Spune-mi unde locuiesti ca sa-ti spun din ce patura sociala faci parte

Fiecare nou început te sperie. Dupa doar 6 zile simt ca sunt din nou acasa. Dificil de facut fata tuturor asteptarilor dintr-o prea numeroasa familie. Sotie de judecator doña Pilar, fii si fiice cu cariera. Medici. avocati, ingineri. Toti curiosi si încântati sa ma cunoasca. La fel si eu. Schimbare de decor, deci. Salariu dublu, la fel si munca. LIBERE!!!! Nu am mai cunoscut aceasta notiune în ultimii 7 ani. Concendiu platit. Suna bine de tot.
Început eu serviciul marti dimineata în aceasta casa. Domnul pictor la care am muncit o luna si doua zile peste nu s-a sinchisit sa-mi plateasca cele doua zile. Ca cica nu am respectat întelegerea de a ramâne mult timp la ei. Nici eu nu stiam ca mi se va oferi o mai buna slujba. Ma grabeam sa-mi iau locul la noul loc de munca si nu am stiut din nou sa ma ratoiesc. A facut-o în schimb Amalia pentru mine, noaptea trecuta. Suparata ca un spaniol a îndraznit sa ma exploateze l-a sunat cu numar invizibil la 2 noaptea si a tras o cearta serioasa cu ei. Era asa de pornita ca l-ar fi denuntat pe loc.
Petrecusem eu primul weekend liber la ea, în Casteldefels. Nu m-am odihnit cum trebuie pentru este complicata viata prietenei mele. O mama de 97 de ani cu problemele vârstei. Asa ca i-am fost de folos eu ei, cum si ea îmi este mie întotdeauna. Azi noapte, dupa cina, trebuia sa o aducem pe Lara în Barcelona. Dupa ce am debarcat-o cica aproape de Plaça Catalunya, dupa parerea ei, la 3 km distanta, dupa spusele Amaliei, într-un cartier de lume buna am ajuns si noi sa parcam masina aproape de Pedrera. Si uita asa, ne-am început noi plimbarea în noapte. Passeig de Gracia, plaça Catalunya, Ramblas, port. Doua gagici întinse cap la cap pe o banca în port, dormind pret de câteva bune minute. Nu bausem nimic. Doar eram obosite. Nu singure. Multime de turisti la aceea ora. Am sa ajung sa fac si fotografii cândva. Uit si nu stiu de fapt unde ajung cu ea. Încep sa cunosc stradutele, bulevardele Barcelonei. Stiu ca pe Aragò... mergi cu masina si prinzi toate semafoarele pe verde kilometri buni. O strada este cu circulatie pe un sens, cealalta pe celalalt sens. Cartierul în care locuiesc este de lume fitoasa. Si magazinele la fel. Spune-mi unde locuiesti ca sa-ti spun cine esti. Cam ass este acum. Am cunoscut câteva din cartierele muncitoresti, astea de lux, alta si mai de lux pe unde am trecut ieri noaptea cu masina. Cladiri somptuoase unde cândva a locuit aristocratia, transformate acum în clinici particulare. Am intrat în ultimele zile în atâtea magazine si buticuri de lux. Posetele Louis Vuitton sunt urâte dar cica le vreau cucoanele din recent îmbogatitele paturi din Asia si din Rusia.

Zilnic fac kilometri buni cu doña Pilar, cu scaunul cu rotile. O ora îmi trebuie pâna la Passeig de Gracia. Ma asez pe o banca pe Rambla Catalunya, cea unde sunt mai putini turisti si e populata de autohtoni. Sute de cladiri îmi atrag atentia si înjur ca nu am la mine telefonul pe care-l folosesc pe post de camera foto. Acum l-am pus în poseta dar nu ajung sa fiu singura si sa fac fotografii. Asta este panorama pe pe una din terasele apartamentului în care locuiesc. Este mult mai stricta viata mea aici. Ma trezesc la 7 dimineata si ma culc la orele 23. Dorm... fara somnifere din cauza oboselii. Sunt o mie si una de reguli impuse. Nu am voie sa o las niciodata singura în casa, nici macar în patul cu laterale. Poate sa cada si deja are o opertie de sold. Este fragila doamna mea si spatele meu deja simtea pe sfârsitul saptamânii efortul depus. Dar uite, dupa doar o zi si jumatate de odihna sunt ca si noua. Am ajutat-o pe Amalia cu mama ei si aceasta a fost foarte recunoscatoare cu mine. Si Ea este foarte obosita chiar daca are îngrijitori aproape pentru fiecare moment al zilei. Sunt si excepetii. Asa mi s-a întâmplat mie astazi sa ma trimira cu ea la biserica. Mda... merita macar pentru scandalul ce le-a facut celorlalti. Saraca ar fi vrut sa mergem la dans sâmbata noaptea dar mie numai de dans nu-mi ardea dupa o saptamâna de munca intensa.

Sa lasam laptopul si sa ne odihnim. O alta saptamâna de munca ma asteapta pâna când voi merge la apartamentul copiilor. Am sa huzuresc pe plaja din L`Ampolla. Copii au plecat deja în tara si eu merg sa le ud florile. Pe 15 zbor acasa la nunta lor si ma întorc pe 17. Ce bine ca aceasta familie considera ca este normal sa ma duc la nunta unicului meu fiu. Am ramas fara banii din primul meu salariu de Barcelona. Le-am dat lor sa aiba de siguranta pe drum. Amalia ma cearta. Va trebui sa-mi deschid un cont din care sa nu pot scoate nici un ban fara semnatura ei. Este foarte convingatoare prietena mea. Deja-mi planifica si-si planifica concediul pe anul viitor. Ce este aia concediu?! Ah da... o croaziera de lux vrea mneaei în compania mea.

Da... de doua ori pe saptamâna îmi beau cafeaua pe o terasa de lume fitoasa. Piper`s. Cucoane elegante, domni cu trabucuri. Acolo ma întâlnesc cu fiica medic pediatru. Sa vedem cum sunt celelalte fiice. Mai am doua de cunoscut. Avocata a ramas foarte placut surprinsa de noua îngrijitoare a mamei sale. La fel si fiul ei, un adorabil tânar de 33 de ani, licentiat în stiinte juridice.

Las sa vedem ce ne aduce timpul. Nimic nu este ce pare. Si am învata o lectie importanta în acesti 5 ani. Nu face mai mult decât ti se cere. Dar ceea ce ti se cere fa bine. Nu exista scuze ca ai facut alte cele multe. Se vede doar ceea ce nu este impecabil facut. Restul nu conteaza. Si taci... Giulia. Tacerea este de aur. Problemele tale sa le ti doar pentru tine. Toti vor doar un executant devotat.