lunes, 8 de febrero de 2010

Forrar zapatos


Prietenii mei s-au precipitat sa ma ajute pe ultima suta de metri. Pentru la anul vor sa luam mai multe comenzi. Au prins gustul. Niciunul nu a scapat de munca. Doar mi-au cerut sa le fac clatite.
Dar eu m-am abtinut, si nu am mâncat niciuna. Numai Bimbi s-a dat la rosiile mele.

Chandal adornado


o zi cu soare

Am vrut sa vedeti , dragii mei ca înca mai am burtica, de ce sa neg evidenta. Saptamâna asta ajunsesem la 82,5 kg, dar cu atâtia prieteni în casa, am mai mâncat si eu din cànd în când.

Adrian Ivanitchi - Amintirea Paradisului


Asculta mai multe audio Muzica

miércoles, 3 de febrero de 2010

Energii pozitive

M-am trezit de dimineata binedispusa. Am pregatit-o pe Marta în mare graba si pentru ca aveam asa o stare de buna dispozitie am zis ca trebuie sa fac o plimbare pe malul marii. E singura care ma umple de pace si multumire. Desi mai aveam azi un motiv deosebit. Stiam ca parintii mei vor avea o surpriza placuta din partea mea. V-am mai spus ca am de gând sa le fac cadou electrocasnice din banii pe care i-am câstigat cu cusutul de costume de Carnaval. Mâine vor avea masina de spalat automatica si frigider cu congelator, noi, marci bune. Poate faptul ca stiam ca azi le vor ajunge banii, de venirea carora ei nu stiau nimic, m-a ajutat sa dorm linistita, fara ca sa fie nevoie sa iau nici un somnifer.

Probabil ca toata aceasta energie pozitiva a facut ca toate evenimentele acestei zile sa fie placute. Fetite multumite de probe, señor bine dispus, conversatia de la ora prânzului, cu un prieten drag, si apoi o dupa amiaza foarte placuta, cu râsete si glume, petrecuta în compania celor mai dragi prieteni.

Apropo, la ora aceasta am 83,4 kg. Am mâncat azi trei rosioare, o bucata mica de brânza, ceva ceapa si o lingurita de ulei, pentru gust. Cafea decafeinata cu lapte, câteva cesti, apa si iar apa, bomboane si tigari, cel putin un pachet. Sunt pe drumul cel bun. Pacat ca nu voi ajunge sub 80 înainte de Carnaval.

Marea de miercuri dimineata





Daniela

Draga Daniela , ma bucur ca ai dat de blogul meu. Directia mea de e-mail giulia_szavo@ yahoo.com. Cum nu mi-a aparut nici un mail din partea ta, contacteaza-ma tu cât mai repede. Sper sa ne auzim.

Vasco Rossi



Voglio trovare un senso a questa sera
Anche se questa sera un senso non ce l’ha

Voglio trovare un senso a questa vita
Anche se questa vita un senso non ce l’ha

Voglio trovare un senso a questa storia
Anche se questa storia un senso non ce l’ha

Voglio trovare un senso a questa voglia
Anche se questa voglia un senso non ce l’ha

Sai che cosa penso
Che se non ha un senso
Domani arriverà...
Domani arriverà lo stesso
Senti che bel vento
Non basta mai il tempo
Domani un altro giorno arriverà...

Voglio trovare un senso a questa situazione
Anche se questa situazione un senso non ce l’ha

Voglio trovare un senso a questa condizione
Anche se questa condizione un senso non ce l’ha

Sai che cosa penso
Che se non ha un senso
Domani arriverà
Domani arriverà lo stesso
Senti che bel vento
Non basta mai il tempo
Domani un altro giorno arriverà...
Domani un altro giorno... ormai è qua!

Voglio trovare un senso a tante cose
Anche se tante cose un senso non ce l’ha

martes, 2 de febrero de 2010

Barcelona, am sa ajung sa te vizitez, asteapta-ma


Mama medicului meu sta la 5 minute de Sagrada Familia si mi-a spus ca oricând voi avea o camera la ea. Am sa ajung si eu la Barcelona si am sa ma plimb ore întregi pe strazile ei.

Astazi mi-ar fi placut sa ma plimb în Barcelona. Dar visele nu se pot realiza uneori. Si pentru ca am dreptul sa visez, am copiat câteva imagini de pe net si am sa va invit si pe voi sa va plimbati împreuna cu mine.




Fotografiile nu-mi apartin, desi daca azi as fi putut sa merg , as fi avut ale mele proprii. Nu a fost sa fie.

Rasarit pierdut

Eram prea somnoroasa azi dimineata, asa ca am ratat un rasarit superb. Camera mea foto nu a putut capta nuantele adevarate.

lunes, 1 de febrero de 2010

Marea de luni dimineata





sábado, 30 de enero de 2010

Invictus-William Ernest Henley

Cum ieri a fost premiera filmului , nu am rezistat tentatiei si azi l-am pus pe pelis24. Tradus în spaniola, din pacate. Asa ca de aceea am postat poezia pe engleza.

Bun film.

Pot purta pantaloni fara sa ma îmbrac ca un urs

Nu aveam intentia sa ma plimb, dar îmi lipseau fructe din meniul lui señor si alte cele, asa ca a trebuit sa cobor în oras. 20 minute de mers pe jos îmi fac numai bine. Dar desi nu-mi convine sa pired timpul inutil, tot nu rezist sa nu fac plimbarea fie de coborâre , fie de întoarcere, pe malul marii. Din cauza luminii prea puternice fotografia iese mai închisa, dar si asa marea este superba.

Parul îmi sta groaznic. Nu am avut chef sa mi-l mai spal aseara, pt ca tocmai eram în vana, când m-au sunat sefii ca nu au chei sa intre în casa lor. Si apoi nu am mai avut chef sa ma mai balacesc.
Astazi aveam 85 kg dimineata. Pusesem ieri înapoi un kg , pentru ca mâncasem de doua ori. Dar promit sa ma abtin astazi. Am facut bine ca mi-am cumparat pantaloni joi, pentru ca se pare ca nu vor avea tàrg ìn urmatoarele saptàmâmni din cauza casutelor care se monteaza pe paseo, pentru comparse. Bineînteles ca mai am cale lunga, dar aveam 98kg. Deja nu mai am nevoie de bluzitele acelea largi, de gravide care sa-mi mascheze burta. Pot purta si pulovere obisnuite. Fara sa mai am complexe. Si apoi peste doua saptàmâni deja sunt mult mai libera, si voi face zilnic gimnastica si plimbari.

N-AI NEVOIE DE FOARTE MULTE....ca sa fii FERICIT



pentru ca dedicatia aceasta m-a facut sa zâmbesc am hotarât sa o postez. Multumesc Emanuel!

viernes, 29 de enero de 2010

I have to be the Captain of My SOUL

Draga Leo, as vrea si eu sa fiu martora la FERICIREA mea deplina. Dar e doar o amagire. Ziua îmi gasesc mii de pretexte sa fiu fericita. Soarele, marea, îndeletniciri casnice mai mult sau mai putin placute, îndatoririle fata de señor Tomas si familia. Dar nu e suficient. Uneori ramâi singur cu tine însuti, te uiti în oglinda si vezi ca si aceasta zi a fost doar o noua amagire . Ultima dintr-un lung sir. Prima din cele care vor urma.

Nu mai vezi culorile, nu-ti mai privesti umbra jucausa. Poti doar spera ca ziua ce va veni va fi mai buna. Ca vei putea uita si vei putea merge înainte. Dar pentru asta e nevoie de mult soare si de multa MARE. Doar asta poate vindeca. Ne propunem sa facem ceea ce trebuie, ceea ce e bine, ceea ce este corect. Daca nu suntem destul de puternici, mai încercam o data , si înca o data. Si ne dam seama ca anii au trecut. Ne cufundam în lungi taceri.

Poti spera doar ca momentele tale de tacere sa fie respectate. Poti doar spera sa fie cât mai rare si cât mai scurte.

medley of classic and metal



Talentatul violonist din clipul de mai sus este fiul verisorilor nostri din Canada. Se numeste Gabriel Vasiliu si abia a împlinit 22 de ani. Este o placere sa-l asculti. Optiunea lui pentru jazz-vioara a fost sustinuta de parinti. Marta, mama lui, sustine ca este un showman înnascut dar ca talentul de la tatal sau vine.
Concertul a fost înregistrat la un concurs intercolegial la Montreal care a avut loc în urma cu câtiva ani, la care nu ei au fost câstigatorii ci o domnisoara contorsionista. Dar baietii nu se dau batuti.
Din pacate nu cunosc numele colegilor lui, care si ei merita cu prisosinta sa fie felicitati.

Gabriel este în ultimul an la facultatea de muzica - jazz.

Felicitari tânarului artist. Si numai succese în continuare. Sper sa ajunga sa-l cunoasca si la noi publicul la un moment dat. Iar eu am sa ma mândresc ca sunt matusa lui.

jueves, 28 de enero de 2010

Nici cu cerul înnorat marea nu-si pierde farmecul

Aceste fotagrafii am fost facute pe la 10.oo. Nu prea te îmbia frigul de afara la sederi prelungite pe vreo banca. Situatia s-a schimbat însa pe la 12.00 , când eu nu mai aveam camera foto la mine. Altadata.

I am the master of my FATE, I am the captain of my SOUL

Mi-am cumparat pantaloni. Doua perechi, drept satisfactie ca am dat jos 13 kg. Nu am avut curajul sa-i iau pe amândoi marimea 48, asa ca dupa ce i-am probat a trebuit sa cobor înca o data la tàrg sa-i schimb pe cei care-mi veneau mari.

Dimineata sufla un vânt destul de rece. Era înnorat si chiar vânzatorii ambulanti zgribuleau, bietii de ei , în asteptarea curajosilor care îndrazneau sa iasa din casa. Dar situatia s-a schimbat complet la ora 12.00 , când am coborât a doua oara în târg. De data asta chiar mi-am pus botinele cu tocuri, pantalonii îmi veneau super, spatele drept si silueta, mai prelunga , mi-a dat acel aer de : ma simt bine în pielea mea. Aveam un mers apasat, un zâmbet fericit arborat pe chip, ochi luminosi. Mi-am permis chiar si ragazul acela de câteva minute asezata pe o banca pe malul marii. Din pacate, lasasem aparatul de fotografiat acasa, asa ca nu am imortalizat momentul.

Cert e ca desi nu am dormit mai mult de patru ore si jumatate azi noapte, ma simt invincibila. Soarele acela placut dogoritor si adierea blânda a vântului si-au facut din plin efectul. La întoarcere , privindu-mi umbra chiar am avut aceea senzatie de INVICTUS.

I am the master of my FATE, I am the captain of my SOUL.

Petrecusem parte din orele noptii ascultând poezii în engleza, recitate de mari actori . Poate chiar am sa postez unele, dar mai târziu. Acum fug la treaba. Prea m-am rasfatat astazi.

capoeira brasil (samba)

Invictus-William Ernest Henley

Invictus

    OUT of the night that covers me,
    Black as the Pit from pole to pole,
    I thank whatever gods may be
    For my unconquerable soul.

    In the fell clutch of circumstance
    I have not winced nor cried aloud,
    Under the bludgeonings of chance
    My head is bloody, but unbowed.

    Beyond this place of wrath and tears
    Looms but the horror of the shade,
    And yet the menace of the years
    Finds, and shall find me, unafraid.

    It matters not how strait the gate,
    How charged with punishments the scroll,
    I am the master of my fate:
    I am the captain of my soul.