Nu am scris de multe saptamâni. Poate era prea dureros sau poate prea era frumos. Lipsea doar iubirea. Adevarata iubire, cea care nu se poate confunda cu pasiunea. Atingerea sau îmbratisarea acea duioasa a iubitilor care abia asteapta sa se vada, sa se auda, sa se simta, sa se asculte. Lipseau multe în relatia noastra tumultuoasa. El amor despues del amor. Asa vrea EL sa se numeasca cartea iubirii noastre. A iubirii mele pentru ca EL nici macar beat nu ma poate minti. Venise la 5 dimineata. Îmi aruncase obisnuite pietricele în fereastra. În bucatarie îmi spusese ca este cam baut. Nu parea. Vorbea mult, ca de obicei. Zâmbeam în sinea mea: - ia sa vad eu craisor dulce ce-mi vei spune acum?! Ca doar omul beat, drept graieste.
Drept a grait.
- Te quiero mucho Giulita, simt atâta duiosie când îti cuibaresti capul la pieptul meu, asezata în genunchi în fata mea. Ma gândesc foarte mult la tine tot timpul. Dar nu pot sa spun acel Te amo. Daca as lasa sa simt asta pentru tine, mi-ar lua mintile si mi-as abandona familia pentru tine.
Stie ca ma doare tot ce spune chiar daca o face inconstient. Sporovaieli în noapte. Un pahar de ceva si apoi altele urmate de una si alta tigara care sa te ajute sa uiti. EL vorbea. Lucrase si iesisera la un bar. Nu-mi placea ce auzeam. Nu-mi placea nici atitudinea lui artagoasa. Ma înspaimânta ce auzeam, cântaream si analizam toate, fara sa-i spun parerea mea. Las sa se destainuiasca EL. Ne certasem prea mult luna trecuta, desi suntem persoane carora nu le place cearta. Eu eram frustrata, marcata de un nou decembrie printre straini. Nu ca as fi vrut sa fiu altundeva. Nu. Demult am lasat nostalgia plaiurilor mioritice în urma. Nu privesc cu regret spre casa. Nu-mi lipsesc decât muntii, aerul de acasa si nimic mai mult. Traiesc acum si aici pasiunea vietii mele, desi ma bucur doar de firimiturile unei adevarate relatii. Dar stiu ca nu exista asa ceva, asa ca ma multumesc doar cu ce am. Frânturi de noapte în bratele pasiunii. Nu as schimba nici un minut petrecut cu el cu zile sau saptamâni petrecute în compania altui bàrbat. Sarutarile noastre care se pierd în tacerea apasatoare a noptii. Abia perceptibilele mângâieri amestecate cu voluptatea ritmicelor miscari ale corpurilor noastre pierdute în profunzimile instinctelor. Nu credeam ca se poate face amor peivindu-ne de undeva de sus, afara din corpurile noastre. Sarutari pierdute si respiratii sacadate. Betia simturilor. Pleoape care nu se pot ridica. priviri pierdute în transa. Printre genele îngreunate de privirea lui patimasa abia daca pot arunca o privire chipului sàu, atât de drag si atât de frumos. Ne adulmecam si închidem ochii prea plini de frumusetea amorului pasional. Între picioarele mele, fragilul lui corp, unduindu-se si miscându-se ritmic, în un du-te vino fara oprire, culcati pe o parte, înlantuindu-ne în nemurirea clipei. Ora magica în care lumea di universul nu exista pentru noi. Toata durerea si frustrarea clipelor dispare. Mai apoi, spasmodicul sfârsit si apoi, uitarea de sine. Culcata pe umarul lui, înca îmi mângâie umerii, obrajii scaldati în lacrimile orgasmelor traite:
- Giulita mea, as vrea sa se opreasca timpul în loc. Sa nu se termine niciodata magia acestei nopti. Zboara cu mine în neant. Nu vom retrai niciodata acest sublim moment, al iubirii de dupa iubire. Îmi daruiesti atâta pasiune cum niciodata nu am simtit. Te simt atât de fragila în bratele mele încât mi-e frica sa nu te strivesc când intru în transa. Giulita de mi amor.
Soaptele s-au pierdut în toate noptile iubirii noastre. Se trezea din visare si fugea la dus. Îl chema datoria acasa. Înciudata si frustrata, uitam imediat clipele de extaz. Parca trecuse o eternitate. Parca alta femeie le traise. Furia lua locul pasiunii. Iar trebuia sa plece acasa. Ramâneam din nou singura în patul meu, chinuita de gelozie. Cealalta se va bucura de dulcea lui prezenta în casa în timp ce eu voi privi aceleasi seriale politiste, aceleasi posturi de stiri, alte si alte documentare. Nu era drept si totusi nu ar fi fost just sa fie altfel. Printre alte multe calitati îl iubeam tocmai pentru bunatatea lui. Nu putea sa fie altfel. Traia pentru familia lui si mi-a spus-o din prima clipa. Obosisem poate în aceasta relatie care nu evolua. Nu putea sa evolueze tocmai pentru ca iesea pe poarta si acasa-l apasa remuscarea. Simteam înca din vara ca ceva se schimbase. Poate relatia dintre doi amanti, fiind asa de intensa, oboseste. Oboseste pe amândoi.
Deci nici macar beat fiind, nu ma putea minti ca ma iubeste. Vorbea ca pentru sine:
- Am încercat sa ma rup de tine si sa te uit. Nu pot. Numai cu tine ma simt viril. Cea de acasa niciodata nu are chef. Vesnic este bolnava si cu toane. Pe când ar vrea, nu pot eu. Tu mi-ai facut vraji, Giulita?! Biata, crede ca am probleme erectile.
- Vraji nu ti-am facut, nu cred în ele. Dar poate m-a ascultat Dzeu când l-am rugat sa nu-ti dea pofta de alta.
- De ce m-ai ranit asa de tare, Giulita?! Eu nu sunt asa cum m-ai facut tu sa ma vad. Eu sunt o persoana buna. Nu vin la tine din interes. Stiu ca ma ajuti si jur ca nu am sa mai primesc nimic de la tine. Am sa ma descurc cum pot.
Taceam si-l ascultam. Da. I-am spus la furie tot ce am tinut închis în mine. Nu regret nici un cuvânt. Trebuia sa spun ce ma deranja. Am încercat si eu sa-l uit si sa-l scot de la inima. Stiam ca nu ar mai avea rost sa ma complic cu nici un barbat. Eventual nu mai mult decât una amistad con derecho a roce. Interesanta formulare. Prietenie cu drept la satisfactii erotice. Dar stiam ca nimeni, dar nimeni nu m-ar putea face sa simt nimic comparabil cu ceea ce simt cu EL. Nu am cum sa descriu acea pasiune sublima care ne macina în ultimele luni. Parca simt feromonii pe care-i emana latin lover-ul meu pe când abia a apasat pe soneria portii. As smulge hainele de pe el de cum intra si l-as devora din priviri. EL.... asteapta Giulita. Lasa-ma sa te privesc, abia ce am intrat. Bine... ma înfrânez câteva minute, dar tot acolo ajungem. Patimase mângaieri, dureri, nebunie, ore care trec ca secundele, buze care se cauta, degete care aluneca pe corpul adorat, saliva dulce ca mierea amestecata cu gustul bomboanelor mele mentolate. Îmi urca o unda de caldura prin vene. Mi-e deja dor de EL si abia ce a plecat pe la 7 seara, dupa ce am râs si ne-am prostit toata dupa amiaza. Nu am lucrat astazi nimic. Adica eu, nu am cusut. L-am privit doar pe EL, cum îmi facea un manechin, asemanator corpului meu. Ne prosteam si ne adulmecam. Aveam pofta de sarutarile LUI, iar el, zgârcit, nu mi le dadea. Ma provoca cu tot felul de insinuari si apoi se ferea de mine. Ca cica m-a maltratat destul noaptea trecuta si era si EL cam iritat.
Nu aveam eu cum sa-l las cu ale lui. Carne vie eram si eu, dar putea sa ma aduca în transa doar sarutându-ma. Chiar nu aveam gânduri ascunse. Ma saruta. La început stângaci, tocmai pentru ca nu vroia sa ajungem din nou sa facem amor. Dar îl cunosteam deja. Pornit nu era cine sa-l opreasca. Se bucura ca în sfârsit ma iubise suficient pentru ca sa spun ca numai vreau. Se însela. Niciodata nu aveam sa-l refuz. Deci nici astazi nu am facut-o. Stiu... fusese multa saptamâna aceasta. Zilnic si de doua ori, sau trei chiar. Vina nu era a mea. Eu m-as fi multumit cu câteva minute de zbenguiala, EL nu se putea opri. Se pornea si apoi nu era cine sa-l opreasca. Nici gemetele mele, nici epuizantele mele orgasme. Ma pândea si cu cât mai tare ma zbateam în bratele lui cu atât mai tare se înversuna sa ma posede dupa multiple orgasme. Nu credeam ca poti avea în acelasi timp orgasm interior si clitoridian. Pai... uite ca se poate si este epuizant. Si nu se multumeste cu unul, doua trei sau câte or fi... multe în orice caz. Nu, leul meu scoate tot din mine:
- Lasa sa iasa din tine tot, draga mea. Nu te opri. Traieste si daruieste-te. Rezista, cariño.
Oare câti barbati sunt atât de atenti cu femeia lor? Este în al noulea cer iubi al meu când vede ca sunt satisfacuta si frânta de epuizarea amorului. Pentru ca nu este doar sex ci exista atâta încarcatura emotionala între noi. El este în transa si atât de departe în lumea maximei placeri. Ne privim pe furis câteodata si ceea ce ne este dat sa vedem este de nedescris în cuvinte. Departe de tot ce am trait cu un an în urma. Tremuram si traim la maxima intensitate clipa. Cadem epuizati. EL ca un veritabil leu ce rage în jungla, eu tremurând ca varga minute în sir. Acea senzatie de voma datorata epuizarii fizice si emotionale. Nu-mi cereti sa nu-l iubesc pe acest om tandru si jucaus. Nu vreau sa-mi amintesc ca am sa împlinesc 50 anul acesta, nici ca EL va împlini doar 40. Nu exista diferenta de vârsta între noi. Si eu sunt chiar mai jucausa decàt decât EL. Nu simt povara anilor. Ma uit în oglinda si vad o femeie frumoasa. Vad un barbat cu parul tuns scurt acum , cret, cu pielea chiar mai alba decât a mea, cu parul castaniu ravasit, cu mâinile delicate care mângâie capsorul meu blond, platinat. Degetele LUI plimbându-se printre suvitele mele blonde alunecându-mi pe ceafa si mai apoi pe gât:
- Cine te-a pus, cariño, sa te legi la cap cu mine?! Quien te manda?
- Iubirea, cariño. El amor me ha atrapado. Nu ai putea sa fi mai putin dulce?!
... Si uite asa, încercam sa uitam certurile din anul ce a trecut. Ne dor cuvintele ce ne-am spus. Ne dor nespus de mult cele pe care nu le spunem. Vrem doar sa ne bucuram unul de celalalt. Sa Râdem împreuna sau unul de altul. Da... da, noaptea trecuta ne-am cam prostit. Ne-am iubit ca nebunii si am vrut eu sa-l las sa se distreze. Asa ca i-am pus un canal cu pipite si pipitoi. Nu ca am fi avut nevoie de încalzire. Sunt patetici si ma fac sa râd chiar. Asa ca eu nu ma uitam. Aveam pe mine chilotei smecherosi, doar dantelute. Negru si roz. Eram culcata pe spate, cu capul catre piciorul patului. EL-ul, sprijinit de perini , îmi mângâia cele parti, dând deoparte jumatate din chilotei. Ma inundau râuri de lichide vaginale. Se încalzise si EL, din nou... si cum eu eram deja iritata, dar nu vroia sa ma lase în pace, pai... se atingea EL. Mai arunca câte o privire la cele nuditati de pe ecran si-mi spunea:
- Toate corpurile sunt la fel. Doar emotia este ceea ce ne face sa fim unici. Fara emotie nu poate exista placere. Astia toti se prefac si nu simt nimic.
Minutele treceau. Ma umezea, ma atingea, ma patrundea, se dadea jos de pe mine, iar ma mângâia...si uite asa... nu se mai oprea. EU, doar nu eram proasta sa ma plâng de arsuri. Adica, da... ma ustura rau de tot:
- Cariño, parca ai avea ardei iuti pe degete. Ma usturaaaaaa....
El nu ma baga în seama. Asa ca mi-am zis:
- Las sa-si faca mendrele.
Se juca cu mine ca si cu o jucarie. Râdea de mine, ba cu mine. Apoi iar se aseza. Mai privea la acele corpuri care se zbateau mimând placerea. EU... ma lasasem dusa de placere. Ma înebunea. Ma feream de EL... încercam sa ma îndepartez, sa nu ajunga cu mâinile la mine. Asa ca EL-ul ... inventiv... si-a împins picioarele catre mine si simt eu ca ceva tot ma mângaie cu frenezie pe la partile expuse. Pai EL... daca tot obosise sa ma giugiuleasca cu degetele îsi folosea degetele de la picioare. Stau EU si stau si la un moment dat îi stric copilaroasa si nevinovata placere. Izbucnesc într-un râs atât de sanatos si cu pofta:
- Cariño. Eu înteleg ca-ti apartin. Ma atingi cum vrei si când vrei. Folosesti tot ce ai. El papito rico, degetele, limba... dar acum ai ajuns sa-mi dai târcoale ci du degetelul mare de la picior?! Ce credeai ca sunt asa de ametita de tigari ca nu am sa-mi dau seama?!
Si dai pe râs amândoi ca niste isterici. Erau cam doua jumate în noapte si noi râdeam ca niste nebuni. Si-mi explica ca obosisera degetele lui si nu vroia sa-mi lase nicicum chochito sa se relaxeze. Cica sa nu se simta draguta de ea neglijata. Si uite asa râdem unul de altul si râdem cu lacrimi ca a mai descoperit o extremitate cu care poate sa-mi scoata un orgasm. Copilas scump si nebunnnnn! Uite ca râd si acum. Si am sa-i spun când va veni obosit si fara putere... ca am nevoie de buzele si picioarele lui!!! haha... nebunie, nebunie. Si jur ca nu bausem. Doar ce fumasem o tigara terapeutica, fara nici o putere, ca doar aveam de cel putin 7-8 luni câteva frunzulite pierdute prin sertar de la planta pe care mi-o furasera turistii în august. Era pe vremea când o parte din ea se uscase si EL avuse intuitia sa le culeaga. Ca doar numai cu atât ne-am ales din toata planta. O fi fumat-o bine careva.
I-as fi spus astazi sefei patania, dar nu ar fi înteles cu ce se mânca sexul bun. Ca este crescuta la calugarite. Ma rog, cu seful ar fi altceva, dar nici el nu cred ca stie ceva de amorul amor. Ca doar pe întâi ale noului an, de fata cu sefa, îmi spunea ca ar trebui sa mergem noi doi, adica eu si el... în pereche, la un club de schimb de perechi. Sefa, saraca, înghitea în sec. Eu... l-am linistit.
- Sefu. Amorul de buna calitate, fara restrictii, fara senzatii de stânjeneala, a tope, se face în pereche si numai daca perechea este deschisa la minte. Degeaba cauti senzatii daca nu te poti bucura de ce ai. Eu am crescut în aceasta relatie cu iubi al meu si nu am de ce sa schimb cel mai bun amant pe un ticki ticki cu un pervers. Între noi totul merge perfect si se schimba zi de zi. Nu seamana amorul de azi cu cel de ieri si nici cu cel de acum o luna. Perfectionam o stare si o emotie si nu ne plictisim.
Mi-e drag de nebunaticul meu iubit. Mi-e drag când ne certam. Si le are cu cearta si cu ratoiala. Si mai drag îmi este si ma domina cum numai un barbat adevarat stie sa o faca. Cum spune el:
- Tu eres mi hembra y de nadie mas. Me perteneces.
- Asa este iubi. Sunt femeia ta si de nimeni altul. Îti apartin.
Ieri, pe înserate mesaj de la EL:
- Apropie-te de fereastra. Priveste magnificul apus de soare. Ti-l dedic, cariño.
Mi-am luat telefonul si am facut doua fotografii. Era superb. Dar fusesera culori chiar mai frumoase, câteva minute înainte. Ne place frumosul, ne place intensul, ne placem unul pe altul. Eu îl iubesc. El doar me quiere. Nu este de ajuns dar nu poti sa le ai pe toate în viata.
Sunt 1:00 din noapte. Multe greseli de exprimare si repetitii. Mâine am sa-l revizuiesc.
Tutto insomato as spune ca am început bine anul 2012. Am destul de putine comenzi pâna acum. Vreo 6 costume am terminat. 8 sunt în lucru si doua asteapta sa le arunc o privire. Stiu ca vor mai veni cam 10. Vom vedea mai pe urma. Sincer nu am chef de lucru. Si apoi sunt multe si diferite modelele. Am sa le pun pe aici când am sa am timp.
Dar din dar
-
Oameni dragi, stim cu totii ca exista multi oameni cu probleme, fara
posibilitati materiale, cu copii bolnavi. Toti stim cel putin cateva
cazuri. Unii poat...
Hace 10 años
0 comentarii:
:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-}
:)] ~x( :-t b-( :-L x( =))
Publicar un comentario