Nunta copiilor(poze de la Kinga)

Zara basic... alb si bleu...30 de euro bucata

Încalcam astazi atât de strictele reguli impuse în casa. Stau în living, cu laptopul în brate. Geamuri si usi larg deschise. Pe doña Pilar am culcat-o în patul ei. Sa vad ce noapte de garda ma asteapta. Enorm de multe reguli de respectat aici. Pisalogeala pâna peste poate. Tac si zâmbesc. Am învatat lectia. Taci Giulia. Pleaca toti în ale lor treburi si apoi faci tu cum sti mai bine. Mai am doua fiice de cunoscut. Cel mai mult îmi place avocata si fii ei. Vineri la opt seara dadeam sa intru în cladire pe când dau nas în nas cu Elena, avocata. O sueta pe terasa, Alex, fiul, tot avocat, venit si el la povesti. 38... fain si destept. O adevarata placere sa conversezi cu ei. Cu frica în cele parti dorsale, alergam eu sa fac si cina si sa fie totul perfect. Alex ma ajuta sa fie totul impecabil, ca sa nu ma prinda pe picior gresit Carmen, cea care m-a angajat si care tine frâiele în mâna. Elena nu ma lasa sa o iau cu señora. Deschisa si extrem de încântata de compania mea. Sunt invitata la ea acasa pe saptamâna asta. Ca cica trebuie sa ma cunoasca sotul ei, care de asemenea le are cu cele ale picturii. Superbi, amândoi...

As putea sa spun ca sunt în elemntul meu. Etajul opt, bulevardul Sarrìa, cladiri cu aceea patina data de trecerea unor bune decenii. Zgomotul strazii, masini care se opresc la semafor, luminile rosii ale stopurilor de pozitie din spatele masinilor. Camdata este liniste în casa. Am sa-mi intru în ritmul unei noi saptamâni dupa un sfârsit de saptamâna fatal. Am vrut eu sa-mi fac de cap si rau mi-a iesit. Rochii noi, cumparate la un pret excelent la Zara, în complexul L`Illa... Cort Ingles. Trei Cort Ingles am pe o raza de un km. Preturi mari si mici. Nu am rezistat ispitei si mi-am luat doua rochii cu acelasi croi. Alb...spre culoarea untului si unul bleu... decolteu în triunghi..în fata si în spate, fermoar auriu la vedere pe spate. faineee!!!
Vroiam eu sa le si inaugurez cu o pereche de sandale abia cumparate la un magazin pe D`Aribau, aproape de Gran Via ... la un modic pret de 39...chilipir în comparatie cu preturile din zona. N-a fost sa fie. Ajunsa târziu în oraselul copiilor, neplacuta surpriza ma astepta. Pusesera zabrele exterioare si nu era chip sa le deschid. Venise de departe sa cineze cu mine un barbat care ma cunoscuse cu doua luni în urma si de atunci nu contenea sa-mi declare iubirea lui pe a noastra limba. Meseriasul chemat a vrut sa ma încarce la factura. 271... ptr un spart de iala si deplasarea...de 75 de km. Vina este a lui Javier pentru ca a sunat la primul numar de telefon vazut pe publicitatea lipita pe usa. Totuna. Erau 10.30  din noapte când a plecat cu doar 110 ce aveam în buzunar. I-am spus ca trebuie sa se multumeasca cu ce am... Scumpa tarasenie. Eu sigur rezolvam fara bani. Dar spaniolul este obisnuit sa sune la specialist. Eu mergeam la seful copilului si-l rugam sa-mi dea mie masina de gaurit si nu ma costa nici un ban. De stiut pe viitor. Acum sa vedem daca poate sa-i scoata de la cei de la asigurari, asta daca are apartamentul asigurare.

 Cam sifonate de cum le-.am scos din geamantan, dar urmeaza sa le calc. Doar nici macar nu le-am pus.
un material exceptional. Moale...fara sa fie sintetic.

Deci... la cina nu am mai mers, seara cu Javier a fost un dezastru, desi este primul barbat care-mi face curte cu atâta asiduitate si culmea ma si cadoriseste. Este sarac, dar si asa vine de fiecare data cu un cadou. Cadou în bucati de sunca afumata. Una din carne de taur, cine stie càt l-o fi costat. Plus ca el a scos din buzunarul lui 50 ptr spartul yalei si nu accepta sa-i dau înapoi. Acum eu cum sa-i spun ca a fost sub asteptari si nu obisnuiesc sa-mi pierd timpul cu barbati buni dar fara ... posibilitati de a ma face sa ma simt eu bine.

Faze dragute. Telfonul. Eu fara ochelari nu vad cine suna. Unul era colombiano care si-a adus aminte de mine în noapte, dupa doua saptamâni de tacere. Nu aveam de ce sa raspund si ce sa ascult. Celalalt apel....
tot asa... fara sa vad cine este. O doamna cauta persoana pentru îngrijire batrâni-. Citise anuntul în Casteldefels. Eu...nu, ca nu sunt disponibila, vocea cunoscuta. Pai cine era? Amalia, care iar ramase fara una dintre fete pe noapte. Râsete noi în noapte... cu Lara si cu Amalia ca nu si-au dat seama ca era numarul meu de telefon. Nici eu nu as fi recunoscut numerele lor.
Deci... îmi scrie în continuare J., în româneste. Te iubesc, pupics, em placi mult, draga mea... ca mai mult nu a reusit sa învete. Patetica iubirea lui spre profunda mea dezamagire. Dormeam eu dar si asa l-am surprins. Toata noaptea m-a privit si mângâiat. Cred ca i se parea ca viseaza. Eu însa abia asteptam sa plece. Vom vedea cum putem sa nu-l ranim prea tare în orgoliu. Sa-ti fie de învatare de minte. Putini barbati sunt cum îi vrei tu Giulia si apoi dupa Carlos oricine ti s-ar parea patetic. Deci... scoate-ti din minte tema sex. Plictisitoare tema.
Singurele chestii faine au venit din partea femeilor. Vecina copiilor, care mi-a facut companie în seara pàna mi-au deschis usa... desi are exact cei 50 ai mei a spus ca nu par nici de 31... Hm.. m-as multumi cu 41. La fel si ecuadoriana care ma schimba ptr sf de saptamàna. Mi-a aratat mâinile lei muncite si aspre la cei 38 de ani iar chipul sincer nu-i este mai tânar decât al meu. Deci... trebuie sa fiu fericita cu ceea ce am. Câteva kilograme în plus, puse pe burtica si solduri, dar în rest zburd pe strazile Barcelonei. Sunt draguta si simpatica. Batrânica ma pupa de zeci de ori pe zi si-mi spune: guapa, frumoaso, ce ochi si ce picioare frumoase ai. Daaaa... dar ce folos. Lucrez de la 7 la 23... nu pot sa ies din casa decât însotita si nu am nici un iubit care sa merite deranjul. Cred ca ar trebui sa ma calugaresc, dar prea sunt frumoase lucruri prin magazine. Am sa devin dependenta de cumparaturi?!

Spune-mi unde locuiesti ca sa-ti spun din ce patura sociala faci parte

Fiecare nou început te sperie. Dupa doar 6 zile simt ca sunt din nou acasa. Dificil de facut fata tuturor asteptarilor dintr-o prea numeroasa familie. Sotie de judecator doña Pilar, fii si fiice cu cariera. Medici. avocati, ingineri. Toti curiosi si încântati sa ma cunoasca. La fel si eu. Schimbare de decor, deci. Salariu dublu, la fel si munca. LIBERE!!!! Nu am mai cunoscut aceasta notiune în ultimii 7 ani. Concendiu platit. Suna bine de tot.
Început eu serviciul marti dimineata în aceasta casa. Domnul pictor la care am muncit o luna si doua zile peste nu s-a sinchisit sa-mi plateasca cele doua zile. Ca cica nu am respectat întelegerea de a ramâne mult timp la ei. Nici eu nu stiam ca mi se va oferi o mai buna slujba. Ma grabeam sa-mi iau locul la noul loc de munca si nu am stiut din nou sa ma ratoiesc. A facut-o în schimb Amalia pentru mine, noaptea trecuta. Suparata ca un spaniol a îndraznit sa ma exploateze l-a sunat cu numar invizibil la 2 noaptea si a tras o cearta serioasa cu ei. Era asa de pornita ca l-ar fi denuntat pe loc.
Petrecusem eu primul weekend liber la ea, în Casteldefels. Nu m-am odihnit cum trebuie pentru este complicata viata prietenei mele. O mama de 97 de ani cu problemele vârstei. Asa ca i-am fost de folos eu ei, cum si ea îmi este mie întotdeauna. Azi noapte, dupa cina, trebuia sa o aducem pe Lara în Barcelona. Dupa ce am debarcat-o cica aproape de Plaça Catalunya, dupa parerea ei, la 3 km distanta, dupa spusele Amaliei, într-un cartier de lume buna am ajuns si noi sa parcam masina aproape de Pedrera. Si uita asa, ne-am început noi plimbarea în noapte. Passeig de Gracia, plaça Catalunya, Ramblas, port. Doua gagici întinse cap la cap pe o banca în port, dormind pret de câteva bune minute. Nu bausem nimic. Doar eram obosite. Nu singure. Multime de turisti la aceea ora. Am sa ajung sa fac si fotografii cândva. Uit si nu stiu de fapt unde ajung cu ea. Încep sa cunosc stradutele, bulevardele Barcelonei. Stiu ca pe Aragò... mergi cu masina si prinzi toate semafoarele pe verde kilometri buni. O strada este cu circulatie pe un sens, cealalta pe celalalt sens. Cartierul în care locuiesc este de lume fitoasa. Si magazinele la fel. Spune-mi unde locuiesti ca sa-ti spun cine esti. Cam ass este acum. Am cunoscut câteva din cartierele muncitoresti, astea de lux, alta si mai de lux pe unde am trecut ieri noaptea cu masina. Cladiri somptuoase unde cândva a locuit aristocratia, transformate acum în clinici particulare. Am intrat în ultimele zile în atâtea magazine si buticuri de lux. Posetele Louis Vuitton sunt urâte dar cica le vreau cucoanele din recent îmbogatitele paturi din Asia si din Rusia.

Zilnic fac kilometri buni cu doña Pilar, cu scaunul cu rotile. O ora îmi trebuie pâna la Passeig de Gracia. Ma asez pe o banca pe Rambla Catalunya, cea unde sunt mai putini turisti si e populata de autohtoni. Sute de cladiri îmi atrag atentia si înjur ca nu am la mine telefonul pe care-l folosesc pe post de camera foto. Acum l-am pus în poseta dar nu ajung sa fiu singura si sa fac fotografii. Asta este panorama pe pe una din terasele apartamentului în care locuiesc. Este mult mai stricta viata mea aici. Ma trezesc la 7 dimineata si ma culc la orele 23. Dorm... fara somnifere din cauza oboselii. Sunt o mie si una de reguli impuse. Nu am voie sa o las niciodata singura în casa, nici macar în patul cu laterale. Poate sa cada si deja are o opertie de sold. Este fragila doamna mea si spatele meu deja simtea pe sfârsitul saptamânii efortul depus. Dar uite, dupa doar o zi si jumatate de odihna sunt ca si noua. Am ajutat-o pe Amalia cu mama ei si aceasta a fost foarte recunoscatoare cu mine. Si Ea este foarte obosita chiar daca are îngrijitori aproape pentru fiecare moment al zilei. Sunt si excepetii. Asa mi s-a întâmplat mie astazi sa ma trimira cu ea la biserica. Mda... merita macar pentru scandalul ce le-a facut celorlalti. Saraca ar fi vrut sa mergem la dans sâmbata noaptea dar mie numai de dans nu-mi ardea dupa o saptamâna de munca intensa.

Sa lasam laptopul si sa ne odihnim. O alta saptamâna de munca ma asteapta pâna când voi merge la apartamentul copiilor. Am sa huzuresc pe plaja din L`Ampolla. Copii au plecat deja în tara si eu merg sa le ud florile. Pe 15 zbor acasa la nunta lor si ma întorc pe 17. Ce bine ca aceasta familie considera ca este normal sa ma duc la nunta unicului meu fiu. Am ramas fara banii din primul meu salariu de Barcelona. Le-am dat lor sa aiba de siguranta pe drum. Amalia ma cearta. Va trebui sa-mi deschid un cont din care sa nu pot scoate nici un ban fara semnatura ei. Este foarte convingatoare prietena mea. Deja-mi planifica si-si planifica concediul pe anul viitor. Ce este aia concediu?! Ah da... o croaziera de lux vrea mneaei în compania mea.

Da... de doua ori pe saptamâna îmi beau cafeaua pe o terasa de lume fitoasa. Piper`s. Cucoane elegante, domni cu trabucuri. Acolo ma întâlnesc cu fiica medic pediatru. Sa vedem cum sunt celelalte fiice. Mai am doua de cunoscut. Avocata a ramas foarte placut surprinsa de noua îngrijitoare a mamei sale. La fel si fiul ei, un adorabil tânar de 33 de ani, licentiat în stiinte juridice.

Las sa vedem ce ne aduce timpul. Nimic nu este ce pare. Si am învata o lectie importanta în acesti 5 ani. Nu face mai mult decât ti se cere. Dar ceea ce ti se cere fa bine. Nu exista scuze ca ai facut alte cele multe. Se vede doar ceea ce nu este impecabil facut. Restul nu conteaza. Si taci... Giulia. Tacerea este de aur. Problemele tale sa le ti doar pentru tine. Toti vor doar un executant devotat.

Mama, mama...cine m-a pus?!
Bani mai multi...mult mai mult de lucru. Spatele meu, protejat cu trei fase. Apartamentul mare, doamna...grea. 93 v-a împlini.

Sunt trista desi nu ar trebui.Viata merge înainte

Dupa doua nopti în care am ascultat ploaia nu pot sa ascult decât aceste triste melodii.

Peisaj din Calella

 O debara uriasa nu este cel mai confortabil loc pentru a petrece ore si ore mâzgalind pe hârtie de ambalaj.Mi-am petrecut cam 5 ore în fata acestei planse. Trebuie sa ma opresc. Am nevoie de lacul fixativ. Se desprinde creta de pe plansa. Pâna marti... o lasam balta.

Acuarele, picturi, aflate în casa

Câteva din picturile sefului meu. Cele mai multe facute pe când avea 18 ani. Eu oricum mai am mult pâna sa ajung la nivelul lui de acum 36 de ani. Joan Ibañez.