tine. Si apoi înca visez.
La despartire:
- Te quiero mucho.
- Yo tàmbien. Trec mâine pe la tine.
A plecat. Señor dormea când am intrat. Sefa venise sa vada daca am ajuns. Trebuia sa cobor în oras sa o iau pe Marta. SEñor de culcat. Amalia care ma suna în disperare:
- Nu dau de Anto si eu trebuie sa ajung acasa cât mai repede. Gaseste-o!!!
Sunat si eu. Nu raspundea. Eu trebuia sa plec iar cu treaba:
- Ce face Anto daca A nu poate sa o astepte?
Ma gândeam ca voi merge sa o caut. Ma întorceam din oras cu Marta, când mi-a raspuns. Erau pe drumul spre Barcelona. M-am linistit. Sunt frânta. Mâine ma apuc în forta de treaba. Curatenie la sefi, croitorie. Sefa nu m-a sunat sa mergem la jogging de dimineata. Astazi dimineata nu am vrut eu. Aveam rana aceea sângerânda. Acum nu ma doare nimic, chiar si compania LUI ar fi fost benefica. Dar, l-am rapit prea mult familiei, zilele acestea. El a insistat ca ne însoteste. Aveam noi cine s-a oferit si care era liber la orice ora. Asta este. Ne e drag de EL.

Dulce amara este dragostea mea. Am însa niste încântatoare fotografii cu el. Astazi si mai reusite. ERAM si eu frumoasa. Ma simteam iubita. MÂINE... Cine stie ce va fi mâine?


... Atât de scurt a fost timpul petrecut cu Anto încât am ramas cu senzatia aceea de frustrare. Stiu ca mult putin spus nu schimba faptul ca ne cunoastem de o viata. Nimic nu te surprinde la o persoana pe care o simti. Dulce creatura, mi-a fost tare bine cu tine. Am sa ma gândesc la cele spuse de tine. Parca v-ati fi vorbit cu P. Si Amalia ma streseaza pe aceiasi tema. Am sa rumeg problema.


Lunga a fost ziua. Tipul care mi-a reparat masina de spalat vase, interminabile discutii pe tema lui Pixi care a fost reclamat pentru ca în hoinareala lui porneste alarmele din curtea unor frustrati care în fata îmi spun ca nu au mai fost deranjati iar pe la spate fac reclamatii. Cristina, nepoata lui señor, care vrea sa se certe cu ei, eu calmând spiritele si prefer sa-mi tin pisioiul legat în casa. Dimineata în pijama cu Anto, care în treacat spus este o frumoasa sirena. Cred ca daca am petrece ani de zile închise în casa, tot am mai avea ceva de povestit. TIMPUL , prea scurt petrecut în compania ta, draga mea.

... Barcelona...






























lunes, 3 de enero de 2011

... Fost-am noi la Barcelonaaaa....


...Fost-am noi la Barcelona. Zis-am io la baciu Augustin sa nu mearga acasa cu amintiri doar de la marea cea mare si de la castelul din Peñiscola. Asa ca propus eu la el o vizita în cea mai cosmopolita metropola a Europei. Am avut norocul sa ne fie ghizi doi rafinati cunoscatori ale locurilor cele. Trezit devreme, pus eu adidasi si blugi de hoinarit si dusi am fost. Prieten drag... NE-AI LIPSIT!!! Si Anto spune la fel: ¨El scrie LITERATURA!!!¨ Nimic mai mult. Deci, daca ai mai fi fost si tu acolo, mi-ar fi fost imposibil sa supravietuiesc. SINCER, la întâlnirea cu ANTO... m-a apucat o tahicardie si nu m-au lasat palpitatiile multe, multe minute în sir. O bomboana mentolata si mai apoi alta, si la un moment dat am uitat de ea. Prea eram eu fericita si stiti, asta poate chiar sa te si omoare. Pe o banca, Augustin privind la minunatele turnuri ale Sagradei Familia. Ramas el hipnotizat de detaliile si informatiile oferite. Deh, ce noroc pe capul meu ca te-am cunoscut draga mea. Mai am multe de învat de la tine.







Zburdat eu pe bulevardele acestui minunat oras. Ati fost cu mine, dragele mele. Toate cele dragi sufletului meu naravas. Nu am cum sa postez toate fotografiile. Nici nu au iesit bine, fiind luate majoritatea în mers. Aparatul de fotografiat al fiului meu a facut nazuri la schimbarea bateriilor asa ca am pierdut câteva zeci de instantanee. Nu conteaza. EU, am avut una din cele mai frumoase zile din viata mea ( cea mai frumoasa ramâne ziua în care s-a nascut fiul meu, asta nu se va schimba niciodata,dar ACEASTA a fost pe aproape, poate veti întelege si de ce).






... Am pupacit-o pe Anto, una din cele mai dragi si sensibile fiinte pe care am întâlnit-o prin intermediul virtualului. Realitatea depaseste virtualul. Regret doar ca nu am avut ocazia sa ne vedem pâna acum. Astept acum sa ne revedem aici, mâine, la mine, desi as prefera sa-mi petrec zile si saptamâni hoinarind în compania ei prin Barcelona.

Ghidul meu a fost foarte ocupat cu fotografiatul si chiar cu filmatul. Cuscrul înca nu si-a revenit din reveerie. Abia asteapta sa mearga acasa sa se laude cu ce femei frumoase a avut ocazia sa se plimbe pe ici pe colo. În gluma a spus ca merge acasa, vinde porcul si vaca si se întoarce la noi. Dar si noi am spus ca tare ne-am duce sa vedem padurile de acasa si sa facem o lunga plimbare la cules ciuperci.
Antoaneta ne-a dus sa vizitam aceste superbe edificii : Casa Asia, La Pedrera, Hospital de la Santa Creu y Sant Pau, Rambla Catalunya si o foarte selecta cafenea (poze mâine) dar si EL, ne-a dus sa vedem Sagrada Familia, Portul cu Maremagnum , Rambla, partea de sud, cartierul Gotic si Palau de la musica.



... Sublime ore. Vazut rasarit de soare în bratele LUI, din masina. Pierdut eu în EL si el în mine. Ascultat eu pe EL si el pe mine. Promis noi sa nu ne ranim. Gândit eu: ¨ promis eu de multe ori... multe. Si mie, si altora. Hotarât sa nu mai analizez doar sa traiesc clipa.
Acum un an... îmi promiteam... si nu m-am tare tinut de cuvânt. Astazi... da ASTAZI. Îmi spunea:
- Nu te-as parasi decât daca ar trebui sa ma întorc în tara mea.
... Ma uitam la EL si ma întrebam :
- Acesta este barbatul care m-a oprit pe strada? Ce s-a întâmplat între timp? Ce l-a facut sa mi se deschida, ce m-a facut sa-l aleg pe el în final ? Ca doar eu nu l-am cautat în multime.Si nici el nu m-a cautat. Ni s-au intersectat drumurile într-o buna zi. A alergat înspre mine pe strada. Eu stiu de ce. RADIAM în ziua aceea. Eram SINGURA si totusi FERICITA. Avea nevoie de puterea mea. Eram pe tocuri si càlcam apasat. Asa cum o fac si acum. Si nici ca-mi pasa pentru ca viata în sine este FRUMOASA. Astazi am mai gasit un reper care sa ma faca sa doresc sa traiesc, sa fiu curioasa. Arhitectura. Uitasem pentru un timp ca o cladire poate sa fie poezie. Ca poate sa fie la fel de frumoasa ca si natura. Am mai gasit un punct de sprijin si mi-am aruncat un fir de paianjen. Si mi-am adus aminte de ce îmi place forfota oraselor mari si de ce am crezut ca mor în oraselul acela plictisitor din Italia. Nevoia de decibeli, de adrenalina, de provocare care sa-ti puna sângele în miscare.

... Aseara ascultam împreuna cu EL poezii. Neruda. Mai apoi i-am pus clipul cu cele patru legi ale spiritualitatii indiene.

Prima zice asa:

¨Persoana care soseste este persoana potrivita¨

Adica nimeni nu ajunge în viata noastra la întâmplare, toate persoanele care ne înconjoara, care interactioneaza cu noi, sunt acolo dintr-un motiv anume, ca sa ne ajute sa învatam si sa înaintam în fiecare situatie.


A doua lege zice:

¨Ceea ce se întâmpla este singurul lucru care putea sa se întâmple¨

Nimic, dar nimic, absolut nimic din ceea ce se întâmpla în vietile noastre nu putea sa fie de alt fel. Nici macar cel mai nesemnificativ detaliu. Nu exista: ¨daca as fi facut respectivul lucru... s-ar fi întâmplat respectiva chestie....¨. NU. Ceea ce s-a întâmplat a fost acel unic care putea sa se întâmple si a trebuit sa se întâmple asa pentru ca sa putem învata aceasta lectie ca sa putem continua. Toate si fiecare situatie în parte care apare în vietile noastre este perfecta, chiar daca mintea noastra si ego-ul nostru se împotrivesc si refuza sa o accepte.

A treia lege spune:

¨În oricare moment începe este momentul potrivit¨

Totul începe în momentul predestinat, nici înainte, nici dupa. Când suntem pregatiti pentru ca ceva nou sa înceapa în vietile noastre, atunci este momentul în care va începe.

Si a patra si ultima zice:

¨Când ceva se termina, se termina¨.
Atât de simplu. Daca ceva s-a terminat în vietile noastre, este pentru ca noi sa evoluam, prin urmare e mai bine sa-l lasam pierdut, sa mergem înainte si sa înaintam îmbogatiti cu aceasta experienta.

Cred ca nu este o întâmplare ca cititi aceasta, daca acest text ajunge în vietile noastre astazi; este pentru ca suntem pregatiti sa întelegem : - ca nici un fulg de nea nu cade niciodata în locul gresit!

domingo, 2 de enero de 2011

... la slabit Giu.... prea te-ai Imbuibat cu icre

... Deja que el viento te traiga hasta mi...

Soare, tricou fara mâneci... ochelari de soare, bomboane mentolate... burtica care trebuie sa dispara. M-am înfruptat nepermis de mult zilele acestea. Cu buna stire. Dar nu am rezistat icrelor. Am mai si trimis la Lizzie... dar si asa mai am putintel... Zi si noapte am stat pe ele. Salata... nimic... Deci acum trebuie sa ma dezintoxic. Gurmanda cum sunt nu e bine sa am mâncare buna prin preajma...

... Deci ...încercat sa iau masuri. Ceva gimnastica de dimineata în asteptarea ca sefa sa-si deschida ochii. Dezamagire totala... Nu avea chef de plimbare...tocmai ea care ma martirizeaza pe mine zi de zi cu joggingul. Deci luat eu adidasii si MP3 si plecat. Soare... mare... culori... muzica... bomboane mentolate. Si totusi nu ajung. E plictisitor singura. Asa ca dupa câtiva km... am decis sa-mi vizitez prietenii britanici, abia întorsi din Tanzania. Nu erau acasa...dar ne-am întâlnit pe traseu. Se întorceau din oras. Deci... cafelit si tigarit cu ei si cu pisoii pe terasa vilei. Povestit ei mie noutatile si dezmortit eu din nou limba în engleza. Întors pe jos... aveam nevoie de miscare...

... Señor doarme. Marta... statuie..., motanul Pixi , revenit dupa doua zile de hoinarit prin cartier. Este plin de rani. Dar tot nu se învata minte. Fiert niste taietei pentru o supa lejera si asteptam trezirea lui musiu. Dupa sforait... nu pare sa se întâmple prea devreme. Si chiar daca s-ar trezi... trebuie sa mai asteptam sa aiba si chef de mestecat.

... Povestit cu copiii. Planuiesc de câteva zile o escapada la Barcelona. Acum sper sa o si pot pune în practica. Da... sa vad cum pot fura camera foto a Cristinei. Delicata problema.

UPDATE: 20.49... la un Martini... rupta de oboseala. Am dat jos Geocerule... aproape 2 kg astazi. Gimnastica si dans... cam doua ore, plimbat aproape doua...si alergat 2,5 km pe seara în compania sefei si a lui sefu... cu rottweilerul. Deci... sper sa am putere sa mai si bat mâine bulevardele Barcelonei. Copiii au ajuns... deci pot sa-mi iau o zi libera ca sa zburd în voie. Mâine trezirea la 7 dimineata.
... Acum sa-mi pictez si eu unghiile. Da... am desenat astazi.... ia sa cobor eu imprimanta...sau mai bine sa-mi urc laptopul. I feel good. Nu am mâncat decât dimineata ...pâine cu icre si la prânz ceva înghetata de ciocolata. Cafea... câta am avut nevoie si bomboane. Sunt ametita...si obosita. Ce placuta senzatie...

sábado, 1 de enero de 2011

Es tan corto el amor, y es tan largo el olvido...

La multi ani... tuturor celor dragi mie...si celor carora li-s draga eu. Câtiva tot or fi... si din aceia!!!
Din prima categorie... pai ar fi destui. Prieteni si prietene dragi. Parinti... iubiti... copii...

Lunga ziua de ieri. Facut din nou icre... mor de dragul lor. Mâncat ca o sparta si azi noapte si de dimineata. Burtica la mine creste. Stropit ici pe colo bucataria pe pereti si sortul...deci implicit jerseul lui...când m-a îmbratisat:
- Vrei?
- Prefer oua umplute...
- Hai si fa-le tu. Tocmai curat ouale.
... deci aratat la el cum se fac pe la noi. Asezat eu calare pe picioarele lui... si unduit. Sarutat dulce....si iar sarutat...
- Suna-i pe ai tai parinti. Uita ca te-au suparat. Au nevoie de tine. Si apoi nu uita cât sunt de singuri fara tine.
... povestit vreo o ora la un Martini... Povestit el si cu señor... ca de obicei. Pupacit el la Martita... angelito cum îi spune el.

... Señor chemat.
- Vreau sa ma culc.
... Explodat eu.:
- Astazi este Revelionul. Nici prin gând sa nu va treaca. Ati promis si fiicelor ca veti ramâne cu noi în living. Sunt abia sapte seara... mai aveti 5 ore.
- Ai vazut ce geniu am. Spui ca sunt blânda. Abia de o ora a povestit cu fiica de la Valencia... si i-a promis ca nu se va cere la pat. Ma pregatesc degeaba? Doar eu m-as bàga în pat si m-as uita la TV. Pentru el ma agit. Sa mai aiba iluzia batailor de clopot si a strugurilor norocului. Si pentru Marta... care este asa de emotionata.

... Plecat el. Venit sefa cu Cristina. Aranjat festiv masa în living. Terminasem platourile. Luat Cristina modemul mobil... cica se va plictisi la restaurant (nici acum nu l-am recuperat... ma chinuiesc cu semnalul din mansarda).

... Mesaje de la fratelo si dragul meu maestru. Da... si de la dragul meu prieten medic... Denis. Tocmai când eu trebuia sa-mi deconectez internetul pentru Kris... asa ca vazut prea târziu dedicatia lui. Poate era si el singur în noaptea asta si puteam sa ne povestim... Daca nu era pus pe studiu si în ultima noapte a anului... (recuperat eu modemul meu... dat inutil pentru ca nu a stiut sa-l activeze... si eu am aflat de la copilul ca trebuie sa dezactivez Wifi... ca sa mearga pe 3G...si acum am patit la fel când am trecut de pe semnalul de la bar... pe modem mobil)...

... Deci... mesaj si de EL... 0:17 An nou fericit...cariño... sa nu te schimbi niciodata. Mii de sarutari... apoi imediat sunat... pentru ca eu nu-i trimisesem raspuns... Gândit eu pe moment... draga mea... înca nu iubirea mea... Nu gândi...si multumeste-te cu ce ai... si nu e putin. De ce vrei tooot? Tooot e prea mult si doare mai mult. Si nu forta nota. Traieste pentru tine...si apoi vezi daca lasi loc si pentru altii. Te-a sunat imediat dupa ce au ciocnit samapania în familie. Ce vrei mai mult?! Da... stiu... tu vrei mai mult...

... Proiectam asupra celorlalti imaginea creata în subconstient despre iubire. Din nevoia noastra de a iubi si a darui. Si celalalt face ce poate pentru a fi la înaltimea asteptarilor. Stiu ca face tot ce poate. Stiuuuu... Dar nu este destul. Ma întreb de multe ori daca faptul ca are un suflet extraordinar compenseaza vina... Influenteaza faptul ca este un amant de vis? Ce spun?! Complet... De ce cu cât primesti mai mult... vrei mai mult? Mai profund...

... Nu am cum sa redau toate conversatiile noastre. Nu au nimic de a face cu intelectualul. Ascultam si poezii de multe ori... dar poezia aduce doar tristete în vietile noastre. El nu are nevoie de asta... si nic eu. În acest moment. Desi... de dimineata ma obsedeaza un vers.
Es tan corto el amor, y es tan largo el olvido.
da... Pablo Neruda...poema 20...

PUEDO escribir los versos más tristes esta noche.

Escribir, por ejemplo: " La noche está estrellada,
y tiritan, azules, los astros, a lo lejos".

El viento de la noche gira en el cielo y canta.

Puedo escribir los versos más tristes esta noche.
Yo la quise, y a veces ella también me quiso.

En las noches como ésta la tuve entre mis brazos.
La besé tantas veces bajo el cielo infinito.

Ella me quiso, a veces yo también la quería.
Cómo no haber amado sus grandes ojos fijos.

Puedo escribir los versos más tristes esta noche.
Pensar que no la tengo. Sentir que la he perdido.

Oír la noche inmensa, más inmensa sin ella.
Y el verso cae al alma como pasto el rocío.

Qué importa que mi amor no pudiera guardarla.
La noche está estrellada y ella no está conmigo.

Eso es todo. A lo lejos alguien canta. A lo lejos.
Mi alma no se contenta con haberla perdido.

Como para acercarla mi mirada la busca.
Mi corazón la busca, y ella no está conmigo.

La misma noche que hace blanquear los mismos árboles.
Nosotros, los de entonces, ya no somos los mismos.

Ya no la quiero, es cierto, pero cuánto la quise.
Mi voz buscaba el viento para tocar su oído.

De otro. Será de otro. Como antes de mis besos.
Su voz, su cuerpo claro. Sus ojos infinitos.

Ya no la quiero, es cierto, pero tal vez la quiero.
Es tan corto el amor, y es tan largo el olvido.

Porque en noches como ésta la tuve entre mis brazos,
mi alma no se contenta con haberla perdido.

Aunque éste sea el último dolor que ella me causa,
y éstos sean los últimos versos que yo le escribo.







... Nu sunt trista. Nu atât de trista cum este el. Îl surprind uneori stând în masina. Sub fereastra mea. Îl întreb:
- Ti-e greu sa intri. Ti se pare corvoada vizita la mine?
- Ce prostii vorbesti. Stau asa si în parcarea din fata casei...sau în alte locuri. Ma asalteaza gândurile. Îmi evaluez viata si simt ca am esuat. Ca nu am realizat nimic. Fac un pas înainte...si doi înapoi. Nu vreau sa te încarc cu problemele mele. Vreau sa vezi doar zâmbetul meu...

... Mi-am adus aminte de ieri, la poarta :
- Urci la etaj sa ma vezi plecànd?

... Urc eu... si astept. Nu-l vad în masina.... Scoate capul de dupa gardul din fata ferestrei....si ma sperie.... Cucu...
Nu aveam o piatra la mine. L-am mai amenintat eu ca voi face infarct din cauza lui... dar asta când facem amor. Râdem ca va trebui sa mearga la sefa... sa-i spuna ... ¨- Enma , Giulia a facut infarct în timp ce...¨ Pai... vina o poarta el. Prea multa adrenalina... pura.
...

... Povestit noi... dragul meu. Sters eu lacrimile acum. Merg sa ma ocup de peste. Señor doarme. Am sa-mi fac o salata... E mai bine asa... Desi doamne.... ce tentante sunt icrele din frigider.

... Ma trezisem cu gândul sa cos. Nu s-a ales nimic din croitoria mea în ultimele doua zile. Se pare ca ar trebui sa-mi traga cineva una dupa ceafa.

viernes, 31 de diciembre de 2010

...La jogging si în ultima zi a anului... cine ar fi crezut acum un an?!


- De doua ori te-au admonestat astazi. Seful si vecinul. Bine ti-a mers.
- Tutto insomatto... mi-a mers bine. Seful m-a certat de dimineata pentru ca arata livingul ca naiba. Si avea dreptate. Pusesem stapânire pe tot cu croitoria mea. Pe dulapuri... tipare, de perdele... indicatii de montare... pe masa mare... materiale si calcator si mai stiu eu ce... împrimanta pe jos... ca doar daca suntem în living...acolo îti imprim texte, plase cu resturi de materiale, sevaletul... ascuns lânga un dulap...vopselele si pensulele mele, pe un alt dulapior... coli si discuri în dezordine. Hm... m-am ofticat pe moment si i-am raspuns ca asa arata un atelier de croitorie... iar el... cu destul tact mi-a raspuns ca aceasta este o casa si nu un atelier de croitorie. Si...este o casa de spanioli!!!...

...M-am executat. Nepoata mea si cu cu o prietena la care tocmai îi strâmtam rochia cu care va straluci în noaptea de Revelion... m-au ajutat sa debarasez livingul de tot... deci inclusiv de masa mare si scaune. Apoi ... în aceleasi haine cu care am fost la jogging... am trecut sa frec casa sefei. L-am informat cu o mina de vinovata pe seful... ca am ordonat casa... si m-am apucat sa smotruiesc si casa lor. Nu fusesem... de cel putin o saptamâna. Ma mustra pe mine constiinta... si nu prea. Deci...smotruit cu castile pe urechi... chiar si dansat, ici pe colo...prin bài si holuri... în timp ce frecam cu sârg. Reusit eu sa transpir pentru a doua oara bine. Seful... care nu-i asa de negru precum pare... prezentat cu cecul...deh ... sa am eu bani în buzunar în noaptea de revelion. Prostit noi si dat el la mine o alta plantuta în locul celei decedate. EL si le pusese o parte în curte. Mâncat Drac...vomitat o zi întreaga. Adus eu aminte de noaptea cu pricina...si de senzatie de voma avuta de la càteva fumuri zdravene. Mai apoi ...lucrat în draci la mine în casa. Familia de hranit, rochita sefei de terminat... vesta Cristinei... de finisat... Abia ce m-am ridicat de la masina de cusut pe la noua seara...când aparut...EL. Povestit o ora. Lipit eu de el. Urcat la el tensiunea.
- Puneti o fustita si o bluzita sexi.
- Stai sa fac un dus...
... Facut dus... facut amor bestial. Plâns eu de placere... dominat el ca un nebun...

... Nu am apucat sa fac si eu un dus... Pus o rochita de vara... si luat EL pe mine la o lectie intensiva de dans. De luat aminte!!!... Nu va luati profesor de dans amantul. Este îngrozitor!!! Certat pe mine... pentru ca nu prind miscarile voluptoase ale LOR... care le au în sânge. PASII ...APASATI!!! Te misti ca o nemtoaica. MAI SENZUAL!!! Gândeste-te ca faci amor!!! Fi voluptoasa. Faci miscarile prea ample!!! Stai ca o piatra!!!... Nicicum nu era multumit. Cu pasii simpli nu ar fi fost o problema...dar el este un dansator desavârsit. Mas no menos...menos no es mas! Cine sa-l înteleaga ce vrea...
Ma rog... dupa vreo o ora ... EL...asezat într-un scaun... era multumit!!! ASTA EEEEE nena!!! Acum ai prins!!! Continua...exerseaza...nu pierde niciodata ritmul. totul trebuie sa fie natural. Eu sunt barbat...si ma unduiesc. Poti si tu.

- Bestie!!! La fel dansam si înainte!!! Dar ma priveai din alt unghi!!!
... Si pe când suncile si picioarele mele... catarate pe niste tocuri frumusele... se miscau mai bine pe ritm... striga vecinul iesit în curtea lui:
- GIULIAAAAAA!!!!
- Da...
- Muzica nu ma deranjeaza... dar tocurile fac un zgomot asurzitor.
... Deci... terminat eu ora de dans... din dormitorul meu... lipit de al vecinului dormitor ... EL.... fiind în adidasi... studia mai departe pasii complicati din videoclip. Apoi cântat la mine Cancion para ti... si mângâiat si pupat din nou picioarele:
- Vrei sa slabesc? Am ceva burtica la cei 66 de kile ce-i aveam astazi, dar înca îmi vine bine rochita asta. E prea scurta?
- Que dices!!! Îmi plac soldurile tale. Si toata carnea de pe tine. Si rochia-ti vine bine.
... Deci... plecat EL... Claxoane ... din fata barului ( sa nu-l deranjeze pe vecin...continuate departe în noapte pe soseaua care merge înspre oras. Frumosul meu... Uneori... îi spun ca daca as avea cu zece ani mai putin... as face o fetita cu el fara aprobarea lui. Nu ma gândesc în serios la asta... dar ar fi lumina ochilor mei... DAR!!! sunt batrâna... si ar fi nedrept pentru un copil de 20 sa aiba o mama de 70. INUMAN!!! Doctorita spune ca ... imposibil nu ar fi chiar cu vârsta mea... daca m-as lasa de medicamente.
... El spus astazi:
- Chiar ar trebui sa vorbim pe îndelete despre asta. CARLA... ce frumos ar fi...
... Frumos este visul. Un barbat care ar vrea un copil de la tine. Si mai ales ce barbat!!! Faptul ca nu are un ban în buzunar este neimportant. Nu l-as avea pentru el. Stiu ce fel de tata este. Si ce suflet are. Ar fi doar nedrept sa creasca fara EL... sau ca fetitele lui sa sufere. Deci... luat gândul de la prostioare. Bucura-te de viata. o fetita... vor face tânara generatie...

Trezeste-te gàina din visare. Treci la culcare. Mâine iar mergi la jogging... si astazi înca nu te-ai odihnit. Señor...doarme dus. Se pare ca zgomotul facut de tocuri...pe gresie nu a ajuns si la urechile lui. Amor... ti-a mai daruit o seara bestiala. Ai febra musculara... si tot nu ti-a lasat nici o urma de dinti pe pulpele interioare. Ori carnea mea este prea dura...ori este el prea moale... si nu vrea sa-mi faca mai mult rau decàt îmi face. Doamne... trebuie sa-i fac fotografii!!! Sa-l am ... sa-i surprind privirea devoratoare... Daaaa... sunt în al noulea cer. Multumita, obosita rupta... Pus voltaren pe partea din spate a muschilor de la pulpe... Suparata azi sefa ca nu a plecat la sala de la clubul de tenis. Eu... as sfatui-o... dar iar mi-ar pomeni seful de supa de gaina. Mi se fàlfâie... El guapo ... hm... revine în forta. Si asta este BINEEEE... Si acum la culcare Giulia... E aproape ora doua. Trezirea la 8... ai sase ore de somn asigurate... si urmele lui în tine si sarutarile lui... pe buze, pe gât... ma rog... peste tot. Cum poate cineva sa fie frumos si pe dinàuntru...si pe dinafara!? Norocul meu... norocul lui... norocul nostru... ca ne-am cunoscut. Picioarele mele sunt de vina. Si fetisoara si zàmbetul lui de înger ...
- De ce abia în ultimele luni am început sa te iubesc?
- Pentru ca înainte totul a fost numai pasiune carnala. Acum... e mult mai mult!!!
... Acum doua saptamâni... i-am spus ca numai vreau sa-l vad. Si a venit sa-mi ceara explicatii. Ne-am spus offul...si ... ne-am linistit. Adica am început de la alt nivel. În forta...mai tandri unul fata de celalalt... E bine? E rau?
... Ce conteaza. Nimeni nu are cum sa-mi ia amintirile càrnii si ale inimii... :
- Nu ai putea sa fi un vigliacco.... un nemernic?! Asa... m-as consola mai usor daca te-as pierde...
- Sunt cum trebuie sa fiu. Nu am cum sa ma schimb... Am defectele mele... dar sigur nu sunt un nemernic.

miércoles, 29 de diciembre de 2010

Nu puteam intra în casa... fara sa vin sa te vad...

Nu a ajuns înca Amalia. Cine stie pe unde s-o fi pierdut...sau poate face garda de noapte. Eu...terminat cusutul pe ziua de astazi. Iesit bine probele. Facut chiar si pentru o pereche de cizme tiparele si croit si unit bucatile . Cusut de mâna chiar si rochita lui sefa... Mâine ... da mâine... iar jogging si cusut. Bani intrat ... bani cheltuit. Vizitat EL... si iarasi apropiat un pic mai mult noi:
- Parcasem deja masina... si am urcat din nou la volan. Nu puteam intra în casa fara sa vin sa te vad cinci minute. Ma asteapta cu cina... si uite ca nu am putut intra fara sa ajung si la tine.
- A doua zi... dupa ce-mi trece euforia si betia momentului... de fiecare data ma apuca râsul de câte putem sa ne spunem.
- Crezi ca eu nu-mi amintesc?! Cum te privesc, cum te stapânesc, cum te ranesc iubindu-te?! Visez înca. Ia sa vad... se vad urmele muscaturilor?
- Nu... ti-am spus ca ma musti abia perceptibil.
- Astazi povesteam cu sefa. Pentru prima data în viata mea ma deranjeaza anii mei. Niciodata nu mi-am ascuns vârsta. Acum... da. Ma deranjeaza ca voi împlini 50...când tu vei împlini 40.
- Giulia eu voi fi totdeauna lânga tine. Numai daca ar trebui sa plec pentru munca... as pleca de lânga tine. Nimeni nu m-ar putea ìndeparta de tine.
- Nu ma face sa te iubesc si mai mult. Deja esti insuportabil. Am sa te fotografiez odata când ai privirea aceea demonica. Si am sa te pictez... Poate când nu vei mai fi în viata mea...
- Voi fi... Nu scapi de mine...decât daca vrei. Când intru la tine... uit de toate problemele. Si iar ma confrunt cu ele când ies si urc în masina. Esti asa de vie... Esti asa de tânara în sufletul tau.
- Tu crezi ca atunci când ne prostim eu nu stiu ce se ascunde în sufletul tau?! ... Crezi ca nu simt gustul dulce amar al iubirii noastre?
- Nu avem ce face. Eu am cea mai frumoasa familie acasa. Traditionala. Dar exista atâta tensiune uneori. Si încerc sa stapânesc situatia si sa calmez nervii. Am practic trei copii acasa. Ea este ca o picatura de apa prin care vezi. Atât de fragila si atât de usor de distrus. Suntem apasati de grija zilei de mâine. Vin la tine si nu vreau niciodata sa te împovarez cu problemele mele. Vreau doar sa uit de ele pentru un moment... ca sa o pot lua de la capat a doua zi.
- Si eu am nevoie doar de aceste câteva minute... pentru ca sa suport singuratatea unei lungi zile de munca... Uite... am terminat cusutul... Fa tu cizmele în casa... asa vor vedea ca muncesti cu adevarat pe ele. Eu prefer sa profit de minutele petrecute cu tine... în altfel. Chiar si numai povestind...
- Vrei?
- Vrei pisica, vrei? Ce întrebare?! Dar mâine iar trebuie sa merg cu Enma la jogging si astazi nici cu voltaren cu am fost în stare sa-mi conving picioarele sa alerge. Cica... ea facuse aproape doua ore de sport la sala de la clubul de tenis. Eu... doar zàmbeam... gândindu-ma la ora noastra de sport si adrenalina.
- Te-ai culcat imediat ... dupa?
- Pe pisici... Am povestit trei ore cu A. Si nici baie nu am vrut sa fac... Pentru ca sa nu spal urmele sarutarilor tale.
- Nu ma porni... hai aici...
- Du-te... Pe mâine... Si rumega bine oferta Amaliei... Saraca se gândea ca mi-ar face o defavoare daca te-ar lua de lânga mine. A iubi nu înseamna a încatusa pe cineva. Daca revine... e pentru ca sunt sentimente la mijloc.
- Giulia ... eu am asa un drag de tine. Amestecat cu stima si admiratie. Esti asa de diferita de toate femeile pe care le-am cunoscut în viata mea.

... A plecat. Da... sunt diferita. Oare?! Parca conteaza. Gàinà... nu rumega problema. Carpe diem!

... boig per tu...

Aproape trei ore în compania Amaliei... Ne face bine la amândoua. Mi-e draga aceasta fiinta. Ne îmbuibam cu tot ce apucam. Începem cu salate... peste, rape, mai mult fiert... anchoa, fructe... kiwi astazi. Oare de la ce ma simt asa de plina?!.... De la fanta... asta este. Ba am mai baut si o cafea cu gheata. Mi se închid ochii de somn. Cred ca nu am nevoie nici de somnifere. Înca nu am apucat sa fac baie. Mai am nevoie sa-l simt. Da... Amalia a hotarât sa mergem la scoala de dans. 25 de euro pe luna... la Twister. Asa ne vom tine de orele de dans. Martea de la 20:30.
... Când poate ea... nu poate EL... si invers. Vine ea obosita si fara chef. Dar daca stim ca trebuie sa mergem... asa ne organizam ziua si implicit ea... consultatiile. Descarcat ea sufletul... Trista zi pentru ea... Plecat cu moralul ridicat. Ne-am prostit si gata... am uitat fiecare supararile. Primit eu o oferta interesanta pentru EL... Sa vedem daca va dori sa lucreze pentru ea cât timp ar fi plecat Pedro... îngrijitorul mamei ei, în concediu. Sigur ar accepta. Eu chiar m-as bucura pentru el. Daca nu... zau m-as duce eu, numai de dragul de a fi aproape de Barcelona. Si ar veni nora mea ...aici în locul meu. Solutii ar exista. Si am mai schimba atmosfera. Dar asta ar exclude urmatoarele doua luni, ìn cazul meu. Croitoria... care si ea aduce bani de buzunar. Sa vedem ce aduce ziua de mâine. Da... jogging la 10:30 cu sefa... asta sigur. Dar am o durere de muschi si ... nu datorita alergarii. Bata-l cucu de exploatator profitor.

... Doamne... sublim este sa te abandonezi în bratele unui barbat superb...

martes, 28 de diciembre de 2010

... boig per tu...


... spus la el... :
- Daca nu te am doua minute si mor ...
... Râs el... si pentru ca tot vorbise pe catalana cu señor... început sa cânte la mine, patrunzându-ma cu privirea.

... Cântat el la mine pe catalana... cautat melodia pe net si scos castile. Señor bucurat ca scapa de noi ... cerut la pat (cam de o ora vroia sa mearga la culcare si eu nu l-am lasat). Ce bine.... E momentul nostru. Si cântat si cântat, tinut pe mine în brate... culcata peste el în fotoliile mele uriase.... si mai apoi stors de toata vlaga... El pe mine...eu pe el. Doamne... cât dureaza o ora intensa. Suna telefonul... Întors eu... profitat el. Cu respiratia sacadata am raspuns:
- Da... Ah,... buna A.
- Buna... C. este acolo?
- Depinde la ce te referi. În casa sau în mine...?
- V-am întrerupt... Iarta-ma... Credeam ca are chef sa facem ora de dans mai târziu...
- Astazi nu va putea. Obligatii acasa... Dar tu treci pe aici. Cinam împreuna.
... Sunat si la el. Ea... :
- Nu raspunzi?
- Sa vorbesc si eu cu respiratia sacadata ca si tine? ...

... Iubit noi ca nebunii... Dusat el... si plecat în fuga.
- Cum te simti... amor?
- În ceruri. Iubit de doua femei frumoase. Rupt...
- De ce nu te opresti dupa zece minute?... Trebuie sa ma exploatezi la maxim?
- Nu pot si nici în ruptul capului nu as vrea... Asta ai vrut... asta ai. Aguanta!!! ... Tu esti femeia mea... si trebuie sa fi obosita si satisfacuta.

... A plecat. În sunet de claxoane. Eu?! fara vlaga. Dar... as lua-o de la început... Doamne!!! Privirea aceea de demon posedat... Niciodata nu l-am vazut asa de pornit ca si astazi. Si nici finalul lui nu a fost niciodata asa de impetuos... Zici ca era un cal de curse si tot el avea si biciul metaforic în mâna. Este imposibil sa repet tot ce poate spune un amant nebun. A meritat sa apuc sa traiesc numai ca sa am aceste experiente. Camasuta neagra de noapte... volanase care-l excita... Gesturi de stapân peste femeia lui... urmate de dulci si suave mângâieri. Picioare sarutate... de la glezne înspre coapse... si mai pe cele proprietati ale lui... muscate fin carnurile mele... si el care nu se mai oprea... si ma devora cu adâncimea privirii lui. Doar cât sa ma priveasca si sa ma adulmece... ca un animal de prada... Dansa în mine... se misca pe niste ritmuri infernale... de neconceput pentru femeile cuminti. Nebunul meu dulce... Boig per tu... Este hotarât sa ma duca pe tarâmuri necunoscute... Si daca cu ani în urma... corpul meu se convulsiona si nu puteam sa fiu atinsa dupa un orgasm... pài el m-a fortat sa trec peste momentul acela ... fara sa aiba mila de mine... si a continuat... pâna la al doilea si al treilea... având si el aceleasi convulsii... si spasme... dar nu... pentru al meu iubit nimic nu este de ajuns. Nu exista limite ale placerii doar constrângeri ale timpului prea scurt pe care-l poate petrece alaturi de mine...
... Îmi repeta si astazi :
- Acum zece ani daca te-as fi cunoscut... am fi avut un copil împreuna. Ce pacat ca nu traim în Maroc. Sa pot sa am doua neveste.
... Chiar... nu sunt niciodata geloasa pe ea. Cred ca din partea mea nu ar fi nici o problema. Ea sigur nu ar fi de aceiasi parere. Crescuta la calugarite... Alta... care nu stie decât de cele cuviincioase. Si cred ca cel mai mult ar durea-o ca sunt mai în vârsta cu 13 ani decât ea. Logic ar fi ca barbatul sa-si gaseasca una mai tânara. Dar si el îmi tot spunea astazi de supa buna... Hm... Cred ca greseste pentru ca gaina asta doar primeste si nu ofera mai nimic. Ca nu vrea nebunul ... nu ca nu mi-ar placea mie. Dar asta e pe invers... si atunci eu doar torc si ma urc pe pereti. Ma rog... ma tine el bine de gât... si de umeri pentru ca sa nu pot misca în front. Da ce...?! Eu sunt proasta sa fug?!...

somn la mine...


... mi-am pus mixpodul... cu muzica lui Garou...
... Îmi fac siesta. Dupa doua portii de înghetata... si o ultima tigara. Numai am bani... sunt leftera. Deci nici bani de tigari. Pe copii îi alimentasem cu ultimii bani... si aia cu împrumut luati de la sefa. Ca doar señor crezuse ca nu vroiam sa le dau din ai mei. Care?! Ca doar scosesem deja si ultimii centi... tot pentru ei. Dar mai daduse la mine Enma. Cât vrei?! 20 sau 50? 20... ca-s pentru ei. Mâncarea nu le lipseste... numai de tigari nu au. Batu-le-ar cucu de tigari la noi toti. Dar si placerea este pe masura... Nu am cum sa nu-i înteleg. Îl avem în sânge... drogul. Deci... stim cum este sa ramâi fara...
... Nu am apucat sa si croitoricesc înca. Venit sa se uite la masina de spalat vase. Rufe de întins... rufe de strâns. Señor si Marta de hranit, spalat pe jos bucataria... si ar mai ramâne doar vasele. Dar sunt... înghetata... pe dinauntru. Dar tot nu ma las de cafea cu gheata si înghetata...
... Înca sunt sub efectul lui nea Martini de ieri. Ce minunata licoare... Si parca-l mai vad pe Alvaro... cu rotocoalele de fum... cu vorba blajina si... blazata. Ce fain ne-am distrat. Si dulcea de doña Carmen. Atât de eleganta si de blânda:
- De ce nu vorbesti ... tia?
- Numai am ce spune Giulia. Am spus tot ce am avut de spus pâna la vârsta asta.
- Ce faci la Centrul de Zi?... Ceva activitati?
- Nu fac nimic acolo. Stau si nu fac nimic... ca si în casa.
... Stiu ca este trista pentru ca se simte inutila.

... nu straluceste soarele când ea... este plecata...



Ain't no sunshine when she's gone,
it's not warm when she's away.
Ain't no sunshine when she's gone,
and she's always gone too long
anytime she goes away.

Wonder, this time where she's gone,
wonder if she's gonna stay
Ain't no sunshine when she's gone,
and this house just ain't no home,
anytime she goes away.

And i know,i know, i know, i know, i know
i know,i know, i know, i know, i know
i know,i know, i know, i know, i know
i know,i know, i know, i know, i know
i know, hey i ought to leave the young thing alone,

But ain't no sunshine when she's gone,
only darkness everyday.
Ain't no sunshine when she's gone,
and this house just ain't no home,
anytime she goes away.

Anytime she goes away, anytime she goes away
Anytime she goes away

O vizita cu placuta surpriza...

Si am fost foarte placut surprinsa ieri. Vizita de la Valencia. Sora lui señor Tomas. Matusa Carmen... tia Carmen cum îi spun eu. însotita de unul dintre nepoti si de cumnata lui señor care locuieste aici în Vinaros... tia Pilar. Da...si îngrijitoarea lui doña Carmen... Rosi...o bolivianca de 32 de ani. Au venit mai repede decât ma asteptam. Deci casa mea era înca cu susul în jos... nici preparatele nu erau terminate. M-a ajutat Rosi... în timp ce ceilalti se întretineau în conversatii... adica tia Pilar vorbea si ceilalti doi batrânei... abia raspundeau cu un Da sau un Nu... trecuse si Enma pe aici... Venise si C... dar nu vroia sa intre, asa ca ne-am cinstit cu un Martini afara, pe banca. Rau a facut... dar abia mai târziu mi-am dat seama de ce. Abia plecat C... a venit fiul lui señor... Alfredo... pentru câteva minute.
... Ce vroiam sa spun. Doña Carmen... superba si eleganta la cei 92 de ani. De mine ar avea nevoie ca sa se mai anime un pic. Bolivianca este de treaba... dar plictisitoare. Însa nepotul... m-a uimit. Toti din familia de acolo sunt licentiati. De la avocati...si diplomati... pâna la cel mic, adica tânarul de ieri, mezinul familiei, care si el este inginer rural... cu un master în resurse umane. Lucreaza la o firma care se ocupa cu energia eoliana... morile acelea de vânt. Bineînteles ca au lucrari si în România, Constanta...
... Nu a vrut sa manânce nimic... dar dupa masa... ne-am retras noi doi în bucatarie si dai la Martini-uri si dài pe tigarile mele... niscaiva ore... Si atâta ne-am distrat împreuna... si atâtea am povestit. Doamne... ce frumos si destept barbat. Am uitat ca mai exista si asa ceva. 33 de ani... cu fire albe la tâmple... Si un simt al umorului desavârsit. Povestit el la mine peripetiile lui prin Bucuresti. Cum l-au excrocat taximetristii ...plimbându-l pe stradute... ore în sir... si chiar asa, taximetristul care-l taxase cu 40 de euro... când a vazut la ce hotel periferic a fost cazat... deh... camere retinute pe internet... l-a sfatuit ca nu este recomandabil sa se cazeze în acel cartier marginas...pentru ca va ramâne si fara hainele de pe el... (o fi fost în Ferentari). Intra printr-un atelier de reparatii auto...si undeva deasupra lor erau 4 camarute pentru cazare. De mâncat... nu i-au recomandat nici un restaurant mai aproape de câteva strazi... Deci... peripetii...prin Bucurestiul nostru....
... Ma rog atâta ne-am distrat noi doi... ca la sfârsit am ajuns în camera lui señor...unde-mi dusesem eu laptopul si cu usa închisa ne-am uitat la niste videoclipuri (asta ca sa nu deranjam conversatia din living)... Osho..cu strange consequences... si acelea cu Que hora es... Eu asezata pe perinite... el râzând în hohote... asezat pe un scaun adus din bucatarie.

... Au plecat... dupa vreo sase ore. Asta numai pentru ca alti membri ai familiei îi asteptau sa-i îmbratiseze... Dar noi ne-am mai fi distrat... La iesirea pe poarta... opreste o ambulanta... Era Patricia... nepoata lui señor. Nu stiam eu ca s-a despartit de logodnic... pentru ca le faceam lipeala. Si-au cam aruncat ei ocheade... Cu Patri si colega ei de serviciu, ne-am mai distrat si dansat pret de câteva minute. Fetele au promis sa-mi scoata suncile la discoteci...pentru ca si ele sunt ... solteras... adica libere.

... Deci ramas ca Alvaro... va mai trece pe aici... cât de curând (ultima data a fost acum mai bine de 10 ani). Bineînteles la dispozitia bunicii...

Eu... voi fi pe faza sa urzesc planuri pâna atunci. Doamne... am uitat cât de elegant poate fi un barbat scolit... rafinat...si frumos ca un Adonis. Si înalt si bine cladit... De fite... nada... Parca eram doi colegi de serviciu la un bar dupa orele de munca. Pentru câteva ore mi-am uitat conditia de servitoare îndobitocita. Am râs cu pofta si am vorbit despre toate. Logodnici... iubiri... hobby-uri... plictiseli... viata de zi cu zi.
... Abia plecat ei... venit C... petrecut noi o seara în fata laptopului, cu casti pe urechi... prostiindu-ne. Trimis el mesaj cu o zi înainte... ca abia asteapta sa ma revada. Cica eu... cosita rica... adica o chestioara gratioasa... cum ar fi un portelan...explicat el la mine. În ultima vreme ma ia cu ¨cosita¨.... si eu la fel pe el. Iesit el pe la 19 ... sa cumpere lapte, cica. Si ajuns cu doua cutii... de la mine... pe la orele 23. Ma uitam la fata lui...privita din profil... Îmbatrâneste... Ce bine!!!
- Dragule... ma bucur ca fata mea este mai neteda... Îmbatrânesti... ceea ce este bine. Asa te mai apropii de vârsta mea. Am sa-mi aduc aparatul de fotografiat de la sefa... ca sa-ti fac o sumedenie de fotografii... Sa te am aici...pentru batrânete. Rau ai facut ca ti-a fost jena sa intri în casa. Aveai ocazia sa cunosti o persoana deosebita. Nu cred ca ti-ar fi gasit de lucru. Deja nu-i mai place nici munca lui. La început angaja si mai apoi... un an de zile s-a ocupat de concedieri. Nasoala treaba. Dar... macar schimbai si tu atmosfera...
... Asta este. Am schimbat si eu un pic cercul si nivelul conversatiilor... Povestit noi mult si de smecherul pe care l-au angajat în Constanta...si pe care-l platesc cu mii de euro...pentru o munca de vreo 3 zile. Cica legea din România asa prevede ... ca daca este din alta localitate...pai... lunea si vinerea si-o petrece calatorind la si dinspre Bucuresti :
- Sti ca va prosteste cum vrea el... Doar e un bucurestean versat. Hahaha... Eu spun la tot neamul... sa ma angajeze pe mine... acolo... dar voi nu auziti. Macar ca eu sunt ... cinstita în afaceri. Si apoi nici chiar proasta nu sunt.


... Eu scriam deja când señor m-a chemat. Batea din palme... ca sa ma cheme la datorie. . Mi-a si urcat tensiunea si l-am întrebat:
-Que pasa? Son las 9 apena!...
... Sunt dâcoasa pâna când îmi beau cafeluta...si-mi scriu ¨memoriile¨... Deci, daca m-a prins pe picior gresit si nu a avut rabdare sa ma duc eu la el... pai nu am fost deloc amabila. Schimbând doua cuvinte despre vizita de ieri... îmi explica ca toti au studii... carrere... Eu... dâcoasa si nef... i-am taiat piuitul:
- Cum de toti descendentii surorii matale au studii serioase... si ai tai... niciunul...?!

... A ramas speachless si cu asta i-am pus micul dejun în fata... ca sa aiba la ce medita.
... O rautate gratuita... mai ales ca nici fiul meu nu are nici macar bacalaureatul. Nu s-a putut. Dar am recunoscut erorile mele si limitele lui. Señor nu ar recunoaste nici în ruptul capului ale lor limite...

... Merg acum sa ma îmbrac. Trebuie sa vina Enma sa mergem la jogging. Nu ca as avea eu chef... dar ea considera ca trebuie sa întinereasca. Poate cu bisturiul... Trebuie sa vezi si limitele corpului tau. Pleoapele cazute... umflate, barbia dubla... numai cutitul le poate repara. Asa va fi si la mine... peste câtiva ani. Deocamdata sunt cea mai tânara din ograda... si ceva mai bine conservata pe sub stratul de grasimi protectoare. Alte gene... asta este. Marta... râde singura în baie. Señor...tuseste în bucatarie si mie mi se fâlfâie de toti...

... Eu m-am ales cu o placuta amintire... în timp ce Enma ieri nu a putut sa-si lipseasca sotul de serviciile sale. A revenit ea ... pentru câteva minute, spre seara si s-a asezat cu noi în bucatarie... pentru ca sa povesteasca despre aceiasi interventie la ochi pe care i-au facut-o. Asta este... Ea a avut de pierdut. Eu... de câstigat...

Update: 11:00... alergat... cu placere as spune. Soare, cald... putin plumb la picioare. Controlat eu bine spatele. Scos fundul si umerii... Dansat pe strada... Îmbratisat pe Enrique... prietenul meu profesor si lasat pe el sa-si plimbe în voie catelusul. Miscat bine umerii pe ritmul muzicii. GIULIAAAAA... la munca. Sforaitul lui señor nu trebuie sa-ti taie cheful de munca. La cusut... Dar numai dupa ce fac o baita si-mi pun vopseaua de par. De gatit... nu este cazul astazi. Ramas de ieri si prea mult...
... Trecut ieri medicul meu preferat pe aici... sa-si ia niste scule de gradinarit lasate în curtea mea... si spus el ca icrele mele au facut furori la serviciul de garda al spitalului din Badalona... Dus sora lui la servici cu ea... si îmbuibat neamul de pe acolo. Deci... crescut pipota la mine... Pentru ca sunt spanioli care au apreciat specialitatile noastre. Numai astia din casa nu au gusturi rafinate pe masura priceperii mele. Încercat eu sa-l fac si pe cuscrul sa manânce creveti... langostinos... dar nu a fost chip.... Macar ca C... si cei de ieri au gasit foarte gustoasele ouale umplute. Dar au mâncat si salata mea de boeuf ...si bineînteles pato a la naranja... cumparat deja pregatit de la Bon Area... Adica rata a la portocale... un sos dulceag ... FOARTE BUUUUNNN.... Si apoi i-am rasfatat cu o înghetata de tiramisu.... Mâncat ei bine... Ma rog, mai putin tânarul... deranjat la stomac cu ocazia sarbatorilor ( pestele si fructele de mare or fi fost... ca astia numai atâta stiu...) ... dar ne-am dres cu o juma de sticla de Martini. (sefa cumparat la mine sticla de 1500 ml... avea ea reducere... eu... gratis primit).

... Deci ... sa ne vedem de treburi. Rochia noua cumparata de sefa ... de REFACUT... ca doar îi vine mare pe toate partile si tocmai pe unde are modele dragute ar trebui taiat... deci preferabil ar fi sa desfac mâneca si sa scurtez... de sus în jos. Dar... vopsim parul carunt... întâi si întâi.
Si apoi... sa ne mai ocupam si de costumele de Carnaval. Mâine vine si Patricia cu tiparele pentru costumul ei. Alta provoacare... alte modele, alta comparsa. Si apoi... apare Rosa de la farmacie... cu 8 costume pentru La Colla... trupa lui feciorul lui seful. Deci... trei modele diferite... ca sa nu ma plictisesc cumva. La muuuunnnca G... ca prea ai viata de huzur si mai îndraznesti sa te lamentezi. ... Pictura... nu am uitat-o... dar nu-i chip sa faci noaptea asa ceva.








... Alvaro... care vorbeste o engleza impecabila... bineînteles ca a savurat aceste clipuri...

domingo, 26 de diciembre de 2010

Thorn bird...

Mi-am pus muzica... la volum maxim. Sa scoata demonii din mine. Urasc sarbatorile. Telefoane care suna. Preparative. Prea multi în jurul tau. Altii care mai vin si mâine. Ai mei ofticati ca nu i-am sunat. Aceiasi poveste în ultimii 30 de ani. Suntem bolnavi... nu ne suni. Da... nu v-am sunat. Poate din sentimentul de culpabilitate ca v-am pus pe locul ...n... Poate pentru ca nu am vrut sa aud aceiasi poveste repetata de fiecare data când ne auzim. Poate pentru ca sunt ieascibila. Poate pentru ca toti asteapta sa-mi fac datoria si eu am obosit. Si nu am curajul sa le spun... ¨Da mai lasati-ma sa-mi trag si eu sufletul din când în când¨... Cauti echilibrul... într-o lume care te streseaza. Elimini... întepi... Sunt ca un arici zburlit. Fericirea si pacea celor din jur ma raneste... Vreau doar sa fiu lasata în paceeeee.... Am sa urc acum sa ma cufund într-o vana de apa fierbinte. Ca sa-mi iau forte pentru prânzul de familie de mâine. Vine sora si cumnata lui señor. Cu niscaiva nepoti... Deci... servire, amabilitate si rabdare... multiplicata. FERICITA de mine... Venise sefa sa ma anunte ca mergem mâine la jogging. Ca si cum numai de alergat aveam eu pofta dupa câteva zile de îmbuibat. Dar ... zâmbesti si spui... BINE... la fel cum spui se rezolva si la ultima rochita cumparata astazi din piata... Nu am desenat... cum mi-am propus pentru ca si-au prelungit copiii sederea cu o zi. Si atunci am profitat de soare si timp frumos... ca sa evadam. Si cum mi-a fost jena sa nu o iau si pe Marta cu noi în escapada de doua ore...pai m-am chinuit sa o fac sa urce si sa coboare scari. Dar... am privit pescarusi planând deasupra mea si a cuscrului...în timp ce mergeam în pas vioi pe digul ce înconjoara portul:
- Doamne ce mare este marea.... Si ce albastra. Si când ai de gând sa te întorci în tara... Iulicà?
- Daca pot... în vecii vecilor!!!
... Mi-e lehamite. Putinele ore de fericire... îmi fac celelalte ore insuportabile. Cum sa fac sa nu ma afecteze stupiditatea mea si a celorlalti?!...

... Cum sa ma eliberez de toti cei care ma obosesc si-mi fac viata un iad?!

... - Apai dupa cum vad eu... Iulica draga... tu esti stâlpul !.... zise cuscrul.
Om de la tara. Harnic si neumblat. Ei vad si cântaresc dintr-o privire situatia.
... De acasa ... mama la fel spune... Tu esti stâlpul familiei.

... M-AM SATURAT... VREAU DOAR SA UITE TOTI DE MINE...

... Vreau sa fiu doar un albatros purtat de valuri. Dar... chiar si acela da de mare agitata... si atunci trebuie sa-si adune fortele... sa lupte ca sa supravietuiasca. Si daca nu ar mai face-o într-o buna zi?!...

... Astazi m-a obsesionat tema pasàrii Spin. ... Citisem undeva legenda care spunea ca aceasta cânta numai o singura data în viata... dumnezeieste.... si apoi se sinucide. De când îsi paraseste cuibul cauta arborele cu spinul cel mai potrivit pentru a se înfige în el... Unde este spinul meu?!
http://nrsl.wordpress.com/2007/11/29/of-thorn-birds-pain-and-sacrificies/

looking for a simple moment of beauty...